Machitidwe a Atumwi 7
1 Kenaka mkulu wa ansembe anafunsa Stefano kuti, “Kodi zimene akukunenerazi ndi zoona?”
Marele preot a zis: “Așa stau lucrurile?”
2 Stefano anayankha kuti, “Abale ndi makolo, tamverani! Mulungu waulemerero anaoneka kwa kholo lathu Abrahamu pamene ankakhala ku Mesopotamiya, asanakakhale ku Harani.
El a zis: “Frați și părinți, ascultați. Dumnezeul slavei s-a arătat tatălui nostru Avraam, pe când era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,
3 Mulungu anati, ‘Tuluka mʼdziko lako, siya abale ako, ndipo pita ku dziko limene ndidzakusonyeza.’
și i-a spus: “Ieși din țara ta și de lângă rudele tale și vino într-o țară pe care ți-o voi arăta.
4 “Ndipo iye anatulukadi mʼdziko la Akaldeya ndi kukakhala ku Harani. Atamwalira abambo ake, Mulungu anamuchotsa kumeneko ndi kumubweretsa mʼdziko lino limene inu mukukhalamo tsopano.
Atunci a ieșit din țara caldeenilor și a locuit în Haran. De acolo, după ce tatăl său a murit, Dumnezeu l-a mutat în acest pământ în care locuiți acum.
5 Mulungu sanamupatse cholowa kuno, ngakhale kadera kakangʼono kadziko. Koma Mulungu anamulonjeza kuti adzapereka dziko lino kwa iye ndi kwa zidzukulu zake, ngakhale kuti pa nthawi imeneyi analibe mwana.
Nu i-a dat nicio moștenire în ea, nu, nici măcar ca să pună piciorul pe ea. I-a promis că i-o va da ca moștenire și urmașilor lui după el, când el nu avea încă niciun copil.
6 Mulungu anayankhula motere kwa iye: ‘Zidzukulu zako zidzakhala alendo mʼdziko lachilendo, ndipo zidzakhala akapolo ndi kuzunzidwa zaka 400.’
Dumnezeu a vorbit astfel: că urmașii lui vor trăi ca niște străini într-o țară străină și că vor fi înrobiți și maltratați timp de patru sute de ani.
7 Mulungu anati, ‘Ine ndidzalanga dziko limene zidzukulu zako zidzagwireko ukapolo, ndipo pambuyo pake akadzatuluka mʼdzikolo adzandipembedza Ine pamalo pano.’
“Voi judeca națiunea la care vor fi în robie”, a spus Dumnezeu, “și după aceea vor ieși și îmi vor sluji în acest loc.
8 Kenaka Mulungu anachita pangano la mdulidwe ndi Abrahamu. Ndipo Abrahamu, anabereka Isake, namudula ali ndi masiku asanu ndi atatu. Ndipo Isake anabereka Yakobo, Yakobo anabereka makolo khumi ndi awiri aja.
Și i-a dat legământul circumciziei. Astfel, Avraam a devenit tatăl lui Isaac și l-a circumcis în ziua a opta. Isaac a devenit tatăl lui Iacob, iar Iacob a devenit tatăl celor doisprezece patriarhi.
9 “Makolo athu anachita nsanje ndi Yosefe ndipo anamugulitsa kuti akakhale kapolo ku Igupto. Koma Mulungu anali naye
“Patriarhii au fost geloși pe Iosif și l-au vândut în Egipt. Dumnezeu a fost cu el
10 ndipo anamupulumutsa iye kumasautso ake onse. Mulungu anamupatsa Yosefe nzeru ndi chisomo pamaso pa Farao mfumu ya ku Igupto, kotero mfumuyo inamuyika iye kukhala nduna yayikulu ya dziko la Igupto ndiponso nyumba yake yonse yaufumu.
și l-a izbăvit din toate necazurile sale și i-a dat favoare și înțelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului. L-a pus guvernator peste Egipt și peste toată casa lui.
11 “Kenaka munalowa njala mʼdziko la Kanaani, kotero kuti anthu anavutika kwambiri, ndipo makolo athu sanathe kupeza chakudya.
Și a venit o foamete peste toată țara Egiptului și Canaanului și o mare nenorocire. Părinții noștri nu au găsit hrană.
12 Pamene Yakobo anamva kuti ku Igupto kunali tirigu, iye anatuma makolo athu ulendo woyamba.
Dar când a auzit Iacov că în Egipt era grâu, a trimis prima dată pe părinții noștri.
13 Pa ulendo wawo wachiwiri, Yosefe anadziwulula kwa abale akewo ndipo Farao anadziwa za banja la Yosefe.
A doua oară, Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi, iar familia lui Iosif a fost descoperită lui Faraon.
14 Izi zinachitika, Yosefe anayitanitsa abambo ake Yakobo ndi banja lonse, onse pamodzi analipo 75.
Iosif a trimis și a chemat pe tatăl său Iacov și pe toate rudele lui, șaptezeci și cinci de suflete.
15 Motero Yakobo anapita ku Igupto, kumene iye ndiponso makolo athu anamwalira.
Iacov a coborât în Egipt și a murit, el însuși și părinții noștri;
16 Mitembo yawo anayinyamula ndi kupita nayo ku Sekemu kumene inayikidwa mʼmanda amene Abrahamu anagula kochokera kwa ana a Hamori ku Sekemuko.
au fost aduși înapoi la Sihem și au fost puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase pe un preț în argint de la fiii lui Hamor din Sihem.
17 “Nthawi itayandikira yakuti Mulungu achite zimene analonjeza kwa Abrahamu, mtundu wathu unakula ndi kuchuluka kwambiri mu Igupto.
Dar, când s-a apropiat vremea făgăduinței pe care Dumnezeu o făgăduise lui Avraam, poporul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,
18 Pambuyo pake mfumu yatsopano imene sinkamudziwa Yosefe, inayamba kulamulira dziko la Igupto.
până când s-a ridicat un alt rege, care nu-l cunoștea pe Iosif.
19 Mfumuyo inachita mwachinyengo ndi mtundu wathu ndi kuwazunza kuti ataye ana awo akhanda kuti afe.
Acesta a profitat de neamul nostru și i-a maltratat pe părinții noștri, obligându-i să își abandoneze copiii, ca să nu rămână în viață.
20 “Pa nthawi imeneyo Mose anabadwa, ndipo anali wokongola kwambiri. Iye analeredwa mʼnyumba ya abambo ake kwa miyezi itatu.
În acel timp s-a născut Moise, care era extrem de frumos pentru Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.
21 Atakamutaya, mwana wamkazi wa Farao anamutola nakamulera ngati mwana wake.
După ce a fost abandonat, fiica lui Faraon l-a luat în brațe și l-a crescut ca pe propriul ei fiu.
22 Mose anaphunzira nzeru zonse za Aigupto, ndipo anali wamphamvu mʼmawu ndi ntchito zake.
Moise a fost instruit în toată înțelepciunea egiptenilor. A fost puternic în cuvintele și în faptele sale.
23 “Mose ali ndi zaka makumi anayi, anaganizira zokayendera abale ake Aisraeli.
Dar când a împlinit patruzeci de ani, i-a venit în inimă să viziteze pe frații săi, copiii lui Israel.
24 Iye ataona mmodzi wa iwo akuzunzidwa ndi Mwigupto, anatchinjiriza Mwisraeliyo, namupha Mwiguptoyo.
Văzând că unul dintre ei suferă nedreptate, l-a apărat și l-a răzbunat pe cel asuprit, lovindu-l pe egiptean.
25 Mose anaganiza kuti abale ake adzazindikira kuti Mulungu anamuyika kuti awapulumutse koma iwo sanazindikire.
El presupunea că frații săi au înțeles că Dumnezeu, prin mâna lui, le dădea izbăvirea; dar ei nu au înțeles.
26 Mmawa mwake Mose anaona Aisraeli awiri akukangana. Iye anayesa kuwayanjanitsa ponena kuti, ‘Amuna inu, ndinu abale; chifukwa chiyani mukufuna kupwetekana?’
A doua zi, când se luptau, li s-a arătat și i-a îndemnat să se împace din nou, zicând: “Domnilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?”
27 “Koma munthu amene amavutitsa mnzakeyo anakankha Mose ndipo anati, ‘Ndani anakuyika kuti ukhale wotilamulira ndi wotiweruza.
Dar cel care îi făcea rău aproapelui său îl respingea, spunând: “Cine te-a pus conducător și judecător peste noi?
28 Kodi ukufuna kundipha monga momwe unaphera Mwigupto uja dzulo?’
Vrei să mă omori pe mine, cum ai omorât ieri pe egiptean?”
29 Mose atamva mawu awa anathawira ku Midiyani, kumene anakhala mlendo ndipo anabereka ana amuna awiri.
La acest cuvânt, Moise a fugit și a devenit străin în țara lui Madian, unde a devenit tatăl a doi fii.
30 “Ndipo patapita zaka makumi anayi mngelo anaonekera kwa Mose mʼmalawi amoto pa chitsamba mʼchipululu pafupi ndi Phiri la Sinai.
“După ce s-au împlinit patruzeci de ani, un înger al Domnului i s-a arătat în pustiul muntelui Sinai, într-o flacără de foc, într-un tufiș.
31 Iye ataona zimenezi, anadabwa. Akupita kuti akaonetsetse pafupi, Mose anamva mawu a Ambuye:
Când a văzut-o, Moise s-a mirat de această priveliște. Pe când se apropia să vadă, vocea Domnului i s-a adresat:
32 ‘Ine ndine Mulungu wa makolo ako, Mulungu wa Abrahamu, Isake ndi Yakobo.’ Mose ananjenjemera chifukwa cha mantha ndipo sanalimbe mtima kuyangʼananso.
“Eu sunt Dumnezeul părinților tăi: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Moise a tremurat și nu a îndrăznit să privească.
33 “Ndipo Ambuye anati kwa Mose, ‘Vula nsapato zako, pakuti malo amene wayimapo ndi opatulika.
Domnul i-a zis: “Scoate-ți sandalele, căci locul unde stai este pământ sfânt.
34 Ine ndaona ndithu mazunzo a anthu anga amene ali ku Igupto. Ndamva kulira kwawo choncho ndabwera kuti ndiwapulumutse. Tsopano tiye ndikutume ku Igupto.’
Am văzut cu adevărat necazul poporului Meu care este în Egipt și i-am auzit gemetele. M-am coborât să-i eliberez. Acum vino, te voi trimite în Egipt”.
35 “Uyu ndi Mose yemwe uja amene Aisraeli anamukana ndi kunena kuti, ‘Ndani anakuyika kuti ukhale wotilamulira ndi wotiweruza?’ Iyeyo anatumidwa ndi Mulungu mwini kuti akakhale wowalamulira ndiponso mpulumutsi, mothandizidwa ndi mngelo amene anamuonekera pa chitsamba.
Acest Moise, pe care ei l-au refuzat, zicând: “Cine te-a făcut pe tine conducător și judecător?” Dumnezeu l-a trimis ca conducător și eliberator prin mâna îngerului care i s-a arătat în tufiș.
36 Iye anawatulutsa mu Igupto ndipo anachita zodabwitsa ndi zizindikiro zozizwitsa mu Igupto, pa Nyanja Yofiira, ndiponso mʼchipululu kwa zaka makumi anayi.
Acest om i-a condus, după ce a făcut minuni și semne în Egipt, în Marea Roșie și în pustiu timp de patruzeci de ani.
37 “Uyu ndi Mose uja amene anati kwa Aisraeli, ‘Mulungu adzawutsa pakati pa abale anu mneneri ngati ine.’
Acesta este acel Moise care le-a spus copiilor lui Israel: “Domnul Dumnezeul nostru vă va ridica un profet dintre frații voștri, ca mine”.
38 Iyeyu anali mʼgulu la Aisraeli mʼchipululu pamodzi ndi mngelo amene anamuyankhula pa phiri la Sinai ndiponso makolo athu; ndipo Mose analandira mawu amoyo kuti atipatse ife.
Acesta este cel care a fost în adunare în pustiu cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, care a primit revelații vii pe care să ni le dea nouă,
39 “Koma makolo athu anakana kumumvera iye. Iwo anamukana iye ndipo mʼmitima mwawo anatembenukira ku Igupto.
căruia părinții noștri nu au vrut să fie ascultători, ci l-au respins și s-au întors cu inima în Egipt,
40 Iwo anati kwa Aaroni, ‘Bwera utipangire milungu imene idzititsogolera. Kunena za Mose amene anatitsogolera kutuluka mʼdziko la Igupto, sitikudziwa chimene chamuchitikira.
spunând lui Aaron: 'Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci în ceea ce-l privește pe acest Moise care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a întâmplat cu el'.
41 Iyi ndi nthawi imene anapanga fano la mwana wangʼombe. Anapereka nsembe kwa fanoli nachita chikondwerero kulemekeza ntchito ya manja awo.
În zilele acelea au făcut un vițel, au adus jertfe idolului și s-au bucurat de lucrările mâinilor lor.
42 Koma Mulungu anawafulatira, nawapereka kuti apembedze zolengedwa zakumwamba. Zimenezi zikugwirizana ndi zimene zinalembedwa mʼbuku la aneneri kuti, “‘Kodi pa zaka makumi anayi zimene munakhala mʼchipululu muja munkandibweretsera nsembe ndi zopereka, inu nyumba ya Israeli?’
Dar Dumnezeu s-a întors de la ei și i-a predat să slujească armatei cerului, după cum este scris în cartea profeților, “Mi-ai oferit animale ucise și sacrificii? Patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?
43 Ayi, inu mwanyamula tenti ya Moloki ndi nyenyezi ya mulungu wanu Refani, mafano amene munapanga kuti muziwapembedza. Chifukwa chake, Ine ndidzakutumizani kutali, kupitirira dziko la Babuloni.
Tu ai ridicat cortul lui Moloh, steaua zeului tău, Rephan, figurile pe care le-ai făcut să se închine, așa că te voi duce dincolo de Babilon.
44 “Makolo athu anali ndi tenti ya msonkhano pakati pawo mʼchipululu. Anayipanga monga momwe Mulungu anawuzira Mose, molingana ndi chithunzi chimene Mose anachiona.
“Părinții noștri au avut cortul mărturiei în pustie, așa cum îi poruncise Cel ce a vorbit lui Moise să îl facă după modelul pe care îl văzuse;
45 Makolo athu, atayilandira Tentiyo, anabwera nayo motsogozedwa ndi Yoswa pamene analanda dziko la mitundu imene Mulungu anayipirikitsa pamaso pawo. Tentiyo inakhala mʼdzikomo mpaka nthawi ya Davide,
și pe care, la rândul lor, părinții noștri l-au adus cu Iosua, când au intrat în stăpânirea neamurilor pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea părinților noștri până în zilele lui David,
46 amene anapeza chisomo pamaso pa Mulungu ndipo anapempha kuti amʼmangire nyumba Mulungu wa Yakobo.
care au găsit favoare înaintea lui Dumnezeu și au cerut să găsească o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
47 Koma anali Solomoni amene anamanga nyumbayo.
Dar Solomon i-a zidit o casă.
48 “Komatu, Wammwambamwambayo sakhala mʼnyumba zomangidwa ndi anthu. Monga mneneri akunena kuti,
Totuși, Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini, cum spune profetul,
49 “‘Kumwamba ndi mpando wanga waufumu, ndipo dziko lapansi ndi chopondapo mapazi anga. Kodi mudzandimangira nyumba yotani? Akutero Ambuye. Kapena malo opumuliramo Ine ali kuti?
“Cerul este tronul meu, și pământul un scăunel pentru picioarele mele. Ce fel de casă îmi vei construi?”, zice Domnul. “Sau care este locul meu de odihnă?
50 Kodi si dzanja langa linapanga zonsezi?’
Nu cumva mâna mea a făcut toate aceste lucruri?
51 “Anthu wokanika inu, osachita mdulidwe wa mu mtima ndi a makutu ogontha! Inu ofanana ndi makolo anu. Nthawi zonse mumakana kumvera Mzimu Woyera:
“Voi, cei cu gâtul împietrit și netăiați împrejur la inimă și la urechi, vă împotriviți mereu Duhului Sfânt! Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.
52 Kodi analipo mneneri amene makolo anu sanamuzunze? Iwo anapha ngakhale amene ananeneratu za kubwera kwa Wolungamayo. Ndipo tsopano inu munamupereka ndi kumupha Iye.
Pe care dintre profeți nu i-au prigonit părinții voștri? Ei i-au ucis pe cei care au prezis venirea Celui Drept, dintre care voi ați devenit acum trădători și ucigași.
53 Inu amene munalandira Malamulo amene anaperekedwa ndi angelo ndipo simunawamvere.”
Ați primit Legea așa cum a fost rânduită de îngeri și nu ați respectat-o!”
54 Atamva zimenezi, iwo anakwiya kwambiri ndipo anamukukutira mano.
Când au auzit acestea, li s-a tăiat inima și au scrâșnit din dinți împotriva Lui.
55 Koma Stefano, wodzaza ndi Mzimu Woyera, anayangʼana kumwamba ndipo anaona ulemerero wa Mulungu ndiponso Yesu atayimirira ku dzanja lamanja la Mulungu.
Dar el, fiind plin de Duhul Sfânt, a privit cu stăruință spre cer și a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu,
56 Stefano anati, “Taonani, ndikuona kumwamba kotsekuka ndiponso Mwana wa Munthu atayimirira ku dzanja la manja la Mulungu.”
și a zis: “Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu!”
57 Koma iwo anatseka mʼmakutu mwawo, ndipo anafuwula kolimba, onse anathamangira kwa iye,
Dar ei au strigat cu glas tare și și-au astupat urechile, apoi s-au năpustit la unison asupra lui.
58 anamukokera kunja kwa mzinda ndipo anayamba kumugenda miyala. Mboni zinasungitsa zovala zawo kwa mnyamata otchedwa Saulo.
L-au aruncat afară din cetate și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au așezat hainele la picioarele unui tânăr pe nume Saul.
59 Akumugenda miyala, Stefano anapemphera kuti, “Ambuye Yesu, landirani mzimu wanga.”
L-au ucis cu pietre pe Ștefan, pe când striga: “Doamne Iisuse, primește duhul meu!”
60 Ndipo anagwada pansi nafuwula mwamphamvu kuti, “Ambuye musawawerengere tchimoli.” Atanena mawu amenewa anamwalira.
El a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: “Doamne, nu le reține acest păcat!” După ce a spus aceasta, a adormit.
