< Yohana 12 >
1 Ivi tanne hi ni vi u gan rugran'a (Idin ketere) Yesu ye ni Baitaya ni bubu wa Lazarus ahe'a, uwa Yesu a tawu shime rju ni be.
Cu șase zile înainte de Paști, Isus a venit la Betania, unde era Lazăr, care era mort și pe care l-a înviat din morți.
2 U ba tie birli wu ni ki u Marta ahe ni ndasi nno ba birli, u Lazarus ahe ni ba nda kakru ni tebur u rli ni Yesu.
Și I-au pregătit acolo o cină. Marta a servit, dar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el.
3 U Maryamu ka ban turare nard, nda nyuu za Yesu niwu nda se za Yesu ni nfutu ma. U turare ka vra whi shu ni koh'a wawu.
Maria a luat un kilogram de mir de nard curat, foarte prețios, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mireasma unguentului.
4 Yahuda Iskariyoti, iri nimi almajere ma, wa ani kawu le, a tre,
Atunci Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, unul din ucenicii Lui, care avea să-L trădeze, a zis:
5 “Ahi ngyeri mba sa ba na le ni tulare dinari dari tra na ka ga bi na?”
“De ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de denari și nu s-a dat săracilor?”
6 A tre naki ana ndi ahe niwu mi sron ma na, a wa'a ndahi ndji u yibi. A wawuyi ni zi imbu nklen'a, nda ni son ybi ni mi.
Și a spus aceasta nu pentru că-i păsa de săraci, ci pentru că era hoț și, având cutia cu bani, obișnuia să fure ce se punea în ea.
7 Yesu tre, bika chowo ni ndu ka kpye wa ahe wu'a zi ni fi wa baka rju me'a.
Dar Isus a zis: “Las-o în pace. Ea a păstrat aceasta pentru ziua înmormântării mele.
8 Biya ba he ni yi ko ni tanyi u me mi na he niyi chachuwu na.
Căci voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.”
9 U gbugbu Yahudawa ba wo andi Yesu a he ni kii u ba ye, ana nitu Yesu ni nkrji megyen na, baye son to Lazarus ngame wa Yesu tawu shime ni khwu'a.
O mare mulțime de iudei au aflat că El era acolo și au venit, nu numai de dragul lui Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care El îl înviase din morți.
10 U Firistoci bi ni kon, baka ka'nyu kabi nda wa nkon u wu'u Lazarus ngame.
Dar preoții cei mai de seamă au uneltit ca să îl omoare și pe Lazăr,
11 Nitu ma yi wa Yahudawa gbugbuwu ba ka kpa nyeme ni Yesu.
pentru că, din cauza lui, mulți dintre iudei au plecat și au crezut în Isus.
12 Ni vi rima indji gbugbuwu ba ye ni gan. Ni wa ba wo ndi Yesu ni ye ni Urushalima,
A doua zi, o mare mulțime a venit la ospăț. Când au auzit că Isus vine la Ierusalim,
13 u ba vu ihran dabino nda rju ni gbu nda hi kpawu nda ni yo gbangban me nda ni tre, “Hosanna! Lulu ahi wu Indji wa ani ye ni mi nde Bachi, Ichu Israila.
au luat ramuri de palmier, au ieșit în întâmpinarea lui și au strigat: “Osana! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului, Regele lui Israel!”.
14 Yesu a ka fe ivren jaki (Aholaki), nda hon nitu ma, towa ba ngha'a,
Isus a găsit un măgăruș tânăr și a șezut pe el. După cum este scris:
15 “Na ti sissri na, Ivrenwa Sihiyona, yayi, ngye Ichu ni ye, a son nitu vren jaki.”
“Nu te teme, fiică a Sionului! Iată, Regele tău vine, șezând pe un mânz de măgăriță.”
16 Almajere ma bana to tu mana ni mumla, ni kogon wa ba gbyre Yesu san, baka tika, andi ba nha nda ni he to kima, u ba ti ba ni wu na kima.
La început, discipolii lui nu au înțeles aceste lucruri, dar când Isus a fost glorificat, atunci și-au adus aminte că aceste lucruri au fost scrise despre el și că ei i-au făcut aceste lucruri.
17 Ij'bu ndji ba a hla ndi bana he niwu niwa a yo Lazarus rju ni mi be nda tawu shime ni khwu na.
Așadar, mulțimea care era cu el când l-a chemat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți mărturisea despre aceasta.
18 Nitu kima, gbugbu indji ba ye ni ndu ba same niwu nitu wa ati gban (alama) yi.
Din această cauză și mulțimea a mers în întâmpinarea lui, pentru că auzise că el făcuse acest semn.
19 Ni naki, se Farisawa bari bubu tre ni kpa mba andi, “Yayi, bi heni kpe u tina bi to, gbugbulu,'a ba hu wawu ye.
De aceea fariseii ziceau între ei: “Vedeți cum nu realizați nimic. Iată că lumea a mers după el”.
20 Indji bi Helinawa bari ni mi bi wa ba hi ni sujada u idin.
Printre cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare erau niște greci.
21 Ba ki ba hi ni Filibu, igu u betsa ida wa ahe ni Galili, u ba tre niwu, “Mala, ki sun to Yesu.
Aceștia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, și l-au întrebat, zicând: “Domnule, vrem să-L vedem pe Isus.”
22 Filibu ahi na ka hla ni Andarawus, u Andarawus ba hi mba Filibu, u ba hla ni Yesu.
Filip a venit și i-a spus lui Andrei și, la rândul său, Andrei a venit cu Filip și i-au spus lui Isus.
23 Yesu hla bawu, “Inton tsra ye wa ba shu ngbarju ni Vren Ndji.
Isus le-a răspuns: “A venit vremea ca Fiul Omului să fie proslăvit.
24 Njanji, njanji, mi si hla yiwu, iwolo alkama ni ta na joku ni meme na kwu na, ani he ni ngrjima, u ani ta kwu, ani ti wolo gbugbuwu.
Adevărat vă spun că, dacă un bob de grâu nu cade în pământ și nu moare, el rămâne singur. Dar, dacă moare, face mult rod.
25 Indji wa ani son ivri ma, ani wa wu hama, u indji wa ana son ivri ma na ni ngbungblu yi ani kiyaye wu nitu ivri ma u tuntru. (aiōnios )
Cine își iubește viața o va pierde. Cel care își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. (aiōnios )
26 Indrjori nita ni shu ngbarju nimu, wa ka hume, ko ni ntsen wa mi he'a, ni mu igran ni sun. Indji wa a shu ngbarju nimu, Iti ni no ninkon.
Dacă cineva îmi slujește, să mă urmeze. Unde sunt eu, acolo va fi și slujitorul meu. Dacă cineva îmi slujește, Tatăl îl va cinsti.
27 Zizan isron mu he ni mi mmren, u mi tre ngye? Iti u kpa me chuwo ni ton yi? Ani to kima yi me ye ni ton yi.
“Acum sufletul meu este tulburat. Ce să spun? 'Tată, salvează-mă din acest timp?'. Dar am venit în acest timp pentru această cauză.
28 Iti, shu ngburju ni tume.” U lantre ri ni tre, “Me shu ngbarju niwu, mila shu ngbarju niwu ngari.
Tată, slăvește numele Tău!” Atunci un glas a ieșit din cer și a zis: “Am proslăvit-o și o voi proslăvi din nou”.
29 U indji biwa ba ki na kima bawo lantre, na tre ahi zan bari ba ri ba tre ahi “Maleka mba tre niwu.”
De aceea mulțimea care stătea de față și auzea, zicea că a tunat. Alții spuneau: “Un înger i-a vorbit”.
30 Yesu tre, “Andi lan tre yi na ye nitu mu na, a nitu mbi.”
Isus a răspuns: “Glasul acesta n-a venit pentru Mine, ci pentru voi.
31 Zizan ba tron ni gbungblu'a: zizan ba zu Indji wa ani nji gbunglu'a.
Acum este judecata lumii acesteia. Acum prințul acestei lumi va fi alungat.
32 U me, ba ta ba me lu ni gbunbglu'a, Mi gbron indji wawu ye ni kpamu.”
Iar Eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, voi atrage la Mine toate popoarele.”
33 A hla wayi ni tu iri kwu wa ani kwu'a.
Dar El a spus aceasta, însemnând prin ce fel de moarte va muri.
34 Ijubu indji ba lu tre, “Ki wo ni mi tronandi Almasihu ni son hi ni tuntru. A nihe u tre, ba zun Vren Indji? Ahi nha mba hi Vren Ndji'a?” (aiōn )
Și mulțimea i-a răspuns: “Am auzit din Lege că Hristosul rămâne pentru totdeauna. Cum spuneți voi: 'Fiul Omului trebuie să fie înălțat'? Cine este acest Fiu al Omului?” (aiōn )
35 Yesu hla bawu, “Zizan ni vi ton tsa me bi son ni ikpan. Bika zren ni kpan tu ka ari he ni yi ri, na ndu bu'u dun mren yi na. Indji wa ani zren ni mi bu'u'a ana to wurji u hi na.
Isus le-a zis: “Încă puțină vreme lumina este cu voi. Umblați cât timp aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Cel care umblă în întuneric nu știe încotro se îndreaptă.
36 Bi kpa nyeme ni kpan tu wa ri he ni yi ri ni ndu kati imri ikpan.” Yesu hla tre biyi ri na ri tuma ni bawu.
Cât timp aveți lumina, credeți în lumină, ca să deveniți copii ai luminii.” Isus a spus aceste lucruri, apoi a plecat și s-a ascuns de ei.
37 Ko naki me Yesu ti gban bi babran ni shishi mba, ni naki me bana kpa nyeme niwu na.
Dar, deși făcuse atâtea semne înaintea lor, ei nu credeau în el,
38 Nitu itre Anabi Ishaya a a shu, wa a hla, “Bachi, ahi nha a kpa nyeme ni tre mbu? Ani nha iwo Bachi a hla tu ma?”
pentru ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care îl rostise: “Doamne, cine a crezut raportul nostru? Cui s-a arătat brațul Domnului?”
39 Nitu kima ba na kpa nyeme na, ni wa Ishaya ala tre andi,
De aceea nu puteau să creadă, pentru că Isaia a spus din nou:
40 A ka ba tibi fyen, na lo sron gbangban me, ni ndu bana to ni shishi mba na. Naki nato toma ni mi sron mba, na k'ma ye ni me ni ndu mi den ba.
“El le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii lor, și să perceapă cu inima lor, și s-ar întoarce, și eu îi voi vindeca.”
41 Ishaya hla kpi biyi ni wa a to ko shishi u shu ngbarju ni Yesu.
Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El.
42 Ni naki me, gbugbuwu bakpa nyeme ni Yesu ni mi bi ninkon'a. U nitu Farisawa, bana ya hla wu rju ni rira na, ni ndu ba na zu ba rju ni mi Majamiya na.
Cu toate acestea, chiar și mulți dintre dregători au crezut în El, dar, din pricina fariseilor, n-au mărturisit-o, ca să nu fie scoși din sinagogă,
43 Ba son gbre san u indji zan gbre san wa ani rji ni Rji.
pentru că ei iubeau mai mult lauda oamenilor decât lauda lui Dumnezeu.
44 Yesu tre gban gban me, na hla, indji wa a kpa nyeme ni me, ana me yi a kpa nyeme ni me kankle mu na, a kpa nyeme ni indji wa a ton me'a.
Isus a strigat și a zis: “Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
45 Ngari indji wa asi to me, asi to Indji wa a ton me.
Cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
46 Ime mi ye nitu ikpan ni gbungblu'a, ni indji wa a kpa nyeme ni me a na zren ni mi bu'u na.
Eu am venit ca o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.
47 Indji wa awo tre mu nda na kpa nyeme na, mina hukunta ni wu na. Mina ye nitu hukunta indji na; ni ndu me kpa gbungblu'a chuwo.
Dacă cineva ascultă cele spuse de mine și nu crede, eu nu-l judec. Căci nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
48 Indji wa a kama ni me, na kama kpa tre mu, indji ri he wa ni hukunta niwu ilan wa mi tre ni hukunta niwu ni chachu kekle.
Cine mă respinge pe mine și nu primește spusele mele, are pe cineva care îl judecă. Cuvântul pe care l-am rostit îl va judeca în ziua de apoi.
49 Mi na tutu mu na, a Ti'a wa a ton Me, wa a yo Me ni ndu mi hla ni tre.
Căci nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl care m-a trimis mi-a dat o poruncă, ce să spun și ce să vorbesc.
50 Mi to yo me u ma ahi re (iviri) u son tuntur, ni ndu ikpi wa mi tre, na wa Iti'a a ton Me naki mi tre.” (aiōnios )
Știu că porunca Lui este viața veșnică. Așadar, lucrurile pe care le spun, așa cum mi-a spus Tatăl, așa vorbesc și eu.” (aiōnios )