Псалми 22

1 За първия певец по “Кошутата на зората”. Давидов псалом. Боже мой, Боже мой, защо си ме оставил? Защо стоиш далеч и не ми помагаш, Нито внимаваш на думите на охкането ми?

Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?

2 Боже мой, викам денем, но не отговаряш, И нощем, но нямам отдих.

Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.

3 Но Ти си Светият, Който си възцарен между Израилевите хваления.

Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.

4 На тебе уповаваха бащите ни Уповаваха, и Ти ги избави,

Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.

5 Към Тебе извикаха, и бяха избавени; На Тебе уповаваха, и не се посрамиха.

Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.

6 А аз съм червей, а не човек, Укоряван от човеците, и презрян от людете.

Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.

7 Всички, които ме гледат, ругаят ме, Отварят устните си, кимват с глава и казват:

Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:

8 Той упова на Господа: нека го избави; Нека го избави понеже има благоволение в него.

S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.

9 Но Ти си, Който си ме извадил из утробата; Ти си ме научил да уповавам като бях на майчините си гърди,

Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.

10 На Тебе бях оставен от рождението си; От утробата на майка ми Ти си мой Бог.

Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.

11 Да се не отдалечиш от мене; защото скръбта е близо, Понеже няма помощник.

Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.

12 Много юнци ме обиколиха; Силни васански бикове ме окръжиха.

Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.

13 Отвориха срещу мене устата си, Като лъв, който граби и реве.

Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.

14 Разлях се като вода, И разглобиха се всичките ми кости; Сърцето ми стана като восък, Разтопява се всред вътрешностите ми.

Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.

15 Силата ми изсъхна като черепка, И езикът ми прилепна за челюстите ми; И Ти си ме свел в пръстта на смъртта.

Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.

16 Защото кучета ме обиколиха; Тълпа от злодейци ме окръжи; Прободоха ръцете ми и нозете ми.

Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.

17 Мога да преброя всичките си кости, Хората се взират в мене и ме гледат.

Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.

18 Разделиха си дрехите ми, И за облеклото ми хвърлиха жребие.

Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.

19 Но Ти, Господи, да се не отдалечиш; Ти, сило моя, побързай да ми помогнеш.

Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.

20 Избави от меча душата ми, Живота ми от силата на кучето.

Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.

21 Избави ме от устата на лъва И от роговете не дивите волове. Ти си ме послушал!

Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.

22 Ще възвестявам името Ти на братята си; Всред събранието ще Те хваля.

Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.

23 Вие, които се боите от Господа, хвалете Го; Цяло Яковово потомство славете Го; И бойте Му се, всички вие от Израилевото потомство.

Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.

24 Защото не е презрял и не се е отвърнал от скръбта на оскърбения, Нито е скрил лицето Си от него; Но послуша, когато извика той към Него.

Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.

25 От Тебе е гдето принасям хваление в голямото събрание: Ще изпълня обреците си пред ония, които Му се боят.

În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.

26 Смирените ще ядат и ще се наситят; Ще хвалят Господа ония, които Го търсят; Сърцето ви нека живее вечно.

Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.

27 Ще си спомнят и ще се обърнат към Господа Всичките земни краища, И ще се покланят пред Тебе Всичките племена на народите;

Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.

28 Защото царството е на Господа, И То владее над народите.

Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.

29 Ще ядат и ще се поклонят всичките богати на земята; Пред Него ще се преклонят всички, които слизат в пръстта; А онзи, който не може да запази живота си,

Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.

30 Неговото потомство ще Му слугува; Ще се приказва за Господа на идното поколение.

O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.

31 Ще дойдат и ще известят правдата Му На люде, които ще се родят, казвайки, че Той е сторил това.

Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.