Ngsäea Khut 20

1 Suksaknak a ngdüm law käna, Pawluh naw jumeikie atänga jah khü lü ngjuktha jah pe lü a jah ngtaipüi. Ani cun jah cehta lü Maketawniha citki.

După ce a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, a luat rămas bun de la ei și a plecat să se ducă în Macedonia.

2 A ceh sawa acuna hne cu khyang khawhah ngjuktha jah peki. Acun käna Akhacia cit lü,

După ce a străbătut acele părți și i-a încurajat cu multe cuvinte, a ajuns în Grecia.

3 acua khya kthum veki. Ani cun Siriaa cit khai ngtängki lüpi Judahe naw ami pawh vaia ceng u se, Maketawniha da nglat khaia ngtünki.

După ce a petrecut acolo trei luni și după ce iudeii au pus la cale un complot împotriva lui, pe când era pe punctul de a pleca în Siria, a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.

4 Puruha cakpa Sapotah Beriha ka, Aristakhas ja Sekudah Thesalonikaha ka xawi, Kajas cun Derbea ka, Timoti, Taikikah ja Throphimah Asaha ka xawi, acune cun ani üng atänga veia cit hngakie.

Aceștia l-au însoțit până în Asia: Sopater din Beroea, Aristarchus și Secundus din Tesalonic, Gaius din Derbe, Timotei, precum și Tychicus și Trofimus din Asia.

5 Acunee cun ana cit ma u lü, Tarosa keimi jah na k'äihkie.

Dar aceștia plecaseră înainte și ne așteptau la Troa.

6 Keimi cun hngen am kcaw muk pawi käna, Philipih üngka naw mlawng am cit u lü, amhnüp mhma üng Taros kami phaki; acua mhnüp khyüh kami veki.

Am plecat din Filipi după zilele Azimilor și am ajuns la ei la Troa în cinci zile, unde am stat șapte zile.

7 Acunüng, mhnüp khyühnak mümlama bu ei yüm vaia kami ngcunki. Acunüng Pawluh cun a ngawi üng cit khaia bükia kyase, ami veia ngthu pyenki naw, mthan nglung cäpa a pyen.

În prima zi a săptămânii, când ucenicii s-au adunat să frângă pâinea, Pavel a vorbit cu ei, cu gândul de a pleca a doua zi, și a continuat să vorbească până la miezul nopții.

8 Kami ngcunnak khan ima meiim khawhah ami jah mdäi.

Erau multe lumini în camera de sus unde eram adunați.

9 Etukhuh ngming naki cawngpyang mat mkawt peia ngaw lü, a mik ku se ngam lü veki. Acunüng, Pawluha ngthu pyen thuk law se, ip tawng lü im athat kthumnak üngka naw mcea kya se akthia ami law be.

Un tânăr pe nume Eutihie ședea la fereastră, împovărat de un somn adânc. Pe când Pavel vorbea încă și mai mult, fiind îngreunat de somn, a căzut de la etajul al treilea și a fost luat mort.

10 Acunüng, Pawluh kyumki naw, a khana ngbawk lü kawiki naw, “Käh ng’ä ua, xüng ham ve” a ti.

Pavel s-a coborât, a căzut peste el și, îmbrățișându-l, i-a zis: “Nu te tulbura, căci viața lui este în el.”

11 Pawluh kai be lü, muk bo lü eiki. Khaw athaih law lü nghngi a pyü law cäpa ngthu pyen lü, acun käna citki.

După ce S-a suit, a frânt pâinea și a mâncat, și a stat de vorbă cu ei multă vreme, până la ziuă, a plecat.

12 Acunüng, cawngpyang cun akxünga ima cehpüi be u se aktäa ami mlung dim’yeki.

Ei au adus băiatul viu și au fost foarte mângâiați.

13 Keimi cun mlawng am law u lü, Asiha kami cit khaia mlawng am kami na cit maki, acunüng Pawluh cun kami ngcum lawpüi vaia kami täng kyaw; a khaw am law khaia ngtängki.

Dar noi, mergând înainte la corabie, am pornit spre Assos, ca să îmbarcăm acolo pe Pavel, căci el însuși voia să meargă pe uscat.

14 Asiha jah na ngkhyum püi lü, ani kpan law lü Mituliniha kami citki.

Când ne-a întâlnit la Assos, l-am luat la bord și am ajuns la Mitilene.

15 Acunüng ka naw, mlawng am cit u lü, a ngawi üng Kioh kami phaki. A ngawi üng, Samoh pha u lü, a ngawi be tü üng Miletuh kami phaki.

Navigând de acolo, am ajuns a doua zi în fața Chiosului. A doua zi am atins Samos și am rămas la Trogyllium, iar a doua zi am ajuns la Milet.

16 Pawluh cun Asaha khawvei a ve vai am täng lü, Ephet da cun mlawng am cit khaia bü kungkia kyaki, athawn theia kyak üng Jerusalema Pentikos mhnüp üng a pha vai ngsengeiki.

Căci Pavel hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu fie nevoit să petreacă timp în Asia, pentru că se grăbea, dacă îi era posibil, să fie la Ierusalim în ziua Cincizecimii.

17 Acunüng, Miletuh khaw üngka naw, Epheta khyang tüih lü, sangcim ngvaie a jah hmuh vaia a ja khüsak.

Din Milet a trimis la Efes și a chemat la el pe bătrânii adunării.

18 Acunüng, a veia ami pha law üng, Pawluh naw, “Asah hne ka pha law üng tün lü, atuh cäpa ihawkba ka kcün ka sumeiki tia nami ksingki.

După ce au venit la el, le-a zis: “Voi înșivă știți, din prima zi în care am pus piciorul în Asia, cum am fost tot timpul cu voi,

19 Mdihmsuinak ja ka kphyutui baw lü Bawipaa mpya akba khut ka biki. Isetiakyaküng Judahe naw na hnim khai ami büa phäh kyaki.

slujindu-l pe Domnul cu toată smerenia, cu multe lacrimi și cu încercările care mi se întâmplau din cauza uneltirilor iudeilor;

20 Nangmi am ka ning jah kuei vaia i pi am ka thupki tia nami ksingki ni, khyangea ksunga ja im naküt üng ka ning jah mthei khawiki.

cum nu m-am sfiit să vă spun tot ce era de folos, învățându-vă în public și din casă în casă,

21 Judahe ja khyangmjükceea veia pi Pamhnama veia nghlat law be u lü, mi Bawipa Jesuh ami jumei lawnak vaia ngthu ka pyen ni.

mărturisind atât iudeilor, cât și grecilor, pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus.

22 Acunüng, atuha Ngmüimkhya Ngcim kcang na lü Jerusalem da ka cit khai, acua kei ia na pawh khaie am ksingei veng.

Acum, iată, mă duc legat de Duhul Sfânt la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întâmpla acolo;

23 Ka cehnak hü mlüh naküta thawng jah mkhuimkhanak naw na k'äihki tia Ngmüimkhya ngcim naw na mthehki ni.

doar că Duhul Sfânt mărturisește în fiecare cetate, spunând că mă așteaptă legături și necazuri.

24 Acunsepi, ka kcün sak hin ia am kya, isetiakyaküng thangkdaw tinaki Pamhnama bäkhäknak sang lü, Bawipa Jesuh naw a na peta khut ja mission cun ka mcän vai ni ka hlüei ta.

Dar aceste lucruri nu contează, și nici nu țin la viața mea, ca să îmi termin cu bucurie cursa și slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să mărturisesc pe deplin Vestea cea bună a harului lui Dumnezeu.

25 Acunüng, nangmi, Pamhnama pea mawng sang lü nami veia ka cit hüki. Tuh ta nangmi naw am nami na hmu be ti khai tia ka ksingki.

“Acum, iată, știu că voi toți, printre care am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu, nu-mi veți mai vedea fața.

26 Acunakyase, nami khyüha kyak üng keia mtaa am kya ve tia tungawi angtea ning jah mtheh veng.

De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor oamenilor,

27 Pamhnama a ngjak'hlü naküt avan, nami veia am pyen hlü lü ka mji i am ve.

căci nu m-am sfiit să vă vestesc tot sfatul lui Dumnezeu.

28 Acunakyase, nami mät ja namimät mcei ua, Pamhnam naw a cakpa thisen am a khyäiha sangcim nami mcah khaia Ngmüimkhya Ngcim naw aning jah mceisaka tome cän pi jah mcei ua.

Luați seama, așadar, la voi înșivă și la toată turma, în care Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori, ca să păstoriți adunarea Domnului și Dumnezeului, pe care a cumpărat-o cu propriul sânge.

29 Ka ceh käna mhnge kyung he nami ksunga law u lü, ami naw tomee käh jah mpyenei khaie tia ka ksingki.

Căci știu că, după plecarea mea, vor intra în mijlocul vostru lupi vicioși, care nu vor cruța turma.

30 Namimät üngka khyang avange law u lü jumeikie jah mhlei lü ami jah läk vaia thawn law khaie.

Se vor ridica oameni din mijlocul vostru, care vor vorbi lucruri perverse, ca să atragă pe ucenici după ei.

31 Acunakyase, mcei ua; kum kthum ka kphyutui baw lü, amhnüp amthan ka ning jah mthei cän süm ua.

De aceea, vegheați, aducându-vă aminte că, timp de trei ani, nu am încetat să avertizez pe toată lumea zi și noapte cu lacrimi.

32 Tuhkbäih Pamhnama bäkhäknaka ngthu üng ka ning jah taki, acun naw ning jah sawngsa lü, ani naw Pamhnama dawkyanak a khyangea phäh a tak cun ning jah pe khai.

Acum, fraților, vă încredințez lui Dumnezeu și cuvântului harului său, care este în măsură să vă zidească și să vă dea moștenirea între toți cei sfințiți.

33 Ua xüi, ngui, suisak pi am hlüei khawi veng.

Nu am râvnit la argintul, aurul sau îmbrăcămintea nimănui.

34 Kamät ja ka püiea hlükaw cun kamät bilo lü kami eiawki ti cun namimät naw nami ksingki.

Voi înșivă știți că aceste mâini au slujit nevoilor mele și ale celor care erau cu mine.

35 Acukba nangmi pi khüi u lü, Bawipa Jesuha ngthu nami sümnak am, ktha ngcekie nami jah kpüi vaia, anaküt ka binak am ka ning jah mdanki; amät Jesuh naw, ‘Yahnaka kthaka petmsawtnak üng jekyainak bawk ni” ti lü a pyen.

În toate v-am dat ca exemplu că, lucrând astfel, trebuie să-i ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care a spus el însuși: “Este mai ferice să dai decât să primești”.”

36 Acunüng, acukba ngthu a pyen law päng üng, ami mkhuk jah sümpüi lü ktaiyükie.

După ce a spus aceste lucruri, a îngenuncheat și s-a rugat împreună cu toți.

37 Ami van kyap u lü, Pawluh cun kawi u lü aktäa mhnamkie.

Toți plângeau în hohote de plâns, se aruncau la gâtul lui Pavel și-l sărutau,

38 Ani am ami hmuh be ti vaia cun a pyena kyase ami mlung thüikiea kyaki. Acunüng, mlawnga venak cäpa cit u lü ami tha.

maimult decât orice altceva, întristați de cuvântul pe care-l spusese, că nu-i vor mai vedea fața. Apoi l-au însoțit până la corabie.