Притчи 31
1 Думите на Маасовия цар Лемуил, Които го поучи майка му:
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 Що, сине мой? и що, сине на утробата ми? И що, сине на моите обреци?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Не давай силата си на жените, Нито пътищата си на тези, които погубват царете.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 Не е за царете, Лемуиле, не е за царете да пият вино, Нито за князете да кажат: Где е спиртното питие?
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Да не би, като се напият, да забравят закона И да онеправдаят угнетяваните.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Давайте спиртно питие на оня, който загива И вино на огорчения духом.
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 За да пие и да забрави сиромашията си, И да не помни вече окаяността си.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Отваряй устата си за безгласния, За делото на всички, които загиват;
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Отваряй устата си, съди справедливо. И раздавай правосъдие на сиромаха и немотния.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Кой може да намери добродетелна жена? Защото тя е много по-ценна от скъпоценни камъни.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 Сърцето на мъжа й уповава на нея; И не ще му липсва печалба.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 Тя ще му донася добро, а не зло, През всичките дни на живота си.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 Търси вълна и лен, И работи с ръцете си това що й е угодно.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 Тя е като търговските кораби, - Донася храната си от далеч.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 При това, става докле е още нощ, И дава храна на дома си, И определената работа на слугините си.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 Разглежда нива, и я купува; От плода на ръцете си сади лозе.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 Опасва кръста си със сила И уякчава мишците си.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 Като схваща, че търгуването и е полезно. Светилникът й не угасва през нощта.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Туря ръцете си на вретеното, И държи в ръката си хурката.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Отваря ръката си на сиромасите, Да! простира ръцете си към немотните.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 Не се бои от снега за дома си; Защото всичките й домашни са облечени с двойни дрехи.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Прави си завивки от дамаска; Облеклото и е висон и морав плат.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Мъжът и е познат в портите, Когато седи между местните старейшини.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Тя тъче ленено платно и го продава, И доставя пояси на търговците;
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Сила и достолепие са облеклото й; И тя гледа весело към бъдещето.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Отваря устата си с мъдрост, И законът на езика й е благ.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 Добре внимава в управлението на дома си, И хляб на леност не яде.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Чадата й стават и я ублажават; И мъжът й я хвали казвайки:
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 Много дъщери са се държали достойно, Но ти надмина всичките.
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Прелестта е измамлива и красотата е лъх; Но жена, която се бои от Господа, тя ще бъде похвалена.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Дайте й от плода на ръцете й, И делата й нека я хвалят в портите.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
