Miyambo 29
1 Munthu amene amawumitsabe khosi lake atadzudzulidwa kwambiri, adzawonongeka mwadzidzidzi popanda chomuchiritsa.
Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
2 Anthu olungama akamalamulira mʼdziko anthu amakondwa, koma ngati dziko lilamulidwa ndi anthu oyipa mtima anthu amadandaula.
Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
3 Munthu amene amakonda nzeru amasangalatsa abambo ake, koma woyenda ndi akazi achiwerewere amasakaza chuma chake.
Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
4 Mfumu imalimbitsa dziko poweruza mwachilungamo, koma mfumu imene imawumiriza anthu kuti ayipatse mphatso imawononga dziko.
Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
5 Munthu woshashalika mnzake, akudziyalira ukonde mapazi ake.
Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
6 Munthu woyipa amakodwa ndi machimo ake, koma wochita chilungamo amayimba lokoma.
În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
7 Munthu wolungama amasamalira anthu osauka, koma woyipa salabadira zimenezi.
Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
8 Anthu onyoza atha kuwutsa ziwawa mu mzinda, koma anthu anzeru amaletsa ukali.
Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
9 Ngati munthu wanzeru atsutsana ndi chitsiru, chitsirucho chimachita phokoso ndi kumangoseka ndipo sipakhala mtendere.
Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
10 Anthu okhetsa magazi amadana ndi munthu wangwiro koma anthu olungama amasamalira moyo wake.
Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
11 Munthu wopusa amaonetsa mkwiyo wake, koma munthu wanzeru amadzigwira.
Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
12 Ngati wolamulira amvera zabodza, akuluakulu ake onse adzakhala oyipa.
Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
13 Munthu wosauka ndi munthu wopondereza anzake amafanana pa kuti: Yehova ndiye anawapatsa maso onsewa.
Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
14 Ngati mfumu iweruza osauka moyenera, mpando wake waufumu udzakhazikika nthawi zonse.
Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
15 Ndodo ndi chidzudzulo zimapatsa nzeru koma mwana womulekerera amachititsa amayi ake manyazi.
Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
16 Oyipa akamalamulira zoyipa zimachuluka, koma anthu olungama adzaona kugwa kwa anthu oyipawo.
Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
17 Umulange mwana wako ndipo adzakupatsa mtendere ndi kusangalatsa mtima wako.
Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
18 Ngati uthenga wochokera kwa Yehova supezeka anthu amangochita zofuna zawo; koma wodala ndi amene amasunga malamulo.
Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
19 Munthu wantchito sangalangizidwe ndi mawu okha basi; ngakhale awamvetse mawuwo sadzatha kuchitapo kanthu.
Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
20 Ngakhale munthu wa uchitsiru nʼkuti ndiponi popeza chikhulupiriro chilipo kuposa munthu wodziyesa yekha kuti ndi wanzeru poyankhula.
Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
21 Ngati munthu asasatitsa wantchito wake kuyambira ali mwana, potsirizira adzapeza kuti wantchitoyo wasanduka mlowachuma wake.
Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
22 Munthu wamkwiyo amayambitsa mikangano, ndipo munthu waukali amachita zolakwa zambiri.
Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
23 Kunyada kwa munthu kudzamutsitsa, koma munthu wodzichepetsa amalandira ulemu.
Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
24 Woyenda ndi munthu wakuba ndi mdani wa moyo wake womwe; amalumbira koma osawulula kanthu.
Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
25 Kuopa munthu kudzakhala ngati msampha, koma aliyense amene amadalira Yehova adzatetezedwa.
Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
26 Anthu ambiri amafunitsitsa kuti wolamulira awakomere mtima, koma munthu amaweruzidwa mwachilungamo ndi thandizo la Yehova basi.
Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
27 Anthu olungama amanyansidwa ndi anthu achinyengo; koma anthu oyipa amanyansidwa ndi anthu a mtima wowongoka.
Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
