Johan 12
1 Lätnak Pawi a phanak vai a mhnüp khyuk üng, thi se a mthawh be Lazaruha venak, Bethanih mlüha Jesuh pha lawki.
Cu șase zile înainte de Paști, Isus a venit la Betania, unde era Lazăr, care era mort și pe care l-a înviat din morți.
2 Acuia Jesuha mü ei vai buh pyangnaka Matah naw jah kpüiki. Acuia Lazaruh pi Jesuh am atänga ngaw hngaki.
Și I-au pregătit acolo o cină. Marta a servit, dar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el.
3 Marih naw aktäa a phu küikia natuh ksi ng’ui liter uma cäpcäp lawpüi lü, Jesuha khaw jah buiki naw a lusam am a xuh pet. Acuna ksi ng’ui cun im k’um naküt üng ng'uiki.
Maria a luat un kilogram de mir de nard curat, foarte prețios, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mireasma unguentului.
4 Acunsepi, axüisaw he üngka mat, Judah Iskarot, Jesuh phyahei khai naw,
Atunci Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, unul din ucenicii Lui, care avea să-L trădeze, a zis:
5 “Hina ksi ng’ui hin, ise ngui phya kthuma jawi lü, msih mpyaki he üng am a jah pet ni?” a ti.
“De ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de denari și nu s-a dat săracilor?”
6 Msih mpyaki he a jah mpyeneia phäh acukba a pyen am ni, khyang mpyukeia a kyaa thea, nguiip cüm lü, a k’uma ngui a lawhei khawia phäha kyaki.
Și a spus aceasta nu pentru că-i păsa de săraci, ci pentru că era hoț și, având cutia cu bani, obișnuia să fure ce se punea în ea.
7 Jesuh naw, “Hawih ua, ka ng’utnak mhnüpa phäh pawh se.
Dar Isus a zis: “Las-o în pace. Ea a păstrat aceasta pentru ziua înmormântării mele.
8 “Msih mpyaki he cun aläa nami hlawnga awmki he ni. Kei cun aläa nami hlawnga ka ve khaia am kya” a ti.
Căci voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.”
9 Jesuh Bethaniha veki ti Judahe naw ksing u lü, ami lawsih. Jesuh däk lawsihkie am ni, thihnak üngka naw a mthawh be Lazaruh pi ami hmuh hlüa phäha kyaki.
O mare mulțime de iudei au aflat că El era acolo și au venit, nu numai de dragul lui Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care El îl înviase din morți.
10 Ktaiyü ngvaie naw Lazaruh pi ami hnim vaia cengkie;
Dar preoții cei mai de seamă au uneltit ca să îl omoare și pe Lazăr,
11 Lazaruha phäha Judah khyang khawhah naw jah hawih u lü, Jesuh ami juma phäha kyaki.
pentru că, din cauza lui, mulți dintre iudei au plecat și au crezut în Isus.
12 Angawi üng, Lätnak Pawia lawkia khyangpänu naw Jesuh Jerusalema law hlüki ti ami ksing üng,
A doua zi, o mare mulțime a venit la ospăț. Când au auzit că Isus vine la Ierusalim,
13 nghleng hnahe jah kcüngei lü do khaia cit u lü, “Hosana, Bawipa ngming üng lawki Pamhnam naw dawkyanak pe se!” Pamhnam naw Isarelea sangpuxang dawkyanak pe se” ti lü ngpyangkie.
au luat ramuri de palmier, au ieșit în întâmpinarea lui și au strigat: “Osana! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului, Regele lui Israel!”.
14 Jesuh naw sanghngaksaü hmu lü, acuna khana ngcumki. Cangcim üng ang’yuka mäiha,
Isus a găsit un măgăruș tânăr și a șezut pe el. După cum este scris:
15 “Zion mlüh aw, käh kyüheia; Tenga sanghngaksaüca üng cum lü, na sangpuxang law ve.”
“Nu te teme, fiică a Sionului! Iată, Regele tău vine, șezând pe un mânz de măgăriță.”
16 Asüa ta axüisaw he naw am ksing u. Acunsepi Jesuh mhlünmtai a ni üng, Jesuha mawng cangcim naw a pyen ja ania phäh ahikba ami bilawhe ti cun süm law bekie.
La început, discipolii lui nu au înțeles aceste lucruri, dar când Isus a fost glorificat, atunci și-au adus aminte că aceste lucruri au fost scrise despre el și că ei i-au făcut aceste lucruri.
17 Lazaruh, ng’utnak üngka naw a khü be, thihnak üngka a mthawh be üng, a peia awmki hea khyange naw pi a mawngma pyenkie.
Așadar, mulțimea care era cu el când l-a chemat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți mărturisea despre aceasta.
18 Acunakyase, khyange naw pi a na do u lü ümhlamkie. Acukba müncanksee jah pawhki ni ti ngjakie.
Din această cauză și mulțimea a mers în întâmpinarea lui, pentru că auzise că el făcuse acest semn.
19 Pharisee amimät naw, “Teng u, i am mi pawh khawhki, khawmdek avan naw a hnu läk päng ve” ami ti.
De aceea fariseii ziceau între ei: “Vedeți cum nu realizați nimic. Iată că lumea a mers după el”.
20 Pawia Pamhnam hjawkhah khaia Jerusalem mlüha jeng citkie üng Krike avang pi cit hngakie.
Printre cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare erau niște greci.
21 Acun he cun Philipa (Kalile hne Bethsaida mlüha ka kyaki) veia law u lü, “Saja aw, Jesuh kami hmu hlüki” ti lü ami nghuinak.
Aceștia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, și l-au întrebat, zicând: “Domnule, vrem să-L vedem pe Isus.”
22 Philip naw Andru mtheh law se ani nghngih naw Jesuh üng ani va mtheh.
Filip a venit și i-a spus lui Andrei și, la rândul său, Andrei a venit cu Filip și i-au spus lui Isus.
23 Jesuh naw jah msang lü, “Khyanga Capa a hlüngtainak vai akcün pha law ve.
Isus le-a răspuns: “A venit vremea ca Fiul Omului să fie proslăvit.
24 “Akcanga ka ning jah mthehki: cangmci mdek üng am kya lü am a thih üng mäei khawiki. A thih üng va khawhaha ngtheipai law be khawiki.
Adevărat vă spun că, dacă un bob de grâu nu cade în pământ și nu moare, el rămâne singur. Dar, dacă moare, face mult rod.
25 “A xünsak mcehnaki naküt naw a xünsak mkhyüh khai. Hina khawmdek khana a xünsak hnengki naw angsäia xünnak yah khai. (aiōnios g166)
Cine își iubește viața o va pierde. Cel care își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. (aiōnios g166)
26 “Ka khut pawh hlüki naküt naw na läk law se; ka khut pawhki cun ka venaka ve hnga khai. Ka khut pawhkia khyang cun Pa naw mhlünmtai khai.
Dacă cineva îmi slujește, să mă urmeze. Unde sunt eu, acolo va fi și slujitorul meu. Dacă cineva îmi slujește, Tatăl îl va cinsti.
27 “Atuh hin ka mlung khuikha ve. I ka pyen khai ni? ‘Ka Pa aw, hina kcün hin ka khana käh kpha lawa, ka ti khai aw? Iakyasepi, ahina khuikhatnak khamei khaia ni, ka law.
“Acum sufletul meu este tulburat. Ce să spun? 'Tată, salvează-mă din acest timp?'. Dar am venit în acest timp pentru această cauză.
28 “Ka Pa aw, na ngming hlüngtai se” a ti. Acunüng, “Ka mhlünmtai pängki, ka mhlünmtai betü khai” tia kthai khankhaw üngka naw a ngjak.
Tată, slăvește numele Tău!” Atunci un glas a ieșit din cer și a zis: “Am proslăvit-o și o voi proslăvi din nou”.
29 A peia ngdüikia khyange naw ngja u lü, “Khaw nghmümki ni,” ti u se, avang naw, “Khankhawngsä naw ngthuhei püiki ni,” ami ti.
De aceea mulțimea care stătea de față și auzea, zicea că a tunat. Alții spuneau: “Un înger i-a vorbit”.
30 Jesuh naw, “Acuna kthai cun ka phäha ngthang lawkia am ni, nangmia phäh ni.
Isus a răspuns: “Glasul acesta n-a venit pentru Mine, ci pentru voi.
31 “Tukbäih hina khawmdek ngthumkhyahnaka kcüna kyaki. Tukbäih hina khawmdek ukia sangpuxang cun ksäta kya khai.
Acum este judecata lumii acesteia. Acum prințul acestei lumi va fi alungat.
32 “Kei, mdek üngka naw khana a na taih law üng, khyang naküt ka veia ka jah kaih khai” a ti.
Iar Eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, voi atrage la Mine toate popoarele.”
33 Acuna ngthu cun a thih vai ksingnak vaia a pyena kyaki.
Dar El a spus aceasta, însemnând prin ce fel de moarte va muri.
34 Khyang he naw, “Mesijah cun angdäia ve khai ti mi Thum üng kami hmuki. Nang naw, ‘Khyanga Capa mdek üngka naw khana taiha kya khai’ na ti hin, i ni? Acuna Khyanga Capa cun u ni?” ti u lü, ami msang. (aiōn g165)
Și mulțimea i-a răspuns: “Am auzit din Lege că Hristosul rămâne pentru totdeauna. Cum spuneți voi: 'Fiul Omului trebuie să fie înălțat'? Cine este acest Fiu al Omului?” (aiōn g165)
35 Jesuh naw, “Akvai asäng nami hlawnga ve ham ve. Akvai a ve k’um üng cit hü ua, am ani üng ta nghmüp naw ning jah kpha law khai ni. Nghmüp üng cit hüki naw a cehnak am ksingei khawi.
Isus le-a zis: “Încă puțină vreme lumina este cu voi. Umblați cât timp aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Cel care umblă în întuneric nu știe încotro se îndreaptă.
36 “Akvai a ve ham üng akvai jumei ua, akvaia canaa nami kya khai” a ti. Acun a pyen päng ja Jesuh cit lü, am ami hmuhnak vaia ngthupeiki.
Cât timp aveți lumina, credeți în lumină, ca să deveniți copii ai luminii.” Isus a spus aceste lucruri, apoi a plecat și s-a ascuns de ei.
37 Ami maa müncanksee khawkän pawh sepi Jesuh am jum u;
Dar, deși făcuse atâtea semne înaintea lor, ei nu credeau în el,
38 Sahma Hesajah naw a na pyen: “Bawipa aw, kami pyena ngthu u naw jumki ni? Bawipa naw ua veia a johit mdanki ni?” tia ngthua kümnak vaia kyaki.
pentru ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care îl rostise: “Doamne, cine a crezut raportul nostru? Cui s-a arătat brațul Domnului?”
39 Acuna thea am jum u se, sahma Hesajah naw pyen lü,
De aceea nu puteau să creadă, pentru că Isaia a spus din nou:
40 “Pamhnam naw ami mik a jah müsak, ami mlung jah nghlangsak se, acunüng ami mik naw am hmuh thei, ami lu pi cing se, ka jah mdaw be vaia, ka veia am nghlat law be thei u, ti lü Pamhnam naw pyenki” a ti.
“El le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii lor, și să perceapă cu inima lor, și s-ar întoarce, și eu îi voi vindeca.”
41 Hesajah naw Jesuha hlüngtainak hmu lü ania mawng cun a pyena kyaki.
Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El.
42 Acunsepi, Judah ngvaie üngka khawkän naw Jesuh jumkie. Pharisee naw sinakoka k’um üngkhyüh ami jah ksät vai kyüh u lü am phyeh u.
Cu toate acestea, chiar și mulți dintre dregători au crezut în El, dar, din pricina fariseilor, n-au mărturisit-o, ca să nu fie scoși din sinagogă,
43 Mhnama jah mhlünmtaia kthaka khyanga jah mhlünmtai ami jawngnaka phäh ni.
pentru că ei iubeau mai mult lauda oamenilor decât lauda lui Dumnezeu.
44 Jesuh naw, “Kei na jumki naküt cun naw, kei däk na jumki am ni, na tüi lawki pi jumki ni.
Isus a strigat și a zis: “Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
45 “Kei na hmuki cun naw, na tüi lawki pi hmuki ni.
Cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
46 “Khawmdek vaisak khaia ka lawki ni, kei na jumki naküt cun nghmüp üng am ve ti.
Eu am venit ca o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.
47 “Ka ngthu pyen ngja lü am jum u sepi, kei naw ngthu am jah mkhya pet nawng. Khawmdek ngthumkhyah khaia ka lawki am ni, khawmdek küikyan khaia va ka lawki.
Dacă cineva ascultă cele spuse de mine și nu crede, eu nu-l judec. Căci nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
48 “Kei na ma lü ka ngthu pyene am ngaiki naw ngthumkhyah pet khai mat taeiki. Ka ngthu pyen, acuna ngthu naw akpäihnaka mhnüp üng ngthumkhyah pet khai.
Cine mă respinge pe mine și nu primește spusele mele, are pe cineva care îl judecă. Cuvântul pe care l-am rostit îl va judeca în ziua de apoi.
49 “Kamät naw khyaihnak am ka pyen am ni; Pa na tüih lawki naw ka pyen vai ja ka sang vai ngthu a na pet ni.
Căci nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl care m-a trimis mi-a dat o poruncă, ce să spun și ce să vorbesc.
50 “Ania a na peta ngthu cun anglät xünnaka kyaki ti ka ksingki. Acunakyase, ngthu ka pyen naküt cun Pa naw a na mtheh naküta kyaki” ngpyang lü a pyen. (aiōnios g166)
Știu că porunca Lui este viața veșnică. Așadar, lucrurile pe care le spun, așa cum mi-a spus Tatăl, așa vorbesc și eu.” (aiōnios g166)
