Притчи 19
1 По-добър е сиромахът, който ходи в непорочността си, Нежели оня, който е с извратени устни а при това безумен.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Наистина ожидане без разсъдък не е добро, И който бърза с нозете си, обърква пътя си.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Безумието на човека изкривява пътя му, И сърцето му негодува против Господа.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Богатството притуря много приятели, А сиромахът бива оставен от приятеля си,
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Лъжливият свидетел няма да остане ненаказан, И който издиша лъжи няма да избегне.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Мнозина търсят благоволението на щедрия, И всеки е приятел на онзи, който дава подаръци.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Всичките братя на сиромаха го мразят, - Колко повече отбягват от него приятелите му! - Той тича след тях с умолителни думи, но тях ги няма.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Който придобива ум обича своята си душа; Който пази благоразумие ще намери добро.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Лъжлив свидетел няма да остане ненаказан, И който издиша лъжи ще загине.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Изнежеността не прилича на безумен, - Много по-малко на слуга да властвува над началници.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Благоразумието на човека възпира гнева му, И слава е за него да се не взира в престъпление.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Гневът на царя е като реване на лъв, А благоволението му е като роса на тревата.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Безумен син е бедствие за баща си, И препирните на жена са непрестанно капене.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Къща и богатство се оставят наследство от бащите, Но благоразумна жена е от Господа.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Леноста хвърля в дълбок сън, И бездейна душа ще гладува
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Който пази заповедта пази душата си, А който немари пътищата си ще загине.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Който показва милост към сиромаха заема Господу, И Той ще му въздаде за благодеянието му.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Наказвай сина си докато има надежда, И не закоравявай сърцето си да го оставиш да загине.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Яростен човек ще понесе наказание, Защото, ако и да го избавиш, трябва пак същото да направиш.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Слушай съвет и приемай поука, За да останеш мъдър в сетнините си.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Има много помисли в сърцето на човека, Но намерението Господно, то ще устои.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Милосърдието на човека е чест нему, И сиромах човек е по-добър от този, който разорява.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Страхът от Господа спомага към живот; Който го има ще си ляга наситен и не ще срещне зло.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Ленивият затопява ръката си в паницата И не ще нито в устата си да я повърне.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Ако биеш присмивателя, простият ще стане внимателен; И ако изобличиш благоразумния, той ще придобие знание.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Който опропастява баща си и пропъжда майка си, Той е син, който причинява срам и нанася позор.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Престани, сине мой, да слушаш съвети, Които те отклоняват от мъдростта.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Лошият свидетел се присмива на правосъдието; И устата на нечестивите поглъщат беззаконие.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Присъди се приготвят за присмивателите, И бой за гърба на безумните.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
