Luke 10
1 Ni kle kima, Bachi a chu ndji tangba nda ton ba ni hi ha duba hi ni gbu ni gbu wa ndi wawu me ni hi niki.
După aceste lucruri, Domnul a rânduit și pe alți șaptezeci și i-a trimis înaintea Lui, doi câte doi, în fiecare cetate și în fiecare loc unde avea să vină.
2 Wa a hla ni bawu, ichan a gbugbu'u, in bi tie du'a ba fi me, bre Irji ndi dubi tie ndu'a ye.
Și le-a spus: “Secerișul este într-adevăr mare, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați-vă, așadar, Domnului secerișului, ca să trimită lucrători la secerișul Său.
3 Mi toh yi, hi na mri krju ni mi meme in'ma miji.
Mergeți și voi pe căile voastre. Iată, vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.
4 Na ban nbu nklen na, ko mbu nklonna, ko lagban zan na, na chi ndrjo ni nkon na.
Nu purtați nici pungă, nici portofel, nici sandale. Nu salutați pe nimeni pe drum.
5 Du ikoh wa bi ri'a, bika guci tre du si suron du he ni koh yi!
În orice casă veți intra, spuneți mai întâi: “Pacea fie cu casa aceasta!”.
6 Idan ni koh yi, inde ndji “U sun si suron a he ni mi, si suron ka son ni nituma. Idan ana he si suron bi ka huye ye kpambi.
Dacă este acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui; dacă nu, se va întoarce la voi.
7 Bi son ni koh wa ba kpa yi, bi rie ndi so kpe wa ba no yi'a, don ndji wu titu ani kpa ya ma, Na hu ni koh ni koh na.
Rămâi în aceeași casă, mâncând și bând ce ți se dă, căci lucrătorul este vrednic de plata sa. Nu mergeți din casă în casă.
8 Du gbu wa bi ri, ide ba kpa yi, bi ri ndi sokpe wa ba no yi,
În orice cetate veți intra și vă vor primi, mâncați ceea ce vi se pune înainte.
9 Be no bi lilo si. Di hla ni bawu ndi, ivi u ye Irji a tie whewhre.
Vindecați pe bolnavii care se află acolo și spuneți-le: “Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi”.
10 Du gbu wa bi ri, u bana kpa yi na, bi ka rju hi ni nkon,
Dar în orice cetate în care intrați și nu vă primesc, ieșiți pe străzile ei și spuneți:
11 Di tre ko wru zah mbi, ki se sruni yuu. Bi ka toh ndi iye Irji tie whewhre.
“Chiar și praful din cetatea voastră care se lipește de noi, îl ștergem împotriva voastră. Cu toate acestea, să știți că Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi'.
12 Mi hla ni yiwu ni vi kima u ye, ani he ni ya ni gbu kima zan Sodom.
Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma decât pentru orașul acela.
13 Iyame Korazin, iya me Betseida, da iri kikle du a ba tie ni Tyre mba Sidon, bana kpa Irji ni sen mu, da ta sru gbanjan nklon nda son nitoh lu.
“Vai de tine, Corazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon lucrările mărețe care s-au făcut în voi, s-ar fi pocăit de mult, stând în sac și cenușă.
14 Chachu bla tre ani bini Sidon mbaTyre.
Dar, la judecată, Tirului și Sidonului le va fi mai ușor de suportat decât vouă.
Tu, Capernaum, care te-ai înălțat la cer, vei fi coborât în Hades. (Hadēs g86)
16 Indji wa awo yi, a wohme kena, indji wa a kama ni yi'a, a kama ni me wa mi ton yi.
Cine vă ascultă pe voi mă ascultă pe mine, iar cine vă respinge pe voi mă respinge pe mine. Cine mă respinge pe mine, îl respinge pe cel care m-a trimis pe mine.”
17 Wlon nkpu tangba ba k'ma ye ni kinkla suron, nda ni tre Bachi, Ibrji me ba kujoku nitawu nimi nde me.
Cei șaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: “Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău!”
18 Yesu ka tre mi si ya Ibrji a joku rji ni shu na kpan.
Și le-a zis: “Am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger.
19 Toh mi no yi gbengblen du yi chan iwan baba ilan, nitu bi gbengblen bi kra ta.
Iată, vă dau putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului. Nimic nu vă va răni în vreun fel.
20 Na ngyiri ndi ibrji ba joku ni yiwu na, ngyiri ndi ba nha inde mbi ni shulu.
Cu toate acestea, nu vă bucurați de faptul că duhurile vi se supun, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.”
21 Ni nton kima'a a grji ni Ruhu ndindi, nda tre, Me zu inde me Timbu Bachi ni shu, ni u gbungblu, don u wru kpi bi hle ni bi wandi ba bu shishi nda to ndi, di tsro bi wa bana hla ni bawu na, na mri bi klekle, abi ni shishi tie mu.
În același ceas, Isus s-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: “Îți mulțumesc, Tată, Stăpânul cerului și al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copiilor. Da, Tată, pentru că așa a fost bineplăcut în ochii tăi”.
22 Tie mu a vu kpi ba wawu sru mu niwoh, ba ndji wa a toh Vren'a, se Iti ma, ba ndji wa a toh Iti'a se Vren'a, wandi Ivren a kpanyime nda ni tsro Ti'a.
Întorcându-Se către ucenici, a zis: “Toate Mi-au fost date de Tatăl Meu. Nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, și cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia Fiul vrea să i-l dezvăluie.”
23 A kma hi ni mri koma ni ka grji ba, nda tre bi wa ba tie lulu yo ni bawu'a nda toh kpe wa bisi tie'a.
Și, întorcându-se către ucenici, a zis în particular: “Fericiți ochii care văd ceea ce vedeți voi,
24 Bi tie ndu Irji baba bi chu gbugbu ba ndi ba toh kpe wa ndi bi si toh, “u” bana toh na. Ba ndi ba woh kpe wandi bisi woh, bana woh na.
căci vă spun că mulți prooroci și împărați au dorit să vadă ceea ce vedeți voi și n-au văzut, și să audă ceea ce auziți voi și n-au auzit.”
25 Se mala ri u bla tre ni Yahudawa kaye tsra u, nda tre mala, me tie ngye miti mi ni kpa re u tuntrun? (aiōnios g166)
Și iată că un învățător s-a ridicat în picioare și L-a pus la încercare, zicând: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
El i-a zis: “Ce este scris în Lege? Cum o citești?”
27 Wa a kasa nda tre gbigbi wuka sun Bachi Irji ni suron me wawu, ni drime, ni gbengblen me wawuu, ni mre me wawu, wuka son indji u kutra ka hlan me na time.
El a răspuns: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta și din tot cugetul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
28 Yesu ka hla inde wu tie naki, u tie njanji u wuna kyu na.
El i-a zis: “Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi.”
29 Mala ani sun si tuma cuwo nda tre Yesu, Ahi nha hi indji u ka hlan mu?
Dar el, vrând să se justifice, a întrebat pe Isus: “Cine este aproapele meu?”
30 Wa a tre ndi a rji ni Wurushelima nda ni hi Yariko. Da ka ku ni wo bi y'bi, u ba kpa wawu kpie wa ndi a nji'a, nda tsi'u, wa tie whre u kyu baka don wu.
Isus a răspuns: “Un om care se cobora de la Ierusalim la Ierihon, a căzut în mijlocul unor tâlhari care, după ce l-au dezbrăcat și l-au bătut, au plecat și l-au lăsat pe jumătate mort.
31 Se ga bi ton du Irji ye toh nda zuni kosan nda hi kpama.
Din întâmplare, un preot cobora pe drumul acela. Când l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
32 Se ga balawi aye nda toh nda gon zu ni kosan nda hi kpama ngame.
La fel și un levit, când a ajuns la locul acela și l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
33 Se ga Basamariye aye nda kukri nda ya indji'a a loh suron.
Dar un oarecare samaritean, pe când călătorea, a ajuns unde era el. Când l-a văzut, i s-a făcut milă,
34 Aye nda ngla kpa niwu, nda gban nye niwu, nda loh kpa niwu, nda ban sa ni nhma ma, nda nji u ni bubu u kru.
s-a apropiat de el și i-a legat rănile, turnând untdelemn și vin. L-a așezat pe animalul său, l-a dus la un han și a avut grijă de el.
35 U mble kpan no nkle, wandi bata ya indji wu lilo'a nda tre, to nklen'a a kleh, mi ye nowu mbru ma.
A doua zi, când a plecat, a scos doi denari, i-a dat gazdei și i-a spus: “Ai grijă de el. Tot ce vei cheltui în plus, îți voi da înapoi când mă voi întoarce'.
36 Ni mi ndji tra biyi, ahi nha hi ndji u kutra kalah ma?
Acum, care dintre acești trei credeți că vi s-a părut că era vecin cu cel care a căzut între tâlhari?”
37 Se mala ka tre indji wa tsro loh suron, I Yesu ka tre hi ndi tie naki.
El a zis: “Cel care a avut milă de el.” Atunci Isus i-a zis: “Du-te și fă și tu la fel”.
38 Da ba si he nimi zren nda ye rini mi vi gburi, u wari bo yo'u ndi Mata a kpa'u ni koh ma ni woh ha.
Pe când mergeau ei pe drum, a intrat într-un sat și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 Ahe ni vayi ma, bata yo'u ndi Maryamu, wa ndi a son ni zah Bachi nda si woh kpe wa ndi asi tre'a.
Ea avea o soră, numită Maria, care ședea și ea la picioarele lui Isus și asculta cuvântul Lui.
40 Mata si sron biri, “u” wawu Mata a ye ni Yesu nda tre Bachi wu na toh yada vayi mu a kame don misi tie ndu'a kanklen mu na? Hla niwu du ye zo me.
Dar Marta, care era ocupată cu multe slujbe, s-a apropiat de el și i-a zis: “Doamne, nu-ți pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Roag-o, așadar, să mă ajute”.
41 Bachi ka tre Mata, Mata wu yo kpi gbugbu'u ni ko shishi me,
Isus i-a răspuns: “Marta, Marta, tu ești neliniștită și îngrijorată de multe lucruri;
42 ama kpe riri Maryamu a chu kpe ndindi ma, ba ndji'a wa ani sran wu kpa.
dar un singur lucru este necesar. Maria a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”.
