Притчи 5
1 Сине мой, внимавай в мъдростта ми. Приклони ухото си към разума ми
Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2 За да опазиш разсъдливост, И устните ти да пазят знание.
Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3 Защото от устните на чуждата жена капе мед. И устата й са по-меки от дървено масло;
Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4 Но сетнините й са горчиви като пелин, Остри като изострен от двете страни меч.
Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol h7585)
6 Тъй че тя никога не намира пътя на живота; Нейните пътеки са непостоянни, и тя не знае на къде водят.
Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7 Прочее, чада, слушайте мене, И не отстъпвайте от думите на устата ми.
De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8 Отдалечи пътя си от нея. И не се приближавай до вратата на къщата й,
Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9 Да не би да дадеш жизнеността си на други. И годините си на немилостивите;
Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10 Да не би да се наситят чужди от имота ти, И трудовете ти да отидат в чужд дом;
Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11 А ти да охкаш в сетнините си, Когато месата ти и тялото ти се изнурят,
Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12 И да казваш: Как можах да намразя поуката, И сърцето ми да презре изобличението,
Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13 И аз да не послушам гласа на учителите си, Нито да приклоня ухото си към наставниците си;
Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14 Малко остана да изпадна във всяко зло Всред събранието и множеството.
Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15 Пий вода от своята си щерна, И оная, която извира от твоя кладенец
Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16 Вън ли да се изливат изворите ти, И водни потоци по улиците?
Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17 Нека бъдат само на тебе, А не на чужди заедно с тебе.
Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18 Да бъде благословен твоят извор, И весели се с жената на младостта си.
Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19 Тя да ти бъде като любезна кошута и мила сърна: Нейните гърди да те задоволяват във всяко време; И възхищавай се винаги от нейната любов
Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20 Понеже, сине мой, защо да се възхищаваш от чужда жена, И да прегръщаш обятията на чужда жена?
Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21 Защото пътищата на човека се пред очите на Господа, И Той внимателно измерва всичките му пътеки.
Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22 Нечестивият ще бъде хванат от собствените си беззакония, И с въжетата на своя грях ще бъде държан.
Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 Той ще умре от своето отказване от поука; И от голямото си безумие ще се заблуди.
El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
