< Luke 16 >
1 Yesu hlani mri koh ma, (Almajirama) “A ndi igu ri he niwo (arziki) na he ni indji wa ani ya bi ndu ni wu'a, U ba ye hla ni wu indji iwo, andi igu ya bi ndu ma a ri woma ni hi kle.
Și a mai zis ucenicilor Săi: “Era un om bogat care avea un administrator. I s-a făcut o acuzație că acesta își risipește averile.
2 Indji iwo'a a yo na miyen ahi nge mba mi wo? Ne lisafi ikpe wa u tie ni ya ndu'a u na la tie ndu, u ya indji ngana.
El l-a chemat și i-a zis: “Ce este aceasta pe care o aud despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, pentru că nu mai poți fi administrator'.
3 Igu u ya indji ba (wakili) a ta mre, “Ahi nge mi ti, tun nde itie koh mu a vu me kpa ndu u ya? Mina he ni gbengble wami ya ron na, Ishan ni ti me mi na ya bre na.
“Directorul și-a zis în sinea lui: “Ce voi face, dacă domnul meu îmi ia funcția de director? Nu am putere să sap. Mi-e rușine să cerșesc.
4 Mi toh kpe u wa mi tie'a inde ba zu me ni ndu u ya indji (wakili), indji ba ka kpa me hi ni koh mba.
Știu ce voi face, pentru ca, atunci când voi fi înlăturat de la conducere, să mă primească în casele lor.
5 Ayo bi wa itie koh ma ni huba ihlah, a miyen u mumlan, 'Ahi bren itie koh mu ni hu?'
Chemând la el pe fiecare dintre datornicii stăpânului său, l-a întrebat pe primul: “Cât îi datorezi stăpânului meu?”
6 Andi uma a Garuwa Iyen Deri. Wa hla ni wu, kpa nvunvu u nha me, gbagbla nha hamsi nihi kuson kpa me ni ka don.
El a răspuns: “O sută de batoane de ulei”. El i-a zis: 'Ia-ți nota de plată, așează-te repede și scrie cincizeci'.
7 Wa hla miyen ri, ibren ba hu? Wa tre, buhu alkama dari wa hla niwu, kpa nvunvu yi, ni nha tan mani
Apoi l-a întrebat pe altul: “Cât datorezi?”. El a răspuns: 'O sută de cors de grâu'. El i-a zis: “Ia-ți nota de plată și scrie optzeci”.
8 U tie koh ma kber igu lah tre san nitu wa a tie whiri, imlen imri bi, zizanyi ni indji mba, ba whiri zan imri bi kpan. (aiōn )
“Domnul său l-a lăudat pe administratorul necinstit pentru că a procedat cu înțelepciune, căci copiii acestei lumi sunt, în neamul lor, mai înțelepți decât copiii luminii. (aiōn )
9 Mijhla ni yiwu tie kpan nitu he niwo wa ana bie na. Wa ye nna wo kle, u ba ka kpa yi hi ni koh wa bi son hi ni tuntur. (aiōnios )
Eu vă spun: faceți-vă prieteni prin intermediul bogățiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veți eșua, ei să vă primească în corturile veșnice. (aiōnios )
10 Indji wa ni tie njanji ni kpi tsitsa ma, A ni ti njanji ni rhi grama, u indji wa ana tie njanji ni kpi vi tsitsa mana, ana tie njanji ni kpi rigra ma na.
Cine este credincios în foarte puțin, este credincios și în mult. Cine este necinstit în foarte puțin, este necinstit și în mult.
11 Inde u na tie bi ni wo wa ana u njanji na, u nhan ni kpa nyewme ni wu ni wo u njanji?
Așadar, dacă n-ați fost credincioși în bogăția nedreaptă, cine vă va încredința adevăratele bogății?
12 Toh wu na ni tie njanji ni nji kpi u bari na, anha ni no wu inkleh u me?
Dacă n-ai fost credincios în ceea ce este al altuia, cine îți va da ceea ce este al tău?
13 Ba indji wa ani ya biu tie ko hari, ni mi nton riri, se ka kpa ri na kari don, koh ka kpari tsri na kpari nyime. U na ya hu Irji mba inklen na.
Nici un slujitor nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori se va ține de unul și-l va disprețui pe celălalt. Nu ești în stare să slujești lui Dumnezeu și lui Mamona.”
14 Farisawa bi wa ba son inklen kpukpome'a ba wo tre naki wawu na nzah.
Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit și ei toate acestea și au luat în derâdere pe Isus.
15 Wa hla bawu, 'Biyi bi ban tu mbi ni shishi ndi ni kperi, ama Irji toh mi suron mbi. Ikpi wa ndi ba kpanyime niwu wawu, ahi kpi u shan ni Irji.
El le-a zis: “Voi sunteți cei care vă justificați în fața oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile. Căci ceea ce este înălțat printre oameni este o urâciune în ochii lui Dumnezeu.
16 Attaura ni Litafi Anabawa ba he si ye ni ye Yohana rji ni nton ki ye zizan yi, ba tsikpa bubu bla tre Irji, indji wa wu ba ri ti tu ni gbengblen ni yo tu mba niwu.
“Legea și proorocii au fost până la Ioan. De atunci se propovăduiește Vestea cea Bună a Împărăției lui Dumnezeu și fiecare își forțează intrarea în ea.
17 A hi fie me ni shulu mba ni meme ndu ba su e tu ni wa, iten riri u Attaura ndi joku migen.
Dar este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o mică lovitură de stilou din lege.
18 Indji wa a ga gran ma ni Iwa-ma na kpa iwa ri a zina a si tie, ni nidji wa a kpa iwa wailon ma zu a hi zina a si ti.
“Oricine divorțează de nevastă-sa și se căsătorește cu alta, săvârșește adulter. Cine se căsătorește cu una care a divorțat de un soț comite adulter.
19 Indji iwo ri a shur kpimabi tie le nani zren zren ma ko ni nton ri meh.
“Era un om bogat, îmbrăcat în purpură și în in subțire și trăind în fiecare zi în lux.
20 U indji u bre ri ba yo ni Lazaru ba nji ye ka yo ni nkotra koh ma, ni kpukpa inkpa-n ni kpa,
Un cerșetor, numit Lazăr, a fost dus la poarta lui, plin de răni,
21 Wa ni son rhi birhi wa a kuble ni tu tebru, u yawu ba ye nle kpa-n.
și dorind să fie hrănit cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului. Da, chiar și câinii veneau și îi lingeau rănile.
22 Wa ye tsra ni nton wa indji u bre a ye kyu, u Maleku ba ye ban hi ni nhma ko wa Ibrahim he. U ndji u wo'a (arziki) a kyu u ba ban ka rju.
Cerșetorul a murit și a fost dus de îngeri la sânul lui Avraam. Și bogatul a murit și el și a fost îngropat.
23 wa ka ri ni koh lu, wa zun shishi hi ni shu, na toh Ibrahim gbugban mu ba sun mba Lazarus ni ngbala ko wa Ibrahim he. (Hadēs )
În Hades, și-a ridicat ochii, fiind în chinuri, și a văzut departe pe Avraam și pe Lazăr la sânul lui. (Hadēs )
24 Wa yra yi yo, Itie mu Ibrahim, toh me ni lo suron ni ton Lazarus, ndu ka vren wo ma son ni mma, na chu kpi yo ni mu ni lbe ndu jubu gbugbran mu.
El a strigat și a zis: “Părinte Avraam, ai milă de mine și trimite-l pe Lazăr, ca să înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba! Căci sunt în chinuri în această flacără!”.
25 Ibrahim tre vuvren, Rimre ni sun me ni gbungblu, u rhi ro wo me ni kpa kpi bi bie ma, u Lazarus si tiya, u zizan mba ba ndu si toh roma ni wa, Iwu mba u si tiya.
Dar Avraam a zis: “Fiule, adu-ți aminte că tu ai primit în viața ta cele bune, iar Lazăr, la fel, cele rele. Dar iată că el este acum mângâiat, iar tu ești în chinuri.
26 U naki me ba shi juju ni tsitsu bi vron me, ni ndu bi wa ba sun zagran ye niyi ba ka na yana, kuma biwa ba he ni yi ko mba ba ka na zagran ye nita na.
În afară de toate acestea, între noi și voi este fixată o prăpastie mare, încât cei care vor să treacă de aici la voi nu pot, și nimeni nu poate trece de acolo la noi'.
27 U indji i wo tre, mi bre wu, Itie mu Ibrahim, u ka ton hi ni koh itie mu, u ngrji'a -
El a zis: “Te rog, părinte, să-l trimiți la casa tatălui meu,
28 Mi he ni mri vayi mri-lon iton, ndu hi hron ba ni ndu ba na ye ni bubu yi na.
căci am cinci frați, ca să le dea mărturie, ca să nu ajungă și ei în locul acesta de chin.
29 Ibrahim hla niwu, ba he ni Musa ni anabawa, ndu ba wo ba.
Avraam i-a zis: “Ei au pe Moise și pe prooroci. Să-i asculte pe ei!”.
30 U indji i wo, a sa niwu andi, A'a Itie mu Ibrahim, indrjo ri ni ta rji ni mi bi kyu ka hla ni bawa, ba k'ma suron mba no Irji.
El a zis: “Nu, părinte Avraam, dar dacă se va duce la ei cineva din morți, se vor pocăi.
31 U Ibrahim hla niwu, inde bana wo Musa ni anabawa bana, ko indji wa a kyu lunde na ka hla ni ba wu bana wo wu na.
El i-a zis: “Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nici dacă va învia unul din morți nu se vor lăsa convinși.”