Matiyu 25
1 Igbuchu shulu ani he to mrli mba wlon wa ba vu ba fitila mba nda hi kpa ilon wa sa.
“Atunci Împărăția Cerurilor va fi ca zece fecioare care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea mirelui.
2 Iton ni mi mba ba he toh, u ton ba na ruru.
Cinci dintre ele erau nebune, iar cinci erau înțelepte.
3 Niwa ruru mrli mbaa ba vu ba fitila mba nda na nji babran na.
Cele care erau nebune, când și-au luat lămpile, nu au luat ulei cu ele,
4 U mrli mba bi hr to ha baka nji nye u ba fitila mba mla.
dar cele înțelepte au luat ulei în vasele lor împreună cu lămpile lor.
5 Ilon wasa ana ciciye na u baka ri druna hi mla ka kurna.
Și, pe când întârzia mirele, toate au adormit și au dormit.
6 U ni tsutsu cuu baka dbu 'Lilon wasa ye'ye! Rju hi kpau.
Dar la miezul nopții s-a auzit un strigăt: “Iată! Vine mirele! Ieșiți în întâmpinarea lui!
7 U mrli mba wa wumba wu baka wlunde nda mla ba fitila mbo tie.
Atunci toate acele fecioare s-au sculat și și-au aranjat lămpile.
8 Bi ruru ba ba hla ni bi he to ha tie nye mbia nno ndu ba fitila mbu na khwu na.
Cele nebune au zis celor înțelepte: “Dați-ne puțin din untdelemnul vostru, căci lămpile noastre se sting.
9 “Bi he to h'a ba saa ni bawu inye a natsra tawu yayi na bika hi ni bi lenye'a ndi le u mbi.
Dar înțeleptele au răspuns: “Și dacă nu este destul pentru noi și pentru voi? Mergeți mai degrabă la cei care vând și cumpărați pentru voi înșivă'.
10 Waa ba hi le'nye'a, u ilon wasaa ri ubiwa bana mla ki gben'a ba rihu hi ni bubu lo gran u baka tro nkon traa.
În timp ce ele se duceau să cumpere, a venit mirele, și cele care erau pregătite au intrat cu el la ospățul de nuntă, și ușa s-a închis.
11 Imrli mba ba rima baka ye ni kogon nda tre Tiekoh, tiekoh, bwu nkon'a ni tawu!
După aceea au venit și celelalte fecioare, zicând: “Doamne, Doamne, deschide-ne!”.
12 A saa ni bawu, 'Njanjimu mi hla yiwu mina toh yi na.
Dar El a răspuns: “Adevărat vă spun că nu vă cunosc.
13 To kima bika mla ki ni tu wa bina toh vi ka nton'a na.
Vegheați, deci, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului.
14 Ahe towa indji ri ta hi ni meme ri. A yo ba mrli koh ma nda nno ba kpyi ma.
Căci este ca un om care se duce în altă țară, care și-a chemat slugile sale și le-a încredințat bunurile sale.
15 A nno ri mba talenti ton nda nno iha nda la nno ri ngame talenti iri.
Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, și altuia unul, fiecăruia după putința lui. Apoi și-a continuat călătoria.
16 Iwaa a kpa talenti ton a agbla hi nda ka tie ndu ni mba nda fe talenti ton bari ni tuma.
Imediat, cel care a primit cei cinci talanți s-a dus și a făcut schimb cu ei și a făcut alți cinci talanți.
17 U wa a kpa harli'a a tie tokima me nda fe ha bari nha.
La fel, și cel care a primit cei doi a mai câștigat încă doi.
18 Se waa a kpa talenti ri'a hi kpama nda shi juju ni meme nda ri nklen tie koh ma.
Dar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns banii stăpânului său.
19 Tie koh mba aka son ban nton babran rlikoh nda k'ma ye ndu mrli koh maa ndu bla nklen ba nno.
“După multă vreme, a venit stăpânul acelor robi și a făcut socoteli cu ei.
20 Ivren koh wa akpa talenti ton'a a nji u ma ni talenti ton wa a hon'a nhaa nda tre, Tiekah mu, u ne talenti ton to yi mi fe talenti ton bari nhaa'
Cel care primise cei cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: “Doamne, mi-ai dat cinci talanți. Iată, am câștigat alți cinci talanți în plus față de ei'.
21 “Tiekoh ma a hlawu, u toh tie, vrenkoh ndindi ni u kponji! U tie njanji ni kpyi fyi me, mi yowu nji ikpyi gbugbuwu. Rihi ni takpe u tiekoh me'.
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
22 Ivren koh wa' a kpa talenti ha'a ye nda tre 'Tiekoh, u'ne talenti ha, Toyi, mi fe talenti ha bari nhaa'.
Și cel ce a primit cei doi talanți a venit și a zis: “Doamne, mi-ai dat doi talanți. Iată, am mai câștigat încă doi talanți în plus față de ei'.
23 Tiekohma a hla wu, “u toh tie, vrenkoh ndindi ni u kponji! U tie njanji ni kpyi fyi me. mi yo wu ndu nji ikpyi gbugbuwu. Ri ni mi takpye tiekoh me.
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios în privința câtorva lucruri. Eu te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
24 U vrenkoh waa kpa talenti ri'a ye nda tre, Tiekoh, mitoh ndi u ndi wa ana tie ro na. U can ni wrji wa una cu'a na ndi ni vu ni wrji wa una hii na.
Cel care primise un talant a venit și a zis: “Doamne, te-am cunoscut că ești un om aspru, că seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat.
25 Mi klu sisri ndi nji talenti mea ka ri ni mi meme. Toyi kpa kpye wa u mea.
M-am temut, m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Iată că ai ceea ce este al tău'.
26 U tie koh ma ka saa niwu nda tre, u vrenkoh u' ridrii wa ani tie sankon'a, u toh ndi mi can ni ivrji wa mina cu'a na ndi ni vu ni wrji wa mina hii na.
Dar stăpânul său i-a răspuns: “Slugă rea și leneșă! Știai că secer unde n-am semănat și adun unde n-am împrăștiat.
27 Una ka nklen mu'a nno banki to mina kmaye nii ka kpa kpye mu nha' ni wa a hon'a.
Trebuia deci să fi depus banii mei la bancheri și, la venirea mea, să-i primesc înapoi pe ai mei cu dobândă.
28 Ni tu kima, vu kpa talenti u wo ma ka nno u talenti wlon'a.
Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți.
29 Ahi wa ahe wu'a bala nno nhaa gbugbuwu kahewu vlalala me. U wa nda na he ni kpye na ikpye wa umaa ba vu kpa.
Căci fiecăruia care are i se va da și va avea din belșug, dar celui care nu are i se va lua chiar și ceea ce are.
30 Vu vrenkoh u ridri yi wa ana hi ndu kpyeri tayo ni wrji u kplakpakpa bwu wa ani yi nda tan nyinyren'a.
Aruncați-l pe robul nefolositor în întunericul de afară, unde va fi plâns și scrâșnit din dinți.
31 Niwa Ivren Ndji ni ye ni mi (he ma u kpan) ni malaiku ba wawuu, ani son ni kpancima u (daraja).
“Dar când va veni Fiul Omului în slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
32 Ba vu bi kohra ba wawuu ziwu k'bu ma wani ga ndi ni yiyri towa ani ho n'ma bi koh ni ga nt'matie kan ni ba yawo.
Înaintea Lui se vor aduna toate neamurile și El le va despărți unele de altele, așa cum un păstor desparte oile de capre.
33 Ani zi ntma ba ni wo korli na u yawo ba ni woma ko'ta.
El va pune oile la dreapta Sa, iar caprele la stânga.
34 U chu'a ni hla ni bi wo korli ma 'Ye biyi wa Tiemu tie luluni yiwu'a rini gbuchu wa be tie zi yiwu guci ni tie ngbungblua.
Atunci Regele le va spune celor de la dreapta sa: 'Veniți, binecuvântați de Tatăl meu, moșteniți Împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;
35 Iyon a tie me u bika ne rli hlan ma atie me u bika ne ma miso; mi ye tsri u bika kpame ri kohmbi,
căci mie mi-a fost foame și voi mi-ați dat de mâncare. Mi-a fost sete și mi-ați dat să beau. Am fost străin și m-ați primit în casă.
36 I he gbyre u bika sru nklon nimu milo u bika toh tie mu; mi he tro u bika zren yi ni me.
am fost gol și m-ați îmbrăcat. Am fost bolnav și m-ați vizitat. Am fost în închisoare și ați venit la mine.
37 U bi tsratsra ba saa nda tre, 'Baci ani tanyi ki toh wu si tie yon ndi nno wu rli? Ka tie hlan ma ndi nno wu so?
Atunci cei drepți Îi vor răspunde și vor zice: “Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Te-am hrănit, sau însetat și Ți-am dat de băut?
38 Ni tanyi ki toh wu ndji u tsri ndi kpau? Ka ni gbyre ndi nnowu nklon?
Când Te-am văzut străin și Te-am primit la noi, sau gol și Te-am îmbrăcat?
39 Nitanyi ki toh wu si lo ka nitro ndi ye niwu?
Când Te-am văzut bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?”.
40 U chua ni saa nda tre Njanjimu mi hla yiwu ikpye'a bi tie ni ri wa zan tsi tsa me ni mi mrli vayi mu biyi a, bi tie nimu.
Împăratul le va răspunde: “Adevărat vă spun că, pentru că ați făcut aceasta unuia dintre acești frați ai Mei cei mai mici, Mie Mi-ați făcut-o.
41 Wa ni hla ni bi wo kota ma, Cbi dinkon mu wayi, biyi wa ba lanyu yiwu'a, hiri ni ilu u kakle wa ba tie ni brji ni malaiku ma. (aiōnios g166)
Apoi va spune și celor de la stânga: 'Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit diavolului și îngerilor lui; (aiōnios g166)
42 Ni tu wa iyon a tie me u bika na rlina hlan ma tie ma bika na ne so na.
pentru că am fost flămând și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau;
43 Mi ye tsri u bika na kpame na mi he gbyre bika na ne nklon sru na ndi lo ndi he tro u bina tie kpye muna.
am fost străin și nu M-ați găzduit; gol și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță și nu M-ați vizitat'.
44 U ba saa ngame nda tre, Baci ani tanyi kie toh ni yon ka hlan ma ka ndji u tsri ka ni gbyre ka ni lilo, ka ni tro, u kie kana tie kpye wu na?
Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Te-am ajutat?
45 U ani saa ni bawu nda tre Njanjimu mi hla yiwu, ikpye wa bi na tie ni ri wa a zan fyime u mrli vayi mu na bina tie nimu na.
Atunci El le va răspunde și le va zice: “Adevărat vă spun că, dacă n-ați făcut lucrul acesta unuia dintre cei mai mici dintre aceștia, nici Mie nu Mi l-ați făcut.
