Luke 22
1 Ba he inton u bredi wa ana sa na, a ti whewhre, wa ba you ndi ngan u za.
Se apropia sărbătoarea azimilor, care se cheamă Paștele.
2 Bi ninkon bi tu du Irji, baba bi han be, ba susun da tre nitu bawu Yesu, ni ki basi klu sissri ba ndji.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L omoare, pentru că se temeau de popor.
3 Ibrji a ri ni Yahuza Iskariyoti, iri ni mi mri koh ma tso.
Satana a intrat în Iuda, numit și Iscarioteanul, care era numărat între cei doisprezece.
4 Yahuda a hi ninkon bi toh ndu Irji, biwa ba yah ndji kpatsri, wawu ni vu Yesu no ba.
El s-a dus și a vorbit cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile despre cum să li-l predea.
5 U ba ngyiri ni wu, nda no nklen
Ei s-au bucurat și au fost de acord să-i dea bani.
6 Wa kpa nyime, da wa nkon wa ani vu noba ni nton wa indji bana he na.
El a consimțit și a căutat un prilej să li-l predea în absența mulțimii.
7 Ivi u gah u za, naki ba ti gan u hay ikru wu ton yin.
A sosit ziua azimilor, în care trebuia să se jertfească Paștele.
8 Yesu a ton Bitrus mba Yohana, da tre, Hi ndi mla bubu biri u ton yin, du ta ri.
Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: “Duceți-vă și pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.”
9 Ba mye, ni nsten wu son ki hi mla bubu ati?
Ei I-au zis: “Unde vrei să ne pregătim?”
10 A ka sah ni bawu, inde bi ri nimi gbu'a, bi tsra nio ndji a nji iriman. Hu hi ri nimi koh wa ani ri.
El le-a zis: “Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l în casa în care va intra el.
11 Hla ni ndji u koh, ndi mala, tre mikoh bi tsri he ni ntsen, wa mi ribi ri ni mri koh mu?
Spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul vă spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
12 Ani tsro yi kikle ko u koshu, wa ba mla ti ye bika mla ti ni mun.
Îți va arăta o cameră mare, mobilată, în partea de sus. Fă pregătirile acolo”.
13 U ba hi da toh ikpe a he naki. Baka mla bubu u tan bredi wa ana sa na.
S-au dus, au găsit lucrurile așa cum le spusese Isus și au pregătit Paștele.
14 Da inton ati wa ka sun ni mri koh ma.
Când a sosit ceasul, a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 Wa a hla ni bawu, mi you suron ndi mi tan bredi wa ana sa na ni yi, ri ni yah.
Și le-a zis: “Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște cu voi înainte de a suferi,
16 Naki mi hla yiwu, mi na la tan bredi ni yi na, se ba mla wu ti ni koh Irji.
căci vă spun că nu voi mai mânca în niciun fel din el până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.”
17 Yesu ban gbaju'a da ngyiri nda tre kpa wayi, gaa ni kpambi.
A primit un pahar și, după ce a mulțumit, a zis: “Luați și împărțiți-l între voi,
18 Naki mi si hla yiwu mi na la so mma klo kunkro na, se koh Irji ye.
pentru că vă spun că nu voi mai bea deloc din rodul viței de vie, până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.”
19 A ban bredi'a nda ngyiri, nda mere no ba nda tre wayi yi nma kpa mu, wa ba no don biyi, bita ti nayi ndi ta ri mre mu.
A luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: “Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea”.
20 A ban gbaju'a ni kogon bredi, iwa yi a si sa tre'a, a yi mu wa ba kahle don biyi.
La fel, după cină, a luat paharul, zicând: “Paharul acesta este noul legământ în sângele Meu, care se varsă pentru voi.
21 Bi ka mla yah indji wa ani vu noba, a he nime ni tu tebru.
Dar iată că mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă.
22 Naki Ivren Ndji hi gbigbi na ba tre, Iyah ndi kima wa ani vu noba.
Într-adevăr, Fiul Omului merge așa cum a fost hotărât, dar vai de omul prin care este trădat!”
23 Baka lunde nda ni mye kpa mba, ahi nha ni mi mbu wa ani tie kpe mba.
Și au început să se întrebe între ei care dintre ei era cel ce voia să facă lucrul acesta.
24 Ba lu si sen nyu ni kpa mba, nitu ninkon u shu.
Între ei s-a iscat și o ceartă, care dintre ei era considerat cel mai mare.
25 A hla ni bawu, bi tu chu baba ndji biwa bana toh Irji na, ba tsro gbengblen mba, bari ba he ni gbengblen nitu mba, ba you ba ndi bi mulki ni daraja.
El le-a zis: “Împărații neamurilor îi stăpânesc, iar cei care au autoritate asupra lor sunt numiți “binefăcători”.
26 Du na he naki ni yi na, naki du ndji wa a ninkonni yi du he na vivren tsitsa, indji wa a zan yi ka he na u tindu.
Dar nu este așa cu voi. Mai degrabă, cel care este mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce, ca unul care slujește.
27 A hi nha a hi ninkon, wa a sun ni tebru, ko a wa a si tie ndu'a? Ana wa a sun nitu tebru na? Naki me na ndji u tie ndu ni mi mbi.
Căci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujește? Nu este oare cel care stă la masă? Dar eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.
28 Naki biyi bi he ni mie ni mi tsra
Dar voi sunteți aceia care ați rămas cu mine în încercările mele.
29 Mi no yi mulki na wa Tie mu a ne.
Eu vă dau vouă o împărăție, așa cum Tatăl Meu mi-a dat-o Mie,
30 Bi ri ndi so ni tebru u mulki, bi sun ni koh mu, ndi ta blatre ni lbe tso u Israila.
ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea. Voi veți sta pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.”
31 Siman, Siman, mla zren me tie, ibrji a wa inton wa ani yre u na alkama.
Domnul a zis: “Simon, Simon, iată că Satana a cerut să vă ia pe toți, ca să vă cerne ca pe grâu;
32 Naki ba si bre ni wu, du you suron me du na joku na, inde wu kma ye wu ka tre trre ndindi ma wa ani no mri vayi me gbengblen.
dar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu-ți piardă credința. Tu, după ce te vei fi întors din nou, stabilește-i pe frații tăi”.
33 Bitrus a hla wu Bachi mi he ni mereu hu hi ni brusuna mba kyu.
El I-a zis: “Doamne, sunt gata să merg cu Tine și la temniță și la moarte!”
34 Yesu ka sa ni wu ni hla wu Bitrus, kafi du gba tbu luwa nkpu tra u kpatron ndi wu na toh me na.
El a zis: “Îți spun, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până nu vei nega de trei ori că Mă cunoști.”
35 Yesu ka hla ni bawu, inton wa mi ton yi hama ni bu ko go ple, ko lagban zah, ibi ka wa kpie hama? U baka trre ndi a'a.
El le-a zis: “Când v-am trimis fără pungă, fără sac și fără sandale, v-a lipsit ceva?” Ei au spus: “Nimic”.
36 Ama zizan'a, i wa a he ni mbu ka ban ni igople. Ndji wa ana he ni inji ngban na, ka ban klon ma le nd le ri.
Apoi le-a zis: “Dar acum, cine are o pungă, s-o ia și un sac. Cine n-are, să-și vândă haina și să-și cumpere o sabie.
37 Naki mi hla yiwu, ikpie wa ba nha nitu mu ani he naki, ba bla you na bi la tre, ikpei wa ba tre ni tumu a he naki.
Căci vă spun că trebuie să se împlinească încă în mine ceea ce este scris: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”. Căci ceea ce mă privește pe mine se împlinește.”
38 U ba tre, “Bachi, iyah, ngye inji ngban hari, wa a tre da tsra nu
Ei au zis: “Doamne, iată două săbii.” El le-a spus: “Ajunge!”.
39 Da ba ri la u yalu kle, Yesu a hi na ani tie chachuu hi ni ngbulu Zaitun, se mri koh ma ba hu.
El a ieșit și s-a dus, după obiceiul său, pe Muntele Măslinilor. L-au urmat și discipolii Lui.
40 Da baka kai niki, waka hla bawu, ta bre Irji don du yi ri ni mi lah tre na.
Când a ajuns la locul acela, le-a zis: “Rugați-vă să nu intrați în ispită.”
41 A kaba don da ch'bi, nda kukyu ngbarju nda bre,
S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și se ruga, zicând:
42 Nda tre, Bachi, inde wu kpa nyime wu ka ban gbarju i rju ni mu.
“Tată, dacă voiești, depărtează de la Mine paharul acesta. Cu toate acestea, nu voia mea, ci a Ta să se facă”.”
43 Se Maleka ni shu ye niwu nda no gbengblen suron.
Un înger din cer i s-a arătat și l-a întărit.
44 Ahe nimi iyah kpukpo me, a you ni bre, hra ikrji ma ni grji na gble yi.
Fiind în agonie, el se ruga cu mai multă stăruință. Sudoarea lui a devenit ca niște picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
45 A lunde ni bre ma, da ye ni mri koh, da ye toh ba basi kruna don ani lo ba suron.
După ce S-a sculat din rugăciunea Sa, a venit la ucenici și, găsindu-i adormiți din pricina durerii,
46 Wa a mye ba a ngye sa bi si kruna? Lunde ndi bre du yina ri ni yah na.
le-a zis: “De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă ca să nu intrați în ispită”.
47 A he ni mi tre, se ga gbugbu ndji ba ye baba Yahuda iri ni mi mri koh ma tso'a, nda ye whewhrre ni Yesu nda hlan vu.
Pe când vorbea el încă, a apărut o mulțime. Cel care se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, îi conducea. S-a apropiat de Isus ca să-l sărute.
48 Ni ki Yesu ka tre, Yahuda, wu ban Vren Ndji no ni hlan vu?
Dar Isus i-a zis: “Iuda, tu Îl trădezi pe Fiul Omului cu o sărutare?”
49 U biwa ba krju Yesu you ni tsutsu, ba toh ikpie wa si zren, nda tre, Bachi ki tsen ni inji ngba?
Cei ce erau în jurul lui, văzând ce avea să se întâmple, I-au zis: “Doamne, să batem cu sabia?”
50 Iri ni mi mri koh ma a chu nji nda yba iton ninkon bi nha be u woh ko ri.
Unul dintre ei a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 U Yesu ka tre, a tsra naki da taba iton nda wakar ni wu.”
Dar Isus a răspuns: “Lasă-mă măcar să fac lucrul acesta, și, atingându-i urechea, l-a vindecat.
52 Yesu tre ni tie ndu ni koh Irji, ni bi gben ni koh Irji baba chiche ndji ba, wa ba you ni koh shishi bi rju na bi ye vu ndji u ybi, ni ba nji ngban ni kpala?
Isus a zis preoților cei mai de seamă, căpeteniilor templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: “Ați ieșit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și cu ciomege?
53 Ni wa mi na he ni yi ni tra Irji, bina vu me na, zizan a nton mbi ni gbengblen u bu.
Când eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului”.
54 Ba vu nda nji nda hi, ba nji hi ni koh ba, u Bitrus ka ta hu ni gbugban mu.
L-au prins și l-au dus și l-au adus în casa marelui preot. Dar Petru îl urmărea de la distanță.
55 Niki baka muh lu ni tsutsu ra, nda ku sun niki wawu mbawu, Bitrus a sun ni tsutsu mba.
După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 Sei wa ri a toh a sun ni kpan lu'a, nda you shishi ni wu, nda tre ndji yi ba he mbawu.”
O slujnică l-a văzut cum ședea la lumină și, uitându-se cu atenție la el, a zis: “Și acesta era cu el.”
57 U Bitrus a kpa tron, nda tre iwa mi na toh na.”
El s-a lepădat de Isus, zicând: “Femeie, nu-L cunosc.”
58 Vi toh fi me yi, u ndji ri ka toh nda tre, wu mewu he ni mi mba. Bitrus tre ndi, “Ana me na.”
După puțină vreme, l-a văzut altcineva și i-a zis: “Și tu ești unul dintre ei!” Dar Petru a răspuns: “Omule, eu nu sunt!”
59 Intonri hi, i ndji ri a kama nda la tre, njanji ndji yi ahe ni wu, a vren Galili.
După ce a trecut aproape un ceas, un altul a spus cu încredere: “Cu adevărat și acesta era cu El, căci este galileean.”
60 Bitrus a tre, ndi mi na toh kpie wa asi tre na, nda asi he ni mi tre u gbah lu tbi.
Dar Petru a zis: “Omule, nu știu despre ce vorbești!” Imediat, în timp ce el încă vorbea, a cântat un cocoș.
61 A kma u Bachi ka yah Bitrus. Se Bitrus ka ri mre ikpie wa Bachi tre'a, se a hla niwu, kafi du gbah du tbi luwa, u kpa tron nkpu tra ndi wu wu na toh me na.
Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum că i-a spus: “Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de mine de trei ori”.
62 Da Bitrus rju nda yi u'lo suron.
A ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Se ndji bi wa ba troh baba Yesu ba ka zah wu da tsi me.
Oamenii care îl țineau pe Isus își băteau joc de el și îl băteau.
64 Da baka kawu shishi, nda mye hla tawu a nha wru'u?
După ce l-au legat la ochi, l-au lovit peste față și l-au întrebat: “Proorocește! Cine este cel care te-a lovit?”.
65 Ba ka tre trre u nanye, ni meme tre ni Yesu.
Și au mai spus multe alte lucruri împotriva lui, insultându-l.
66 Da imble kpan u chiche ndji baka ka bi baba bi toh ndu Irji, baba bi nha lbe se da nji'u hi ni bi tuchu, baba bi ninkon bari.
Când s-a făcut ziuă, s-a adunat adunarea bătrânilor poporului, preoții cei mai de seamă și cărturarii, și L-au dus pe Isus în sfatul lor, zicând:
67 Da tre hla ni tawu a wuyi wu Almasihu'a” wa a hla ni bawu ko mi hla yiwu, bina kpanyime na,
“Dacă Tu ești Hristosul, spune-ne.” Dar El le-a zis: “Dacă vă voi spune, nu veți crede;
68 Inde mi ye yi, bi na kasa ni muh na.
și dacă vă voi întreba, nu-mi veți răspunde și nu mă veți lăsa să plec.
69 Aman ni ko shishi, Ivren Indji ni sun ni woh ko ri u gbengblen Irji.
De acum încolo, Fiul Omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu”.
70 Ba ka tre, u u” Vren Irji? Se Yesu ka kasa ni bawu ikpie wa bi tre a me yi.
Și toți au zis: “Deci Tu ești Fiul lui Dumnezeu?” El le-a spus: “Spuneți asta, pentru că așa sunt”.
71 Ba tre don ngye ki si wa shaida? Kita ni tu mbu ki woh ni nyu ma.”
Ei au zis: “Pentru ce mai avem nevoie de un martor? Pentru că noi înșine am auzit din gura Lui!”
