Второзаконие 20
1 Когато излезеш на бой против неприятелите си, и видиш коне, колесници и люде повече от тебе, да се не убоиш от тях; защото с тебе е Господ твоят Бог, Който те е извел из Египетската земя.
Când ieşi la bătălie împotriva duşmanilor tăi şi vezi cai şi care şi un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.
2 И като пристъпиш в боя, свещеникът да се приближи и да говори на людете, като им каже:
Şi va fi astfel, când vă veţi fi apropiat de bătălie, preotul să se apropie şi să vorbească poporului.
3 Слушай, Израилю! вие пристъпвате днес да се биете против неприятелите си; да не премалее сърцето ви; не бойте се, нито се смущавайте, нито се ужасявайте от тях;
Şi să le spună: Ascultă, Israele! Astăzi vă apropiaţi de bătălia împotriva duşmanilor voştri, să nu vă slăbească inimile; nu vă temeţi şi nu tremuraţi, nici nu vă înspăimântaţi din cauza lor.
4 защото Господ вашият Бог, Той е, Който ходи с вас да се бие за вас против неприятелите ви, за да ви спаси.
Pentru că DOMNUL Dumnezeul vostru este cel care merge cu voi, ca să lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri să vă salveze.
5 И военачалниците нека говорят на людете, като рекат: Кой е построил нова къща и не я е посветил? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да умре в боя, и друг да я посвети.
Şi administratorii să vorbească poporului, spunând: Cine este bărbatul care şi-a zidit o casă nouă şi nu a dedicat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o dedice altul.
6 И кой е насадил лозе и не е ял от плода му? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да умре в боя и друг да яде плода му.
Şi cine este bărbatul care a sădit o vie şi nu a mâncat din ea? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să mănânce altul din ea.
7 И кой се е сгодил за жена и не я е взел? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да умре в боя, и друг да я вземе.
Şi cine este bărbatul care s-a logodit cu o femeie şi nu a luat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o ia altul.
8 Военачалниците да говорят още на людете, като рекат: Кой е страхлив и малодушен? - Нека си иде и се върне у дома си, да не би да премалеят сърцата на братята му, както неговото сърце.
Şi administratorii să mai vorbească poporului şi să spună: Cine este bărbatul care este fricos şi are inima slabă? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să slăbească şi inima fraţilor săi, ca inima lui.
9 И военачалниците, като свършат да говорят на людете, нека поставят полководци над полковете за водители на людете.
Şi va fi astfel, după ce administratorii vor termina de vorbit poporului, că vor pune căpetenii ai armatelor să conducă poporul.
10 Когато се приближиш при някой град, за да воюваш против него, предложи му мир.
Când te apropii de o cetate ca să lupţi împotriva ei, să îi oferi pace.
11 Ако ти отговори мирно и ти отвори портите, тогава всичките люде, които се намират в него, да ти станат поданици и да ти работят.
Şi va fi astfel, dacă îţi va da răspuns de pace şi îţi va deschide, atunci să fie astfel, tot poporul care se află în ea să îţi fie tributar şi să îţi servească.
12 Но ако не направи мир с тебе, но воюва против тебе, тогава да го обсадиш;
Şi dacă nu va face pace cu tine, ci se va război împotriva ta, atunci să o asediezi.
13 и когато го предаде Господ твоят Бог в ръцете ти, тогава да поразиш всичките му мъжки с острото на ножа;
Şi după ce DOMNUL Dumnezeul tău o va fi dat în mâinile tale, să loveşti fiecare parte bărbătească din ea prin ascuţişul sabiei,
14 а жените, децата, добитъкът и всичко що се намира в града, всичкити користи от него да вземеш за себе си; и да ядеш користите от неприятелите си, които Господ твоят Бог ти даде.
Dar pe femei şi pe micuţi şi pe vite şi tot ce este în cetate, toată prada ei, să le iei pentru tine; şi să mănânci prada duşmanilor tăi, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
15 Така да постъпваш с всичките градове, които са много далеч от тебе, които не са от градовете на тукашните народи.
Astfel să faci tuturor cetăţilor, care sunt foarte departe de tine, care nu sunt dintre cetăţile acestor naţiuni.
16 А от градовете на тия люде, които Господ твоят Бог ти дава за наследство, да не оставиш живо нищо, което диша,
Dar din cetăţile acestor popoare, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire, să nu laşi viu nimic ce respiră,
17 но да ги обречеш на изтребление; хетейците, аморейците, ханаанците, ферезйците, евейците и евусейците, според както Господ твоят Бог ти заповяда;
Ci să îi nimiceşti în întregime: pe hitiţi şi pe amoriţi şi pe canaaniţi şi pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi, precum ţi-a poruncit DOMNUL Dumnezeul tău,
18 за да не ви научат да правите според всичките мерзости, които те са правили за боговете си, и така да съгрешите против Господа вашия Бог.
Ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile lor, pe care le-au făcut dumnezeilor lor, şi să păcătuiţi împotriva DOMNULUI Dumnezeul vostru.
19 Когато обсаждаш някой град за дълго време и воюваш против него, за да го превземеш, да не унищожаваш дърветата му, нито да дигаш на тях секира; да не ги насичаш, защото от тях можеш да се храниш. Човек ли е полското дърво та да се обсажда от тебе?
Când vei asedia o cetate mult timp, făcând război împotriva ei ca să o iei, să nu îi distrugi pomii dând cu securea în ei, pentru că poţi să mănânci din ei şi să nu îi retezi (pentru că pomul câmpului este viaţa omului) pentru a-i folosi în asediu,
20 Само дърветата, които знаеш, че не са хранителни дървета, тях можеш да унищожаваш и изсичаш; и с тях да правиш кули против града, който ти се противи, догде бъде превзет.
Numai pomii, pe care îi cunoşti că nu sunt pomi pentru hrană, să îi distrugi şi să îi retezi; şi să ridici întărituri împotriva cetăţii care face război cu tine, până când este cucerită.
