Йов 6
1 А Иов в отговор рече:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 Дано само би се претеглила моята печал, И злополуката ми да би се турила срещу нея на везните!
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 Понеже сега би била по-тежка от морския пясък; Затова думите ми са били необмислени.
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 Защото стрелите на Всемогъщия са вътре в мене, Чиято отрова духът ми изпива; Божиите ужаси се опълчват против мене.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Реве ли дивият осел, когато има трева? Или мучи ли волът при яслите?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Яде ли се блудкавото без сол? Или има ли вкус в белтъка на яйцето?
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 Душата ми се отвращава да ги допре; Те ми станаха като омразно ястие.
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 Дано получех това, което прося, И Бог да ми дадеше онова, за което копнея!
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 Да благоволеше Бог да ме погуби, Да пуснеше ръката Си та ме посече!
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 Но, това ще ми бъда за утеха, (Да! ще се утвърдя всред скръб, която не ме жали). Че аз не утаих думите на Светия.
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 Каква е силата та да чакам? И каква е сетнината ми та да издържа?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 Силата ми сила каменна ли е? Или месата ми са медни?
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Не изчезна ли в мене помощта ми? И не отдалечи ли се от мене избавлението?
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 На оскърбения трябва да се покаже съжаление от приятеля му, Даже ако той е оставил страха от Всемогъщия.
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 Братята ми ме измамиха като поток; Преминаха като течение на потоци,
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 Които се мътят от леда, И в които се топи снегът;
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 Когато се стоплят изчезват; Когато настане топлина изгубват се от мястото си;
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 Керваните, като следват по криволиченията им, Пристигат в пустота и се губят;
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 Теманските кервани прегледваха; Шевските пътници ги очакваха;
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 Излъгаха се в надеждата си; Дойдоха там и се посрамиха;
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 Сега и вие сте така никакви; Видяхте ужас, и се уплашихте.
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Рекох ли аз: Донесете ми? Или: Дайте ми подарък от имота си?
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 Или: Отървете ме от ръката на неприятеля? Или: Откупете ме от ръката на насилниците?
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Научете ме, и аз ще млъкна; И покажете ми в що съм съгрешил.
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 Колко са силни справедливите думи! Но вашите доводи що изобличават?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 Мислите ли да изобличите думи, Когато думите на човек окаян са като вятър?
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 Наистина вие бихте впримчили сирачето, Бихте копали яма на неприятеля си.
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 Сега, прочее, благоволете да ме погледнете, Защото ще стане явно пред вас ако аз лъжа
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Повърнете се, моля; нека не става неправда; Да! повърнете се пак; касае се до правдивостта ми.
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 Има ли неправда в езика ми? Не може ли небцето ми да познае лошото?
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
