Йов 19
1 Тогава Иов в отговор рече:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 До кога ще оскърбявате душата ми, И ще ме съкрушавате с думи?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 Десет пъти вече стана ме укорявате, Но пак не ви е срам, че ми смайвате главата.
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Даже ако наистина съм съгрешил, Грешката ми остава с мене.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Ако непременно искате да се големеете над мене И да хвърляте против мене укора ми,
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 Знайте сега, че Бог ме повали И ме обиколи с мрежата Си.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Ето, викам: Неправда! Но няма кой да ме чуе; Издавам вик за помощ, но няма съд.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Той е преградил пътя ми, та не мога да премина, И турил е тъмнина в пътеките ми,
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Съблякъл ме е от славата ми, И отнел е венеца от главата ми.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Съкрушил ме е отвсякъде, и аз отивам; И изкоренил е надеждата ми като дърво.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 Запалил е тоже против мене гнева Си, И счита ме като един от враговете Си.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Полковете Му настъпват заедно, Та заздравяват пътя си против мене, И разполагат се в стан около шатъра ми.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 Отдалечил е от мене братята ми; И ония, които ме познаваха, станаха съвсем чужди за мене.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Оставиха ме ближните ми, И забравиха ме познайниците ми.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 Ония, които живеят в дома ми, И слугините ми считат ме като чужд; Странен станах в очите им.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Викам слугата си, и не отговаря, При все че с устата си му се моля.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Дъхът ми е отвратителен на жена ми, И дъхът ми на чадата на чреслата ми.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 И самите малки деца ме презират; Когато ставам говорят против мене.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Всичките ми по-близки приятели се погнусяват от мене; И ония, които възлюбих, обърнаха се против мене.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Костите ми залепват за кожата ми и за месата ми; И отървах се само с кожата на зъбите си.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Смилете се за мене, смилете се за мене, вие приятели мои! Защото ръката Божия се допря до мене.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Защо ме гоните като че ли сте Бог, И не се насищате от плътта ми?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 О, да можеха да се напишат думите ми! Да се начертаеха на книга!
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 Да се издълбаеха на скала за всегда С желязна писалка и олово!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 Защото зная, че е жив Изкупителят ми, И че в последно време ще застане на земята;
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 И, като изтлее след кожата ми това тяло, Пак вън от плътта си ще видя Бога:
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 Когото сам аз ще видя, И очите ми ще гледат, и то не като чужденец, За тая гледка дробовете ми се топят дълбоко в мене.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Ако кажете, Как ще го гоним, Тъй като причината на това страдание се намира в самия него!
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Тогава бойте се от меча; Защото гневни са наказанията, нанесени от меча, За да познаете, че има съд.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.
