Притчи 20
1 Виното е присмивател, и спиртното питие крамолник; И който се увлича по тях е неблагоразумен.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Царското заплашване е като реване на лъв; Който го дразни съгрешава против своя си живот.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Чест е за човека да страни от препирня; А всеки безумен се кара.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Ленивият не иска да оре, поради зимата, Затова, когато търси във време на жътва, не ще има нищо.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Намерението в сърцето на човека е като дълбока вода; Но разумен човек ще го извади.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Повечето човеци разгласяват всеки своята доброта: Но кой може да намери верен човек?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 Чадата на праведен човек, който ходи в непорочността си, Са блажени след него.
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Цар, който седи на съдебен престол, Пресява всяко зло с очите си.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Кой може да каже: Очистих сърцето си; Чист съм от греховете си?
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Различни грамове и различни мерки, И двете са мерзост Господу.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 Даже и детето се явява чрез постъпките си - Дали делата му са чисти и прави.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 Слушащото ухо и гледащото око, Господ е направил и двете.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Не обичай спането, да не би да обеднееш! Отвори очите си, и ще се наситиш с хляб.
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 Лошо е! лошо е! казва купувачът, Но като си отиде, тогава се хвали.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Има злато и изобилие драгоценни камъни, Но устните на знанието са скъпоценнно украшение.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Вземи дрехата на този, който поръчителствува за чужд. Да! вземи залог от онзи, който поръчителствува за чужди хора.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Хлябът спечелен с лъжа е сладък за човека; Но после устата му ще се напълнят с камъчета.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Намеренията се утвърждават чрез съвещание, Затова с мъдър съвет обяви война.
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Одумникът обхожда и открива тайни, Затова не се събирай с онзи, който отваря широко устните си.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Светилникът на този, който злослови баща си или майка си, Ще изгасне в най-мрачната тъмнина.
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 На богатството, което бързо се придобива из начало, Сетнината не ще бъде благословена.
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Да не речеш: Ще въздам на злото; Почакай Господа и Той ще се избави.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Различни грамове са мерзост за Господа, И неверните везни на са добри.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 Стъпките на човека се оправят от Господа; Как, прочее, би познал човек пътя си?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Примка е за човека да казва необмислено: Посвещавам това, И след като се е обрекъл тогава да разпитва.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Мъдрият цар пресява нечестивите, И докарва върху тях колелото на вършачката.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Духът на човека е светило Господно, Което изпитва всичките най-вътрешни части на тялото.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Милост и вярност пазят царя, И той поддържа престола си с милост.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Славата на младите е силата им, И украшението на старците са белите им коси.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Бой, който наранява, И удари, които стигат до най-вътрешните части на тялото, Очистват злото.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
