Ngsäea Khut 10
1 Acunüng, Ketarih khawa Konelih ngming naki Romah cetca keptin veki, acun cun Itali yekap ngvai ami ti.
Iar în Cezareea era un anumit bărbat cu numele Corneliu, un centurion din cohorta numită Italiana,
2 Ani cun Pamhnam üng hlimtui lü, a ima vekie ami van naw Pamhnam kyühkie, mpyenkseki Judah khyange jah petmsawt lü aktäa ktaiyüki.
Devotat și care se temea de Dumnezeu cu toată casa lui, care dădea multe milostenii poporului și se ruga neîncetat lui Dumnezeu.
3 Acuna, mhnüp mülam naji kthum bang üng, Pamhnama khankhawngsä mat law lü, “Konelih aw” ti lü ngkhü lawki cun angsing hmumkthehnak a hmuh.
El a văzut lămurit, cam pe la ora a noua a zilei, într-o viziune, un înger al lui Dumnezeu intrând la el și spunându-i: Corneliu.
4 Acunüng, Konelih naw a kyühnak am bükteng lü, “Bawipa aw, ini?” a ti. Acunüng, ani naw, “Na ktaiyünak ja na petmsawte naw Pamhnam jesak se, Pamhnam naw na ktaiyünak ning msang khaia kyaki.
Și când s-a uitat atent la el, i s-a făcut teamă și a spus: Ce este, Doamne? Iar el i-a spus: Rugăciunile tale și milosteniile tale au urcat spre amintire înaintea lui Dumnezeu.
5 “Tuhkbäih Jukpei mlüha khyang ja tüih lü khyang mat Sihmon Pita ngming naki jah khüsaka;
Și acum trimite bărbați la Iafo și cheamă pe Simon, al cărui nume este [și] Petru;
6 savun pyangkia Sihmona veia kaiki ni, a im cun mliktui peia veki ni” a ti.
El găzduiește cu un anume Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare; acesta îți va spune ce ar trebui să faci.
7 Acunüng, ngthuheipüikia khankhawngsä a ceh be ja, Konelih naw a mpya üngka nghngih ja, anglätse khüikie üngka Pamhnam üpnaki yekap mat khü lü;
Și după ce a plecat îngerul care i-a vorbit lui Corneliu, el a chemat pe doi din servitorii casei sale și pe un soldat devotat, dintre cei care îl serveau continuu;
8 ngthu a jah mtheh päng üng Jukpei mlüha a jah tüih.
Și după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iafo.
9 Angawi üng, ami ceh lam mlüh pei ami pha law hlü üng, Pita cun ktaiyü khaia im mkhyuma kaiki.
Și a doua zi, pe când aceștia călătoreau și se apropiau de cetate, Petru a urcat pe acoperișul casei să se roage, cam pe la ora a șasea,
10 A ei naw mcawi law se, bu ei law hlüki; cunsepi, a ei vai ami pawh k'um üng Mhnama mdannak a hmuh.
Și i s-a făcut foame foarte tare și a dorit să mănânce; dar pe când pregăteau aceștia, el a căzut în extaz,
11 Khankhaw nghmawng law lü jihnua mäiha kphyüa kitmaki mdeka kya lawse a hmuh.
Și a văzut cerul deschis și un fel de vas, coborând la el, ca și cum ar fi fost o pânză mare legată la cele patru colțuri și lăsată pe pământ;
12 Acuna k'uma, khawmdek üng ngvak hükiea khisa avan ja khankhawa khae naküt vekie.
În care erau toate felurile de patrupede ale pământului și sălbăticiuni și târâtoare și păsări ale văzduhului.
13 A veia kthai pha lawki cun, “Pita aw, tho law; ja hnim lü jah eia” a ti.
Și a venit la el o voce: Petre, scoală-te, ucide și mănâncă.
14 Acunsepi, Pita naw, “Bawipa aw, acukba am kya; am ngcimcaiki ja mtüikheh i am ei khawi veng” a ti.
Dar Petru a spus: Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată nu am mâncat vreun lucru profan sau necurat.
15 Acunüng, Khana kthai naw anghnginaka, “Pamhnam naw a ngcimsak päng nang naw am ngcimcaiki käh tia” a ti.
Și vocea a venit din nou la el, a doua oară: Ce a curățit Dumnezeu, nu considera profan.
16 Acukba cia kthum vei ngdang law lü; acunüng acuna jiha mäih cun khankhawa a ju jäh law be.
Iar aceasta s-a făcut de trei ori; și vasul a fost luat din nou la cer.
17 Pita naw mdannak a hmuh cun asuilam am ksing lü ana ve k'um üng, Koneliha a tüiha khyange naw Sihmona a im ngthäh law u lü mkawt peia ngdüi lawki he.
Și în timp ce Petru era nedumerit în sine, ce ar putea să însemne viziunea ce o văzuse, atunci, iată, bărbații care fuseseră trimiși de Corneliu cercetaseră, privind casa lui Simon, și stăteau în picioare înaintea porții,
18 Sihmon Pita ngmingnaki khin cun, acua a pha ja am a pha ngpyang u lü ami ju kthäh.
Și strigau și întrebau dacă Simon, care era numit Petru, era găzduit acolo.
19 Acunüng, Pita naw mdannak a hmu cun, a ngaikyu hui üng, Ngmüimkhya Ngcim naw a veia, “Ngaia, khyang kthum naw ning sui hü ve u.
În timp ce Petru se gândea la viziune, Duhul i-a spus: Iată, te caută trei bărbați.
20 Acunakyase, tho law lü ju kyuma, käh cücawn lü jah läka; anini cun keia jah tüih law ni” a ti.
Scoală-te așadar, coboară-te și du-te cu ei, neîndoindu-te de nimic, pentru că eu i-am trimis.
21 Acunüng, Pita cun, acunea veia kyum lü ami veia, “Nami sui hü hin kei ni; ia phäha nami lawki ni?” a ti.
Atunci Petru a coborât la bărbații care au fost trimiși la el, de la Corneliu; și a spus: Iată, eu sunt cel pe care îl căutați; care este motivul pentru care ați venit aici?
22 Amimi naw, “Konelih, yekap ngvai, khyang kdaw, Pamhnam kyühki, Judah khyange naküt üng ngming dawnak yaki naw a ima nang ning khü lü na ngthu pyen ngai khaia, Pamhnama khankhawngsä mat naw a mtheha kyaki” ami ti.
Iar ei au spus: Centurionul Corneliu, un bărbat drept și care se teme de Dumnezeu și cu mărturie bună prin toată națiunea iudeilor, a fost înștiințat de Dumnezeu printr-un înger sfânt să trimită după tine să vii acasă la el și să audă cuvinte de la tine.
23 Pita naw, acuna khyange cun im k'uma ja luhpüi lü a jah khinnak. A ngawia Pita cun tho law lü ami veia cit se, Jukpei mlüha ka, jumeikie avange pi a veia cit hngakie.
Atunci el i-a chemat înăuntru și i-a găzduit. Și a doua zi Petru a plecat împreună cu ei, și unii frați din Iafo l-au însoțit.
24 Angawi be kce üng, Ketarih mlüha phakie. Acuia, Konelih naw a khyange ja a püie ja khü lü, anini cun ami jah na k'äih.
Și a doua zi au intrat în Cezareea. Și Corneliu îi aștepta și a chemat la un loc rudele lui și prietenii apropiați.
25 Pita a pha law üng, Konelih naw ana dokham lü a khaw kunga mbawki.
Și pe când intra Petru, Corneliu, întâmpinându-l, a căzut la picioarele lui și [i] s-a închinat.
26 Acunsepi, Pita naw ani cun mtho lü, “Ngdüia, kei pi nghngicima ni ka kya ve” a ti.
Dar Petru l-a ridicat, spunând: Scoală-te; eu însumi tot om sunt.
27 A veia a ngthuhei maha va lut lü khyang khawha ana ve se a hmu.
Și pe când vorbea cu el, a intrat și a găsit pe mulți care erau adunați.
28 Ami veia, “Judah khyang naw khyangmjükce ngkhawtpüi lü ami veia a ceh hü vai käh nglawiki tia nami ksingki; acunsepi, ‘U pi am ngcim, phyawksak ve’ käh ka ti vaia, Pamhnam naw na mtheh pängki ni.
Și le-a spus: Voi știți că nu este legiuit pentru un bărbat iudeu să se alăture, sau să vină la unul din altă națiune; dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc niciun om profan sau necurat.
29 Acunakyase, na na khü law ja, käh dam lü ka lawkia kyaki. Acunakyase ka ning jah kthäh khai, “Ia phäha nami na khü lawki ni?” a ti.
Din această cauză am venit fără împotrivire, îndată ce s-a trimis după mine; de aceea întreb, cu ce scop ați trimis după mine?
30 Konelih naw, “Ahin kcün mhnüp kthum anghjawk üng, ka ima naji kthum üng ka ktaiyü k'um üng; khyang mat suisak bawk suisa lü, ka maa ngdüi lawki naw,
Și Corneliu a spus: Acum patru zile posteam până la ora aceasta; și la ora nouă mă rugam în casa mea și iată, un bărbat în haine strălucitoare a stat în picioare înaintea mea,
31 ‘Konelih aw, na ktaiyünak Pamhnam naw ngja ve, na petmsawt ja na bilawh naküt pi Pamhnam naw ksing ve.
Și a spus: Corneliu, rugăciunea ta este ascultată și milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
32 Acunakyase, Jukpei mlüha khyang tüi lü Sihmon, Pita ami ti cun, na veia khüa; ani cun mliktui pei, savun pyangki Sihmona ima kaiki ni’ a ti.
Trimite așadar la Iafo și cheamă aici pe Simon, al cărui nume este Petru; acesta este găzduit în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare; când vine el, îți va vorbi.
33 Acunakyase, na veia khyang angxita ka tüih lawa kyaki; na law hin daw ve. Acunakyase, Bawipa naw ngthu aning mtheh naküt ngai khaia, atuh Pamhnama hmuha kami van hin üng kami veki” a ti.
De aceea îndată am trimis la tine; și tu ai făcut bine că ai venit. Acum așadar, noi suntem toți prezenți înaintea lui Dumnezeu, să auzim toate lucrurile care îți sunt poruncite de Dumnezeu.
34 Pita naw pyen lü, “Pamhnam naw, khyang naküt atänga jah mceiki tia akcanga ka ksingki;
Atunci Petru [și]-a deschis gura și a spus: În adevăr înțeleg că Dumnezeu nu este părtinitor;
35 acunsepi, au pi amät hjawkhah lü akdaw pawhkia khyang mjü naküt cun mkhawihnga lü jah dokhamki.
Ci în fiecare națiune, cel ce se teme de el și lucrează dreptate, este acceptat la el.
36 “Ani naw, acuna ngthu cun nami ksingki, acun hin Jesuh Khritaw üngkhyüh dim’yenaka thangkdaw Isarel veia a peta kyaki. ‘Jesuh cun khyang naküta Bawia kyaki’ tia nami ksingki.
Cuvântul pe care Dumnezeu l-a trimis copiilor lui Israel, predicând pacea prin Isus Cristos, (acesta este Domn al tuturor),
37 Johan naw Baptican khamnaka mawng ngthu a pyen käna, Kalile üngkhyüh cutei lü Isarel khaw naküt üng ngthu ngthang hükia münkse bilawhnake cun nangmi naw pi nami ksingki;
Acel cuvânt, voi îl știți, a fost proclamat prin toată Iudeea și a început din Galileea, după botezul pe care Ioan l-a predicat;
38 Nazaret Jesuha mawng ta ania khana Pamhnam naw Ngmüimkhya Ngcim ja johit am a besak; ani cun Pamhnama veia vekia kyase, khyanga khana akdaw pawh lü khawyaia jah khuimkhae naküt jah mdaw be lü cit hüki.
Cum Dumnezeu a uns pe Isus din Nazaret cu Duhul Sfânt și cu putere; el care umbla făcând bine și vindecând pe toți cei ce erau asupriți de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu el.
39 Judahea khaw ja Jerusalem mlüh a jah bilawh naküt kami saksinaki; ani cun kutlamktung üng taih u lü, ami hnim.
Și noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut deopotrivă în țara iudeilor și în Ierusalim; pe acesta l-au ucis atârnându-[l] pe lemn.
40 Pamhnam naw amhnüp thum üng mtho be lü a ngdangsak,
Pe el, Dumnezeu l-a înviat a treia zi și i-a dat să fie cunoscut,
41 acunsepi, khyang naküta veia am kya lü, keimie kami saksi khaia Pamhnam naw a jah xü, thihnak üngkhyüh a thawh be käna amät am atänga eiaw yüm khaia a jah mtheh ni.
Nu întregului popor, ci martorilor aleși dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat și băut cu el după ce a înviat dintre morți.
42 Acuna Bawipa cun akthie ja akxüng hea khana ngthumkhyah khaia Pamhnam naw a mcawna kyaki tia, khyangea veia sang hü khaiea, jah ksing hüsak khaiea, Pamhnam naw ngthu a jah pet.
Și ne-a poruncit să predicăm poporului și să adeverim că el este cel care a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii și celor morți.
43 A u pi, ani jumeiki naküt, a ngminga phäha a mkhyekatnak mhlätnak yah khai tia, ania mawng cun sahmae naküt naw ami sang khawi ni” a ti.
Toți profeții îi aduc mărturie, că prin numele lui, oricine crede în el va primi iertarea păcatelor.
44 Pita naw acuna ngthu a pyen hui üng, ngthu ngjakie naküta khana, Ngmüimkhya Ngcim pha lawki.
În timp ce Petru vorbea încă aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toți cei ce auzeau cuvântul.
45 Pitaa veia law hngakie Judah jumeiki khyange naw, khyangmjükceea khana pi Pamhnam naw Ngmüimkhya Ngcim a pha lawsak hmu u lü cäikie.
Și cei ai circumciziei care credeau, câți au venit cu Petru, au fost înmărmuriți, că și peste neamuri a fost turnat darul Duhului Sfânt,
46 Käh ksinga ngthu am ngthuhei u lü Pamhnam mhlünmtai u se, ami jah ksinga phäha kyaki. Acunüng, Pita naw jah msang lü,
Fiindcă îi auzeau vorbind în limbi și preamărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a răspuns:
47 “Hine, mimi mäiha Ngmüimkhya Ngcim yah hngakie cun tui üng Baptican am khan khaiea, u naw a jah khyawh ni?” ti lü,
Poate cineva să oprească apa, ca aceștia, care au primit Duhul Sfânt ca și noi, să nu fie botezați?
48 Jesuh Khritawa ngming am Baptican khan khaiea a jah mtheh. Acun käna Pita cun ami veia asäng ve khaia ami nghuinak.
Și le-a poruncit să fie botezați în numele Domnului. Atunci i-au cerut să rămână câteva zile.
