Псалми 17
1 Давидова молитва. Послушай, Господи, правото; внимавай на вика ми; Дай ухо на молитвата ми, която принасям с искрени устни.
O rugăciune a lui David. Ascultă dreptatea, DOAMNE, dă atenție strigătului meu, deschide urechea la rugăciunea mea, care nu se înalță de pe buze prefăcute.
2 Нека излезе присъдата ми от присъствието Ти; Очите Ти нека гледат справедливо.
Din prezența ta să vină judecata mea; să privească ochii tăi lucrurile echitabile.
3 Изпитал си сърцето ми; посетил си ме нощно време; Опитал си ме; и не си намерил в мене никакво зло намерение. Мислите ми не надвишават устата ми.
Mi-ai examinat inima, m-ai cercetat noaptea, m-ai încercat și nu vei găsi nimic; am hotărât ca gura mea să nu calce legea ta.
4 Колкото за човешките дела, чрез думите на Твоята уста Аз опазих себе си от пътищата на насилниците.
Referitor la faptele oamenilor, prin cuvântul buzelor tale m-am păzit de cărările nimicitorului.
5 Стъпките ми са се пазили здраво в Твоите пътища; Нозете ми не са се подхлъзнали.
Sprijină umbletele mele în cărările tale să nu alunece pașii piciorului meu.
6 Аз Те призовах, Боже, защото ще ми отговориш; Приклони към мене ухото Си и послушай думите ми.
Te-am chemat, pentru că mă vei asculta, Dumnezeule; apleacă urechea ta spre mine și ascultă vorbirea mea.
7 Яви чудните Си милосърдия, Ти, Който с десницата Си избавяш уповаващите на Тебе. От ония, които въстават против тях.
Arată-ți minunata bunătate iubitoare, tu, care salvezi prin mâna ta dreaptă pe cei ce își pun încrederea în tine, de cei ce se ridică împotriva lor.
8 Пази ме като зеница на око; Скрий ме под сянката на крилата Си
Ține-mă ca pe lumina ochiului, ascunde-mă sub umbra aripilor tale,
9 От нечестивите, които ме съсипват, От неприятелите на душата ми, които ме окръжават.
Ascunde-mă de cei stricați care mă oprimă, de dușmanii mei de moarte, care mă încercuiesc.
10 Обградени са от своята тлъстина; Устата им говорят горделиво.
Ei sunt închiși în propria lor grăsime; cu gura lor vorbesc trufaș.
11 Те обиколиха вече стъпките ми; Насочиха очите си, за да ни тръшнат на земята;
Acum ne-au încercuit pașii noștri; și-au ațintit ochii, aplecându-se la pământ,
12 Всеки един от тях прилича на лъв, който желае да разкъса. И на лъвче, което седи в скришни места.
Asemenea unui leu lacom de prada lui și precum un leu tânăr pândind în locuri tainice.
13 Стани, Господи, предвари го, повали го; С меча Си избави душата ми от нечестивия,
Ridică-te, DOAMNE, dezamăgește-l, aruncă-l jos, eliberează sufletul meu de cel stricat, care este sabia ta,
14 От човеци, Господи, с ръката Си, От светските човеци, чиито дял е в тоя живот, И чиито корем пълниш със съкровищата Си; Които са наситени с чада, И останалия си имот оставят на внуците си.
De oamenii care sunt mâna ta, DOAMNE, de oamenii lumii, care își au partea în această viață și a căror pântece îl umpli cu comoara ta ascunsă; ei sunt plini de copii și își lasă restul averii la pruncii lor.
15 А аз ще видя лицето Ти в правда; Когато се събудя ще се наситя от изгледа Ти.
Cât despre mine, îți voi privi fața în dreptate; mă voi sătura, când mă trezesc, cu chipul tău.
