Yohana 4
1 yesu toh ndi farisawa ba wo andi almasenanma ba ye ni barbran wa ni tie batsima nizan Yahaya
De aceea când Domnul a știut cum au auzit fariseii că Isus a făcut și a botezat mai mulți discipoli decât Ioan,
2 lana yesu ni tie tuma nitie batisma na ahi almajeran mu ba sita tie batisma
(Deși Isus însuși nu boteza, ci discipolii lui),
3 a ka yahudiya don na kma hi ni galili
A părăsit Iudeea și s-a dus din nou în Galileea.
4 wa ahi gbigbi niwu ni ndu lu zu niko samariya
Și trebuia să treacă prin Samaria.
5 aye ni mi gbu samariya wa ba yo ni sika fwe nhan ni bubu wa yakubu a no ivren ma yusufu
Atunci a ajuns la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ținutul pe care Iacob l-a dat fiului său Iosif.
6 juju ma u ykuba a he niki yesu zren nhla za na ye kuson ni yue juju a karfi wolon don hari u rji
Și era acolo fântâna lui Iacob. Isus, așadar, fiind obosit de călătorie, s-a așezat astfel la fântână; era cam pe la ora a șasea.
7 iwari u sa mariya aye funma se yesu hla niwu ne ma miso
Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Isus i-a spus: Dă-mi să beau.
8 u almajeran ma ba lu ri hi ni migbu ni he leh biri
(Fiindcă discipolii lui se duseseră în cetate să cumpere mâncare).
9 iwa u samariya niyen a ni he iwu ba yahude u miyen ma ima uso ime wa mi vren wa u mariyg? nitu yahudawa bana kabi ni samariya wana
Atunci femeia din Samaria i-a spus: Cum tu, fiind iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samariteancă? Pentru că iudeii nu au legături cu samaritenii.
10 yesu sa niwu una tohno miyen u rji ni indi wa a si tre ne ma uso una bre ni ndu no uima u tviri
Isus a răspuns și i-a zis: Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este cel ce îți spune: Dă-mi să beau, tu i-ai fi cerut și el ți-ar fi dat apă vie.
11 iwa hla niwu mallam ga u na he ni guga u juju a naman yue grji hi kogbo ani tsen u fe ima u viri?
Femeia i-a spus: Domnule, nu ai cu ce să scoți apă și fântâna este adâncă; de unde așadar ai apa cea vie?
12 u na zari itie mbu yakubu na ka wu zari wawu wa ano la juju a wa wawume a so ni mina ni mire ma ni lado ma?
Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacob, care ne-a dat fântâna și a băut din ea el însuși și copiii lui și vitele lui?
13 yesu hla niwu du indi iwa aso ni mi ma ki nhlan ma ni la yi u
Isus a răspuns și i-a zis: Oricine bea din apa aceasta, va înseta din nou.
15 iwa hla niwu mallam ne ima mba wa nhlan ma na la tie me na u mi na la ye niwayi ndi tan ma na
Femeia i-a spus: Domnule, dă-mi această apă, ca nici să nu [mai] însetez, nici să nu mai vin aici să scot.
16 yesu hla niwu hi yo ilon me di biye biwa
Isus i-a spus: Du-te, cheamă pe soțul tău și vino aici.
17 iwa hla niwu mi na he ni lilon na
Femeia a răspuns și a zis: Nu am soț. Isus i-a spus: Bine ai zis: Nu am soț;
18 nitu wa u gran lilon tie ton iwa uhe niwu zizan ana lon mena ikpe wawu tre a a njanji
Pentru că cinci soți ai avut și acela pe care îl ai acum nu este soțul tău; în aceasta ai spus adevărat.
19 iwa tre ndi mallam mi toh u annabi
Femeia i-a spus: Domnule, îmi dau seama că ești profet.
20 ba tie mbu ba ta tre ni rji ni tugbulu yi u bi tre urushali ma yi a bubu wa indi ba tre ni rjiia
Părinții noștri s-au închinat pe acest munte; și voi spuneți că în Ierusalim este locul unde ar trebui să se închine oamenii.
21 yesu hla niwu iwa kpayenme ni me ni suron me ndi bi na la tre ni rji ko ni tu gbulu ko ni uri shalima na
Isus i-a spus: Femeie, crede-mă, vine timpul, când nici pe muntele acesta, nici chiar în Ierusalim, nu vă veți închina Tatălui.
22 bi si yi sujada ni ndi wa ki tohua kpa chuwo a he ni yahuda wayi
Voi vă închinați la ceea ce nu știți, noi știm la ce ne închinăm; fiindcă salvarea este de la iudei.
23 mitoh iton niye natsara wandi bi hu rji ujanji ba tre ni tre mbu ni mi ruhu ni njanji ni tu indi bibi kima irji ni wa ba ni ndu ba tre niwu
Dar vine timpul și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; fiindcă Tatăl caută astfel de oameni să i se închine.
24 irji a hi ruhu indi wa ani tre niwu a hi gbigbi ni ndu ba tre ni mi ruhu ni njanji
Dumnezeu este un Duh; și cei ce i se închină, trebuie să i se închine în duh și în adevăr.
25 iwa hla niwu mi toh Almasihu ni ye ani taye ani hla koge ni tawu
Femeia i-a spus: Știu că vine Mesia, care se numește Cristos; când va veni el, ne va spune toate lucrurile.
26 yesu hla niwu imeyi mi wawu iwa ndi asi tre ni u
Isus i-a spus: Eu, cel care vorbește cu tine, sunt acela.
27 ni mi ton ki almajeran ma ba kbanye u ba kban ni tie sisir ikpe wa yo ani tre ni wa u iri mba a miyen u son geri? ka ahigeri yo u si tre niwu?
Și la aceasta, au venit discipolii lui și se minunau că vorbea cu femeia, totuși nimeni nu a spus: Ce cauți? Sau: De ce vorbești cu ea?
28 iwa kagbazima don na he ni mi gbu na hla ni indiba
Atunci femeia și-a lăsat vasul și s-a dus în cetate și le-a spus oamenilor:
29 ye toh iguri iwa a hla koge wa mi tiea ana wa wuyi almasihu na ka ani nha
Veniți să vedeți un om care mi-a spus toate câte le-am făcut; nu cumva acesta este Cristosul?
30 ba lu bri ni gbu a da hi niwu
Atunci ei au ieșit din cetate și au venit la el.
31 ni ton kima almajerana ma luni bre wu andi mallam rhi
Între timp discipolii lui îl rugau, spunând: Rabi, mănâncă.
32 i wa hla ni bawu andi mi he biri iwa bina toh kpe ri ni tumana
Dar el le-a spus: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoașteți.
33 almajeran ba tre ni kpa mba ko idioiri me nji niwuna ka idioiri nji ye?
De aceea discipolii spuneau unul altuia: I-a adus cineva să mănânce?
34 yesu hla bawa biri mu a hi ndi mi tie ikpe wandi wa la ton me ye ni du me kle ndu ma
Isus le spune: Mâncarea mea este să fac voia celui ce m-a trimis și să împlinesc lucrarea lui.
35 nda bi tre dia don iwuya nzah ni du ba yi gri bi? mi hla niyiwu ni woloshi bi ya irjuba ba makan u chan
Nu spuneți voi: Mai sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată, vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți câmpiile, pentru că sunt albe, gata pentru seceriș.
36 indi wa asi chan ani kpa die na shu biri u rju kabi na nji hi viri utuntur ni naki indi u chu ni indi chan ba gir ha mba (aiōnios g166)
Și cel ce seceră primește plată și adună rod pentru viață eternă; pentru ca deopotrivă cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună. (aiōnios g166)
37 nitre yi iri ni chu batre di iri ni chan ajanji
Și în aceasta este adevărat acel cuvânt: Unul seamănă și altul seceră.
38 i me ton u ndu u hi chan ikpe iwa wu na tie ndu ma na a bari mu ba tieye u luri ni mi ndu mba
Eu v-am trimis să secerați unde nu ați muncit; alții au muncit și voi ați intrat în munca lor.
39 igra samariyawa ba he ni gbu a ba kpayemen niwu niyu kpe wa iwa a tre ni tuma a a hla kle pyen pyenme ikpei waatatia
Și mulți samariteni din acea cetate au crezut în el pentru cuvântul femeii, care aducea mărturie: Mi le-a spus pe toate câte le-am făcut.
40 u samariyawa ba ye niwu na bre ni ndu ye son niba waye son niba tic vi hari
De aceea când au venit samaritenii la el, l-au implorat să rămână cu ei; și a rămas acolo două zile.
41 gbugbumba ba kanhan hi biwa ba kpanyme nitu lantre ma
Și mai mulți au crezut din cauza propriului său cuvânt,
42 ba tre ni iwa ndi kpanyme mbu ana nitu kpewa wu hla na a nitu wa kita kikimbu ki wowu nito ndi janji iwayi yi u kpa gbungbl chuwo
Și spuneau femeii: Acum credem, nu din cauza vorbirii tale, ci fiindcă l-am auzit noi înșine și știm că acesta este în adevăr Cristosul, Salvatorul lumii.
43 niwa vi ha baki baka hi a rhu don bubuki nda ku nko Galilee
Iar după cele două zile a plecat de acolo și s-a dus în Galileea.
44 yesu kima ana bla ndi bana ya anabi ni nfutu ni gbumeme ma na
Fiindcă Isus însuși a adus mărturie că un profet nu are onoare în propria lui patrie.
45 niwa aka ri nimi Galilee bi Galilee bu ba kpaa ni woha bana to wawu kpi wa ana ti ni igan u urushelima nitu baba me bana hi ni igan a
Atunci, când a intrat în Galileea, galileenii l-au primit, văzând toate câte le făcuse la Ierusalim, la sărbătoare; fiindcă și ei merseseră la sărbătoare.
46 zizan ala ye ni cana bubu wa a kma ma ti ihia kikle nikon ri u bi tu chu wandi ivren ma ana kru lo kpa
Atunci Isus a venit din nou în Cana Galileii, unde a făcut apa vin. Și era un anume nobil, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.
47 ni wo ndi yesu ye wruwru ni judiya rhini Galilee a hini yesu nda ka myeu du huu grji hi nda hi chulilo rhu ni vren ma wa ana ti weweire u kwu
Când a auzit el că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la el și l-a implorat să coboare și să îi vindece fiul, fiindcă era pe moarte.
48 mle yesu a kri tre niwu ndi hama bi to kpe u chu tsro nda nu sisri bina kpanyme na
Atunci Isus i-a spus: Dacă nu vedeți semne și minuni, nicidecum nu veți crede.
49 ninkon gua a hla wu ndi mi niu ninkon me grjiye ri du vren mu kwu
Nobilul i-a spus: Coboară domnule, altfel copilul meu moare.
50 yesu a lhawu ndi hi vren me he ni sisren tgua a kpanyme ni lantre wa yesu a tre niwu nda hi kpama
Isus i-a spus: Du-te, fiul tău trăiește. Și omul a crezut cuvântul pe care i l-a spus Isus și s-a dus.
51 niwa a sia grji hia mriko nduma ba zontu niwu nda ni hla ndi vren ma he ni sisren ma
Și pe când el cobora, l-au întâlnit robii lui și i-au spus, zicând: Fiul tău trăiește.
52 niki a mye ba nton wa ikpa a lu si sia ba sa wu lanren ni nton u tangban lilo kpa a akawu chuwo
Atunci i-a întrebat de ora în care a început să îi fie mai bine. Și i-au spus: Ieri, în ora a șaptea, l-a lăsat febra.
53 nikima itia a tika ndi ana ni nton kimayi yesu a tre ni wu ndi vrenme he ni sisren niki wawu nikima mba wawu bikoma ba kpanyme
Astfel, tatăl a cunoscut că era chiar ora aceea în care îi zisese Isus: Fiul tău trăiește. Și a crezut el însuși și toată casa lui.
54 iwayi ana kpe itsro u ha wa yesu a ti niwa aye ni Judiya rhini Galilee
Acesta este iarăși al doilea miracol pe care l-a făcut Isus, după ce a plecat din Iudeea în Galileea.
