Luke 4
1 U Yesu he shu ni Ruhu tsatsar, a kma ye rji ni nne Urdu'a, Ruhu nji wu hi ni miji
Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu
2 niki a tie vi wlon nkpu nza ka meme brji ka tsra wu. Ni nton ki ana rhi kpe na, u ni klekle'a iyon vu babran.
timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. În acele zile nu a mâncat nimic. După aceea, când acestea s-au încheiat, i-a fost foame.
3 Ibrji a to naki nda mye “wuta tre wu vren Irji, kma tita yi tie bredi.”
Diavolul I-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca piatra aceasta să se facă pâine.”
4 Yesu a sa niwu ndi, “itre Irji a hla ndi, ndji na rhi bredi mba nda son na.”
Isus i-a răspuns: “Este scris: “Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.””
5 Ibrji toh naki nda nji Yesu hi ni tu ngblu nda tsro wu wawu ngbungblu'a nimi fime nton'a.
Diavolul, ducându-l pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii.
6 Wu brji hla ni wu ndi, “Mi nowu Chu ni konge bi ndindi, don ba ka ba ne, u mi ya ka no ndji wa mi son'a.
Diavolul i-a zis: “Îți voi da toate aceste autorități și slava lor, căci mi-au fost date mie și le dau oricui vreau.
7 Wu ta kuqu mgbarju ndi gbre san mu, ba kma tie u me.”
Așadar, dacă te vei închina înaintea mea, toate acestea vor fi ale tale.”
8 U Yesu kpa sa'wu nda hla ndi, “Itre Irji hla ndi, 'Wu gbre san Bachi me kankrji ma, ndi hu wawu yi.'”
Isus i-a răspuns: “Du-te de aici, Satano! Căci este scris: “Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai lui să-i slujești!”.
9 Ibrji a nji Yesu hi nimi Wurishelima nda yo'wu ni tu nkan u koh Irji'a, nda hla niwu ndi, “Wuti hi vren Irji'a, za grji rji ni wayi'a.
L-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe vârful templului și i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,
10 Itre Irji hla ndi, 'Irji ni dun Maleku ma njiwu, na dun ba hra'wu,
căci este scris, “El va pune pe îngerii Săi să vă păzească, ca să vă păzească.
11 U, 'Ba nzu wu nji rji ni wo mba, don dun wu na wru za ni tita na.'”
și, 'Pe mâinile lor te vor purta, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de o piatră.””
12 Yesu a hla wu “Wuna tsra Irji Bachi me to na.”
Isus, răspunzând, i-a zis: “S-a spus: “Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”.”
13 Ibrji a tsra Yesu nda don wu me sai ton ri, nda hi kpama.
După ce a ispitit pe toți, diavolul a plecat de la el până la o altă dată.
14 Naki, Yesu a kma hi ni Galili nizo 'Ruhu Maitsarki.' Itre ma a zren ni gbungblu kagon ni wre ki.
Isus s-a întors în Galileea cu puterea Duhului Sfânt, și vestea despre El s-a răspândit în tot ținutul din jur.
15 Nikglaki Yesu fara tsro ba terma. ni tra ma u ndi wawu mba ka gbre san.
El învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
16 A wru niki nda ye ni Nazarat, ni wrji wa ba raya ni wu yada Asaba ri ni tra u beri ni viwu wu bre, nda wlunde ni bla nvunvu u tre ma.
Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut. A intrat, după obiceiul său, în sinagogă, în ziua de Sabat, și s-a ridicat în picioare să citească.
17 Nvunvu wa bi tie ndu Irji wu Annebi Ishaya. Abwu nda bla nvunvu a nda to bubu ba nha tre'a,
I s-a înmânat cartea profetului Isaia. A deschis cartea și a găsit locul în care era scris,
18 “Ruhu Irji he niwu me, wawugblegben mu a ton me ndi me hi hla tre ndindi ni bi ya.”A ton me nda ne gbengble ma dun mi hi tre ni biwa ba hei ni lo ndi cu ba cuwo, di bwu shishi ni bi fei, ndi kpa bi wa ba myen ba,
“Duhul Domnului este peste mine, pentru că El m-a uns să vestesc săracilor vestea cea bună. El m-a trimis să-i vindec pe cei cu inimazdrobită, pentru a vesti eliberarea celor prizonieri, redarea vederii orbilor, pentru a-i elibera pe cei care sunt zdrobiți,
19 Dun mi hi hla 'nton' wa Bachi kpa ny'em nita.”
și să vestească anul de grație al Domnului.”
20 A ka nvunvu ka no ndi wa ani gri ni wu'a nda kuson. Shishi ko nha ni tra Irji'a kma hi ni wu.
A închis cartea, a dat-o înapoi slujbașului și s-a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra lui.
21 A wlunde bubbu terniba wu, “Luwa itre Bachi, ri gregreme ni nton mbi.”
El a început să le spună: “Astăzi s-a împlinit în auzul vostru Scriptura aceasta.”
22 Ko nha niki tretre wubi ma niwu nda tie sissri domin kikle tre wa to rju ni nu ma u ba mie. “Wayi ana viri Isuwu nan?”
Toți mărturiseau despre el și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și ziceau: “Nu este acesta fiul lui Iosif?”
23 A tre ni bawu, “a njanji bi tre ni shap-shap nimu, 'bi no mwu, bana si no kpa mbi si ki. Kpe wa wu tie ni Kapanawun, tie naki ni gbume.'”
El le-a zis: “Fără îndoială că îmi veți spune proverbul acesta: “Doctore, vindecă-te! Tot ce am auzit că s-a făcut în Capernaum, fă și aici, în orașul tău natal!””.
24 Ama a tre ni bawu, “Njanji mu me hla ni yiwu, ba ndji wa ani tie ndu Irji u baka kpa'wu ni gbuma.
El a zis: “Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în orașul său natal.
25 Njanji mu mi hla ni yiwu, mba bi ya ba ba ni Israila ni nton Ilisha, ni nton wa shulu a kaka ni bwu, hra sei trani wha tanne, meme yon a ye ni gbu wawu.
Dar, adevărat vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când cerul a fost închis trei ani și șase luni, când a venit o foamete mare în toată țara.
26 Bana ton Elia hi ni gburi na Zarephat ni Sidon wa iwa ri wu kpla ni son ki.
Ilie nu a fost trimis la niciuna dintre ele, decât la Sarepta, în ținutul Sidonului, la o femeie văduvă.
27 Wu bi chong-rju bahe ni Isrela suse ni me Elisha Annebi du ba wa kpari cuwo se Naaman wu he Syria.
Pe vremea profetului Elisei, în Israel, erau mulți leproși, dar niciunul dintre ei nu a fost curățat, cu excepția lui Naaman, sirianul.”
28 Du indji ba ni mi tra wu Irji ba tie nfu ni ba wo'a.
Toți s-au umplut de mânie în sinagogă, când auzeau aceste lucruri.
29 Ba wlu ni nfu nda gbi nda ni mi gbuu nda kji he ni tu ngblu ri wa ba meh Komba ni tu ma, ba son ba tru taga rhi ni tu ngblu'a.
S-au sculat, l-au aruncat afară din cetate și l-au dus pe vârful dealului pe care era zidită cetatea lor, ca să-l arunce de pe stâncă.
30 A ri zu ni tsutsu mba bana tona wa a hi ni buburi.
Dar el, trecând prin mijlocul lor, și-a văzut de drum.
31 Ziza'a ni gbuyi a grji hi ni Kapanawum ni gburi, ni Galili ndani tsro ba ni vi wu cacu wa (asabat) bana tindu na.
S-a coborât la Capernaum, o cetate din Galileea. Îi învăța în ziua de Sabat;
32 Ba tie nfu niwu ni tre wani tre nibawu, u yi sa.
și ei erau uimiți de învățătura Lui, căci cuvântul Lui era cu autoritate.
33 Nimi tra wu bre Irji indiri he ni meme ruhu ibrji, ayi gbangban me,
În sinagogă era un om care avea un duh de demon necurat; și a strigat cu glas tare,
34 “A nge hada wu ni ta Yesu u Nazarat wu ye wuta mu? Me to kowu nha, vren Irji wu tie zren geger.”
zicând: “Ah! ce avem noi de-a face cu tine, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
35 Yesu bwu shishi ni meme ruhu nda tre, “Na bu nyu ndi tre na! rju ni kpama” Meme brji a riga da ban taga ni memeye ndatsutsu ndi ba meme ruhu brji a rju ni kpama, dana tie kpe na.
Isus l-a mustrat, zicând: “Taci și ieși de la el!” După ce l-a aruncat jos în mijlocul lor, demonul a ieșit din el, fără să-i facă vreun rău.
36 Naki indi batoh kpe wu mamaki nda kamba nda ni tre nituma, ko nha ni kpama, “Nda tre a wani iri tre mu naki? A gbi ton ni meme ruhu'a dun rju nda kagu'a cuwo, wa he toki.
Toți au fost cuprinși de uimire și vorbeau între ei, zicând: “Ce este cuvântul acesta? Pentru că el poruncește cu autoritate și putere duhurilor necurate și ele ies!”
37 Itre ma atsra ni ko ni ntseyi ni klamba.
Vestea despre el s-a răspândit în toate locurile din regiunea înconjurătoare.
38 NambaYesu a bri tra wu bre niki nda hi nikoh Bitrus, ni nton ki iyi wama ana he ni sikpa nadon zazabi a vu, indi ba bre dun zoba ni nde mako ani wlunde.
S-a sculat din sinagogă și a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era bolnavă de o febră mare și l-au rugat să o ajute.
39 Yesu aki ni kotuma nda gboshishi ni meme brji nda zu zazabi du bri niwu; ba wu ton wa he naki niwu ana wu nton a dalu fara sru biri ni wuh.
El a stat lângă ea și a mustrat febra, iar aceasta a lăsat-o. Imediat s-a sculat și i-a servit.
40 Inton wa Irji nihe qu, indi gbugbu wu ba mmri vayi mba niye ni Yesu dun noba sikpa ni lulo iri-iri. Bari a sawo ni kpamba megyen baka fe sikpamba.
Pe când apunea soarele, toți cei care aveau pe cineva bolnav de diferite boli i-au adus la el; el și-a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i-a vindecat.
41 Meme ruhu gbugbuu ba rju ni kpamba, bari bayi nda tre “Wu vren Irji” Yesu a gbonshishi ni meme ruhu ba nda zu ba dubana tre na don ba to ndi wawuyi Kristi
Din mulți ieșeau și demoni, care strigau și ziceau: “Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu!” Reproșându-le, nu le-a permis să vorbească, pentru că știau că el era Hristosul.
42 Ka mble kpan, waa rju hi bubu wa ba indji gbugbuu ba wawuyi nda to ni bubuki. Bana kpa nhime du kaba don na.
Când s-a făcut ziuă, a plecat și s-a dus într-un loc pustiu; și mulțimile Îl căutau, veneau la El și se țineau de El, ca să nu plece de lângă ele.
43 An hla ni bawu ndi wawu nison da cigaba ni bla tre Irji ni gbu bari, domin a hi kpa wa ba ton me ye ni wayi'a.
Dar el le-a spus: “Trebuie să propovăduiesc vestea bună a Împărăției lui Dumnezeu și în celelalte cetăți. De aceea am fost trimis”.
44 Naki nda cigaba ni noba tre Irji ni du Irji koni ntseyi ni kla Judia.
El predica în sinagogile din Galileea.
