Mark 9
1 a hla ni ba wu ndi janji mi hlahni yiwu ba ri ni minbi bana to iqu rhi nda to ye iko irji ni gbengle ma na
El le-a zis: “Adevărat vă spun că sunt unii care stau aici și care nu vor gusta moartea până nu vor vedea venind cu putere Împărăția lui Dumnezeu.”
2 da vi tane a kle yesu a vu Bitrus mba yakubu u Yohanna nda ngrji ba ka hon ni khikle gblu ri ni nkle ba hama ni ko ni doir ni ba niki ikpama a kma sraro
După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan și i-a dus singuri pe un munte înalt, în particular, și S-a schimbat în fața lor.
3 e nklon ma a kma zan kinkla rais zan ibluch wandi ba tindu ni wu da chu itsro wandi a centu ni mi ikpi wu gla
Hainele Lui au devenit strălucitoare, extrem de albe, ca zăpada, așa cum nici un spălător de pe pământ nu le poate albi.
4 ba kri toh Elijah mba Musa ni mi mba ba si tre ni yesu Bitrus lukri da
Le-au apărut Ilie și Moise, care stăteau de vorbă cu Isus.
5 kpanyem ni yesu rabbi ani bi du ta khi ki niwayi wu ta kpanyem wu ka duta sro ibru itra niayi iri wu me iri wu Musa e iri wu Elijah
Petru a răspuns lui Isus: “Rabi, este bine să fim aici. Să facem trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.”
6 shishi ma a fontsii nda du lu tre to ki
Căci nu știa ce să spună, pentru că erau foarte speriați.
7 ikpa lu a lu kri kaba pyenpeme e ba lu wo lantre ni mi kpaa an di
Un nor a venit și i-a acoperit cu umbră, iar din nor a ieșit un glas: “Acesta este Fiul Meu preaiubit. Ascultați-l.”
8 uwayi hi vren wu sron mu wo tre ma yi ba kma ya bana la to ndior na sai yesu
Și, uitându-se deodată în jur, n-au mai văzut pe nimeni cu ei, decât numai pe Isus.
9 ni andi ba kma si grjhi rjhi ni tu gblua a mhmba du ba na hla ni ndoir ikpi wandi ba to ni tu ngblua na sei vren ndi ta shimen ni qu
Pe când se coborau de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui cele ce văzuseră, până ce Fiul Omului nu va învia din morți.
10 ba kpa tre a grji sron da ki tre ndi tashen yi ni qu a gye?
Ei au păstrat pentru ei înșiși acest cuvânt, întrebându-se ce înseamnă “învierea din morți”.
11 ba lu mye ni dongye nikon bi nha vunvu ba tre ndi Elijahni guci ye
Și L-au întrebat: “Pentru ce zic cărturarii că Ilie trebuie să vină mai întâi?”
12 a kma hla bawu andi elijah ni ye guci da ye mla kpi ti amain gye sa ba rhe ndi vren ndi ni guci ti ya kpukpome u ba kpa a tsiri
El le-a zis: “Ilie vine mai întâi și restaurează toate lucrurile. Cum este scris despre Fiul Omului că trebuie să sufere multe și să fie disprețuit?
13 mi lha niyiwu Elijah a yeye u ndi ba thi ekpi wandi ba son ti niwua tsra ni kpi ani ba hla ni tuma
Dar Eu vă spun că Ilie a venit și i-au făcut și lui tot ce au vrut, așa cum este scris despre El.”
14 da ba ye zon tu ni nbru mri ko bi huzama ba ye to ndi gbugbuwu ba bi niko bi nha vuvu ba si sen nyu ni ba
Când a venit la ucenici, a văzut o mulțime mare în jurul lor și cărturari care îi întrebau.
15 da ba to yesu ipentren di ba ghir nda tisutsu ye cie
Îndată toată mulțimea, văzându-l, a fost foarte uimită și, alergând la el, l-a salutat.
16 a mye mri ko ma bi huzama di bisi senyu qyemu ni ba?
El i-a întrebat pe cărturari: “Ce-i întrebați?”
17 indi ihii ni mi gbugbu ndi ba sa wu da tre ndi ndi wu tsoro mi nji vren mu ye ni wu a hei ni suron ibrji wandi ani zu bubu tre
Unul din mulțime a răspuns: “Învățătorule, ți-am adus pe fiul meu, care are un duh mut,
18 a nita lu niwu a ni ban u whurtaga da du ta zran da fu nfom ni nyu da tan nyere du kma kru kpen me mi mye mri ko me do ba zu mcmebrji rju u ba ti wa kran
și oriunde îl apucă, îl aruncă la pământ; face spume la gură, scrâșnește din dinți și se înțeapă. I-am rugat pe discipolii tăi să-l scoată afară, dar n-au fost în stare.”
19 a si tre ni bawu ndi kba bi hon kpanye ni son ni yi tsar ni tan? mi vu sron ni yi hi ni tanmu? njivren ye nimu
El i-a răspuns: “Neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când voi mai suporta cu voi? Aduceți-l la Mine!”
20 ba nji vivren ye niwu ni tu yesu meme brji a kri tru ku kma vivren a rjoku da zran da ni kran nfo ni nyu
L-au adus la el și, când l-a văzut, îndată l-a cuprins duhul și a căzut la pământ, zvârcolindu-se și făcând spume la gură.
21 yesu a mye thima azi he toyi rji ni tan? ti ma a halawu ndi rhi ni tistea
Și a întrebat pe tatăl său: “De când i se întâmplă asta?” El a spus: “Din copilărie.
22 a nita lu nivu ani ban wu taga ni lu ani bawu yo ni ma kama ani wuuu wuta ni ti kpe ni tu ma wuka ya ta ni lo suron ni sikpa
De multe ori l-a aruncat atât în foc, cât și în apă, pentru a-l distruge. Dar dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne.”
23 yesu a myee wuta ni to ti ko nge na zan gbenglen na ni indi wandi a kpanyema
Isus i-a zis: “Dacă poți crede, toate sunt cu putință celui ce crede.”
24 hari iti vren a dbu da tre ndi mi kpanyme zo khanyme mu
Și îndată tatăl copilului a strigat cu lacrimi: “Cred. Ajută-mi necredința!”
25 da yesu a to ikpa ndi ba tsutsu si ye ni ba a kri nacho ni meme ibrji nda tre di wu brji manbi ba nkpram me nacho ni wu rhu ni kpa ma dina la kma ri na
Isus, văzând că o mulțime alerga laolaltă, a mustrat pe duhul necurat și i-a zis: “Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși din el și să nu mai intri niciodată în el!”
26 a kpagro da ru do vivren joku ku kpin kpiri nda rhu ni kpama vivren a kru naa que u gra ndi ba tre di a qui
Și după ce a strigat și a fost cuprins de mari convulsii, a ieșit din el. Băiatul s-a făcut ca un mort, atât de mult încât cei mai mulți dintre ei au spus: “A murit”.
27 aman yesu a zu wama hon u vivren a lu de kirkir
Dar Isus l-a luat de mână și l-a înviat; și s-a ridicat.
28 da yesu a kmaye ni ko mri koma ba mye ni kosan angye zuta bubu zu rhu?
După ce a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat în particular: “De ce n-am putut să-l scoatem afară?”
29 a lha ba wu ndi bibiyi ba na zu ba rhu megen na sai de ni bre irji
Și le-a zis: “Nu se poate ieși așa ceva decât prin rugăciune și prin post.”
30 ba rhu niki nda zren zu ni Galilee ana son do ndi du ba toh wrji wandi ba hye na
Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. El nu voia să știe nimeni,
31 a sira tsro mri ko bi hua da ila bawu ndi vivren ndi ni ku ni woh mri ndi ba wuu u ni vi u tra ani tashmem da lunde ngari
pentru că îi învăța pe ucenicii Săi și le spunea: “Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor și ei Îl vor ucide; iar după ce va fi ucis, a treia zi va învia.”
32 bana to tu tre a na siri zuba bubu myea
Dar ei nu înțelegeau cuvântul acesta și se temeau să-L întrebe.
33 mle bari ni capernaum da ba rhi niko a mye ba ndi bisiyatre ni tu gye niko?
Când a ajuns în Capernaum, i-a întrebat pe cei din casă: “Ce vă certați între voi pe drum?”
34 ba kma khi ni gbangbi ba siya sen nhu ni kpamba ni tu nha zan mbrumba
Dar ei au tăcut, pentru că pe drum se certau între ei cine este cel mai mare.
35 a kuson da yo mri ko ma itso ba nda bha bawu ndi wa nison hye mu mlan ka kma tuma yo kogon da tindu ni mbru ba
A șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: “Dacă cineva vrea să fie cel dintâi, să fie cel din urmă dintre toți și slujitorul tuturor.”
36 a ban vivren tsitsa nda kau zi ni tsutsu mba nda baun nji ni ngban ma nda tre ndi
A luat un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor. Luându-l în brațe, le-a spus:
37 ko nha wandi a kpa vivren tsitsa yi ni ndemu a kpa me ndi wa a kpa me ana me megen a kpa na a kpa ndi wa ton me
“Oricine primește un astfel de copilaș în numele meu, pe mine mă primește; și oricine mă primește pe mine, nu pe mine mă primește, ci pe cel care m-a trimis pe mine.”
38 Yohana hla ni wu di tico u khi to ndi rhi si zu brji ni rhu ni kpa ndi ni ndeme khi zuu ndi a ana huta na
Ioan I-a zis: “Învățătorule, am văzut pe cineva care nu ne urmează, care scoate demoni în Numele Tău, și i-am interzis, pentru că nu ne urmează.”
39 yesu asa niwu da tre ndi na zuu na ndi wandi a ni ti khikle kpe ni ndemu ana kman tre kpe meme ni tu muna
Dar Isus a zis: “Nu-i interziceți, căci nu este nimeni care să facă o lucrare mare în Numele Meu și să poată repede să vorbească de rău despre Mine.
40 ndi wandi ana komani ta na a wubu
Căci oricine nu este împotriva noastră este de partea noastră.
41 ko nha wandi anuyi kofima u so ni ndemu nitu bi hye wu kristi mi lha tre janji ni yiwu ana hon kpa lidima na
Căci oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteți ai lui Hristos, cu siguranță vă spun că nu-și va pierde în niciun fel răsplata.
42 indi wandi a do iri tsitsa biyi biwandi ba kpa nyme ni me ba kubuza ani zan do ba nkpi tita glo ni toh ma nda tru yo ni lon ma
Oricine va face să se poticnească pe unul din acești mici care cred în Mine, mai bine ar fi să fie aruncat în mare, cu o piatră de moară atârnată de gât.
43 e wome nita do kbuza ha taga ani zan wuka ri ni ko rji ni kpurhuwo ni do riko lu wandi ana kle na ni wome bambawu (Geenna g1067)
Dacă mâna ta te face să te poticnești, taie-ți-o! Este mai bine pentru tine să intri în viață mutilat, decât să ai cele două mâini pentru a merge în Gheena, în focul nestins, (Geenna g1067)
44 chiche vunvu mumla bi bana hye nitre aya 44 hi ni 46 na bubu wandi intso bi andi ba he nike bana kwu na e lu na ybe na
“unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge”.
45 iza me nita du kbu za han ihu ani bi zandu ri ni ko irji hama ni za ni du he ni za me hamba e baka truyo ni mi lu (Geenna g1067)
Dacă piciorul tău te face să te poticnești, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop, decât ca cele două picioare să fie aruncate în Gheena, în focul care nu se va stinge niciodată — (Geenna g1067)
46 chiche vunvu bi sen wa ba bizen bana he ni nha 44 mba 46 na wa ntson mba bana kwuna e bana ybi lu ma na
'unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge'.
47 shishi me nita du kbu 39 chuu rhu ani bi zan wuke ri ni ko irji ni shishi ri ni du hye ni shishi ha ni do ba truu yo ni lu (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău te face să te poticnești, aruncă-l afară. Este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi, decât să ai doi ochi pentru a fi aruncat în Gheena de foc, (Geenna g1067)
48 wandi ba tson niki bana kwu na ilua na ybi na
'unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge'.
49 ba hii ko nha ni ma wu ba gon toni ma
Căci toată lumea va fi sărată cu foc și orice jertfă va fi condimentată cu sare.
50 ima bi anita chu ro ma ru wu kmaahi ro ngari? he nii ro ma ni kpambi ni du sisuron hei ni minbi
Sarea este bună, dar, dacă sarea și-a pierdut savoarea, cu ce o vei asezona? Aveți sare în voi înșivă și fiți în pace unii cu alții.”
