Luke 19
1 Yesu ari si zu ni Yeriko.
El a intrat și trecea prin Ierihon.
2 U ndji ri he ni ki ni nde Zakka. Ana ndji u kpa haraji nda he wo.
Era acolo un om cu numele Zaheu. Era un mare vameș și era bogat.
3 A wa nkon wa ani to ka nha hi Yesu amma nda mha njima wokran don gbugbu ndji ba u don aku nkpurju.
Încerca să vadă cine este Isus și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era scund.
4 A tsutsu guchi ni ndji ba hi ko shishi nda ka hon kunkro (Sycamore - durumi) nda ka don towu; don Yesu a tie whiwhre u zu nkon kima.
A alergat mai departe și s-a urcat într-un sicomor ca să îl vadă, pentru că urma să treacă pe acolo.
5 Da Yesu ye ni bubu'a, a nzuya shu nda hla wu, “Zakka, grji ue gbagbla, don luwa gbigbi me son koh me.”
Când a ajuns în acel loc, Isus s-a uitat în sus, l-a văzut și i-a zis: “Zaheu, grăbește-te și coboară-te, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
6 U wa grji nitsu me nda ye kpa ni ngyiri.
El s-a grăbit, a coborât și l-a primit cu bucurie.
7 Da ko nha a toh, baka na son na wawu mbawu, nda tre, “A ye hi ziri ni koh ndji u lahtre.”
Când l-au văzut, toți au murmurat, zicând: “A intrat să se cazeze la un om păcătos”.
8 Zakka kri nda hla ni Bachi, “Toh mba Bachi, nh'ma ha u kpie me he wu'a me nno bi ya, mba u mita mla ndrjo kpieri, me nno nkpu nza rjula.”
Zacheu a stat în picioare și a zis Domnului: “Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor. Dacă am pretins ceva pe nedrept de la cineva, îi dau înapoi de patru ori mai mult.”
9 Yesu hla niwu, “Luwa cheto aye ni koh yi don wawu me ahi Vren Ibrahim.
Isus i-a zis: “Astăzi a venit mântuirea în casa aceasta, pentru că și el este fiu al lui Avraam.
10 E, Ivren Ndji a ye wah nda kpa bi wa ba kado'a chuwo.”
Căci Fiul Omului a venit să caute și să salveze ceea ce era pierdut.”
11 Da ba wo tre ba, a trenda hla misali ri ni bawu, ka ahe whiwhre ni Wurushelima, u ba ban koh mulki Irji tiewhre u ye.
Auzind ei aceste lucruri, a continuat și a spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim și ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
12 A tre towa, “Indji ri wa ani to tie a hi ni gburi gbugbanmu nda hi kpa chu nda kma ye.
El a spus deci: “Un oarecare nobil s-a dus într-o țară îndepărtată ca să primească pentru sine o împărăție și să se întoarcă.
13 A yo mri koh ma wlon nda nno ba pa wlon, nda hla bawu, 'Hi kasran niwu gbien kma yemu.'
El a chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece monede de mina și le-a spus: “Faceți afaceri până când voi veni eu”.
14 Amma indji ma ba kranwu nda nton ndji mba bari hu gonma nda hla, 'Kie na kpanyime ndi ndu ndi yi ndu chu mbu na.'
Dar cetățenii lui l-au urât și au trimis un trimis după el, spunând: 'Nu vrem ca acest om să domnească peste noi'.
15 Ba he wa aka kpa chu nda kma ye, a ndu ba yo gran ma ba wa anno ba inklen nda to riba wa ba tie.
După ce s-a întors, după ce a primit împărăția, a poruncit să fie chemați la el acești slujitori, cărora le dăduse banii, ca să știe ce au câștigat prin negoțul lor.
16 U mumla a ye niwu nda tre, 'Bachi mu, pa me'a wa une'a a nji pa wlon ye nha.'
Cel dintâi a venit înaintea lui, spunând: “Doamne, mina ta a făcut încă zece mine.
17 Ichu'a hla wu, u toh tie, u gran ndindi, Ni wa u toh tie ni kpie tsitsa ma, u he ni igbu zan wlon wa wu nji mba.'
El i-a zis: “Bine ai făcut, slugă bună! Pentru că ai fost găsit credincios cu foarte puțin, vei avea autoritate peste zece cetăți'.
18 U ha ye nda tre, pa me Bachi, a nji pa ton bari ye.'
Al doilea a venit și a zis: “Mina ta, Doamne, a făcut cinci mine.
19 Ichu'a hla wu, 'U kpa gbu ton wa wu nji'a.
Și i-a zis: “Și tu vei fi peste cinci cetăți.
20 Iri ye nda tre, Bachi, ngye pa me'a yi, mi ka ri mlazi ni mi kpi,
Și a venit un altul, zicând: “Doamne, iată mina ta, pe care o țineam în batistă,
21 don mi klu sissri me, don u ndji u nno ya. U ban ni bubu wa una zi'a na.
căci mă temeam de tine, pentru că ești un om exigent. Tu ridici ceea ce n-ai pus și culegi ceea ce n-ai semănat'.
22 U chu'a hla wu, 'Ni tre u nyu me ba me han tre'a nitu me, wu meme gran. Wu toh ndi mi ndji wa mi wa bran, ni ban ikpi wa mi na kazi'a na, u me hi vu ikpie'a mi na chuna.
El i-a zis: “Din gura ta te voi judeca, rob rău, din gura ta te voi judeca! Știai că sunt un om exigent, că iau ce nu am pus și culeg ce nu am semănat.
23 Don ngye una yo nklen ni banki toh mi na kma ye mika kpa nha ni a hon tuma (riba) na?
Atunci de ce nu mi-ai depus banii la bancă și, la venirea mea, aș fi putut câștiga dobândă?”
24 Ichu'a hla bawu wa ba kri wu'a, 'kpa pa wa ahe ni wu'a, ndi ka nno u pa wlon'a.'
El a zis celor care stăteau de față: “Luați-i mina și dați-o celui care are zece mine.
25 Ba hla wu, Bachi, a he ni pa wlon.'
“I-au zis: “Doamne, are zece mine!”.
26 Mi hla yiwu, indji wa a he wu'a, ba nno tia, amma uwa a hama wu'a, ba kpa mbru wa ahe niwu.
“Căci Eu vă spun că oricui are, i se va da mai mult; dar celui care nu are, i se va lua chiar și ceea ce are.
27 Amma biyi, bi yo shishi nime, bi wa bana nyime ndu me chu mba na, nji ba ye wayi ndi wu ba ni shishi mu.'”
Dar aduceți aici pe vrăjmașii mei care n-au vrut să domnesc peste ei și ucideți-i înaintea mea.””
28 Da a hla tre bi yi, a vu gon ma hi Wurushelima
După ce a spus acestea, a plecat înainte, urcând la Ierusalim.
29 Ba he me wa a ye whiwhre ni Baitfaji mba Baitanya, nitu ngblu wa ba yo ndi Zaitun, wa ka ton mri koh ma harhi,
Când S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, pe muntele care se numește Măslinul, a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
30 ndi, “Hi nimi vi gbu wa ahe ni ko shishi mbi'a. Bita ta ri, bi toh vren nakpron wa bana honwu to na. Siwu ndi njiwu yemu.
zicând: “Mergeți în satul de dincolo, în care, când veți intra, veți găsi legat un mânz pe care nimeni nu a șezut vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l.
31 Indrjo nita mye yi, 'Bi siwu ni ngye?' Bika hla, Bachi mba ni son.'”
Dacă vă întreabă cineva: “De ce îl dezlegi?”, spuneți-i: “Domnul are nevoie de el”.”
32 Biwa ba ton ba, bahi nda kato vren na pron'a towa Yesu a hla bawu'a.
Cei trimiși s-au dus și au găsit lucrurile așa cum le spusese.
33 Baka ki si vren nagro, kikima baka mye ba, “Bi si vren nakpron ni ngye?”
Pe când dezlegau mânzul, stăpânii lui i-au întrebat: “De ce dezlegați mânzul?”
34 U ba tre, “Bachi ni son.”
Ei au răspuns: “Domnul are nevoie de el.”
35 Ba nji ye ni Yesu, nda lba ba kpi mba ni tu vren nakpron nda ban Yesu sa tuma.
Apoi l-au adus la Isus. Și-au aruncat mantiile pe mânz și l-au așezat pe Isus pe ele.
36 Da si zren, baka lba ikpi bi sru kpa mba ni tu nkon.
Pe când mergea, ei și-au întins mantiile pe drum.
37 A tie whiwhre ni blaba ngblu Zaitun, u gbuj'bu mri koh ma baka ku'u ngyiri nda ni gbre Irji san ni ngyiri kpukpo me nitu wa ba toh ikpie wa atie'a wa nno ba sissri,
Pe când se apropia de El, la coborârea de pe Muntele Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră,
38 nda tre, “Lulu a hi'u chu wa asi ye nimi nde TieTie! Salama ni shulu daraja wa a zan dauka!”
zicând: “Binecuvântat este Împăratul care vine în numele Domnului! Pace în ceruri și glorie în cele mai înalte!”.
39 Farisawa bari nimi jbu hla wu, “Ticha yra nha ba”
Unii dintre fariseii din mulțime I-au zis: “Învățătorule, mustră pe ucenicii Tăi!”
40 Yesu a sa bawu, Mi hla yiwu njanjimu, biyi bata ki ngbangbi, tita ba yra gro.”
El le-a răspuns: “Vă spun că, dacă acestea ar tăcea, pietrele ar striga.”
41 Wa Yesu tie whiwhre ni gbu'a, ayi nitu ma,
Când s-a apropiat, a văzut cetatea și a plâns din cauza ei,
42 nda tre, Bina toh wiyi, ko bina toh ikpi wa ba nji salama ye yiwu! Amma zizan ba riba ni shishi mbi.
zicând: “Dacă ai fi știut astăzi ce este al păcii tale! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Ivi ni ye niwu wa bi kamba niwu ba me gle kagon me, nda mau krju tie.
Căci vor veni zile când vrăjmașii tăi vor ridica o baricadă împotriva ta, te vor înconjura, te vor strânge din toate părțile și
44 Ba tsenu hlega meme ni mri me. Ba don tita ri nitu ri na, don una toh inton wa Irji sison zo nda kpa'u chuwo.”
te vor trânti la pământ pe tine și pe copiii tăi din tine. Nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai știut timpul vizitei tale.”
45 Yesu a ri ni tra Irji nda tsihi ka zu bi le
El a intrat în Templu și a început să alunge pe cei ce cumpărau și vindeau în el,
46 nda hla bawu, “Ba nha zi, Ikoh yi ani koh u aduwa amma u bi ka tie iwru bi y'bi.”
zicându-le: “Este scris: “Casa Mea este o casă de rugăciune”, iar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”.
47 Yesu ahe nda zi tsun ni tra Irji cacuwu, Amma, Firist bi ninkon ba ni nha ni bi ninkon u nda ba, ba wa nkon u wu-u,
El învăța în fiecare zi în Templu, dar preoții cei mai de seamă, cărturarii și cei mai de seamă din popor căutau să-L nimicească.
48 amma bana toh nkon na, don indji ba siya wowu.
Nu găseau ce să facă, căci tot poporul se agăța de fiecare cuvânt pe care-l spunea.
