James 2
1 be yi mrivayi be ta ji kponji u tibu yesu Almasihu irji u gbirasan be kan tsoro kanka ni bru idi na
Frații mei, nu țineți cu părtinire credința Domnului nostru glorios Isus Hristos.
2 u idiri nita ye ni yi ni mi shubi u bi nda suru zobban zinariya ni ikulon dedema udiri a ye nda suru gbajan kolon
Căci, dacă în sinagoga voastră intră un om cu inel de aur, îmbrăcat în haine frumoase, și intră și un sărac îmbrăcat în haine murdare,
3 u be ta kpa idi ukulon dedema nde no bubu u
și voi îi acordați o atenție deosebită celui îmbrăcat în haine frumoase și îi spuneți: “Șezi aici, într-un loc bun”, iar celui sărac îi spuneți: “Stai acolo” sau “Șezi lângă scăunelul meu”,
4 kuson dedema u idi uya anita ye u be hla du kukri ghugbamu n yi ko juma be kahla wu du kuson ni meme ni koshishi u be na toh ade be si yo latre ni kpabina u be hi be turon ni meme sonron na?
nu cumva ați dat dovadă de părtinire între voi și nu cumva v-ați făcut judecători cu gânduri rele?
5 wori imrivayi mubeyi be na toh ade irji a chu be ya ni mi gbuugblu du mba he be wo ni mi njaaji nda he be wa mba kpa nkon wa yonyu ni be wa mba son wu
Ascultați, iubiții mei frați. Oare nu i-a ales Dumnezeu pe cei săraci în această lume pentru a fi bogați în credință și moștenitori ai Împărăției pe care a promis-o celor care îl iubesc?
6 u be kpa be ya tsiri be na toh a nde be wo yi mba o yi ya na?
Dar voi l-ați dezonorat pe cel sărac. Nu cumva cei bogați vă asupresc și nu vă târăsc personal în fața tribunalelor?
7 mba mbayi mba mri yi ni idedede ma be yoa
Nu blasfemiază ei numele onorabil cu care sunteți chemați?
8 ko ni he u tta cika ituron be chu na wa vuvu a tre a u ka sonvayime na wa u sontume u ti dede ma
Dar dacă împlinești legea împărătească, după Scriptura: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, bine faci.
9 amma u be ta tsoro kankan ni mi bi be kpaturon tsiri
Dar dacă dați dovadă de părtinire, săvârșiți un păcat, fiind condamnați de lege ca niște călcători de lege.
10 u wa a hu turon wawu da kwubza ni riri a sontuma ni turon a wawu
Căci oricine păzește întreaga Lege, dar se împiedică într-un singur punct, s-a făcut vinovat de toate.
11 udiri ni ta tre na ti ta na nde la tre na wu na u ta na ti fa na u ta wu u he idi u kpa turon tsiri
Căci cel care a zis: “Să nu comiți adulter”, a zis și: “Să nu comiți crimă”. Or, dacă nu comiți adulter, dar săvârșești o crimă, ai devenit un călcător al legii.
12 nakima be ka tre de ti na be wa mba bla ni mi turon u son tu
Vorbește și acționează astfel ca niște oameni care vor fi judecați după legea libertății.
13 u hukunci a ni ye ba lonsoron mba ni idi wa ana consonrona. consonron ni ijur ni mi hukunci
Căci judecata este fără milă pentru cel care nu a arătat milă. Mila triumfă asupra judecății.
14 dedema a hi ge imrivayimu idan idiri ni ta tre de wa wu he ni njaaji da na ti idu ba na? u njaaji kima ana kpchuwona ko ani ya?
La ce bun, frații mei, dacă un om zice că are credință, dar nu are fapte? Oare credința îl poate mântui?
15 misali idan vayime lilo ko vayi me vrewa ana suru ikolo meme ma da wa ila hama u cha chuki
Și dacă un frate sau o soră este gol și nu are hrana zilnică,
16 misali du irirbi du hla ni mba hi ni si sonron son ni hruhu ni hwt u tana no mba kpi wa ikpamba ni sona na u demema a hige?
iar unul dintre voi îi spune: “Du-te în pace! Încălziți-vă și săturați-vă!”, dar nu le-ați dat cele de care are nevoie trupul, la ce bun?
17 ni kon kima njaaji ni tuma idan ana tiduna a hi kuboma
Tot așa și credința, dacă nu are fapte, este moartă în sine.
18 e idri ani tre u he ni kpouji ti du na tsoro me kpohji me wa ana he ni iduana u me mi tsoro ikpohji mu ni idum
Da, un om va spune: “Tu ai credință, iar eu am fapte”. Arată-mi credința ta fără fapte, iar eu îți voi arăta credința mea prin faptele mele.
19 u ka kpakyeme ande irji a hi riri u ti bi u ko ibrji me mba kpakyemi ni mi sisiri
Voi credeți că Dumnezeu este unul singur. Faceți bine. Demonii cred și ei — și tremură.
20 u son toh u na he idi u mre na de njaaji wa ana he ni iduna a hi mege
Dar vrei tu să știi, om deșert, că credința fără fapte este moartă?
21 ana hi itibu Ibrahim wa mba giri ni duma wa a ban ivrema Ishaku no ni bagadi irji na?
Nu cumva Avraam, tatăl nostru, nu a fost justificat prin fapte, prin faptul că a adus pe Isaac, fiul său, pe altar?
22 u ka tohde njaji a ni tidu ni duma mba nidu u njaaji ani kpau gboru
Vedeți că credința a lucrat cu faptele lui și prin fapte s-a desăvârșit credința.
23 u vuvu a kle tre de Ibrahim a kpakyeme ni irji u a bla yo ni be tsatsara u mba ka yo de ikpa irji
Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: “Avraam a crezut pe Dumnezeu și i s-a socotit ca o dreptate” și a fost numit prietenul lui Dumnezeu.
24 be toh ade a he ni tu idu mba gbiradisa ana ni kpakyeme na
Vedeți deci că prin fapte omul este îndreptățit, și nu numai prin credință.
25 ni ko kma me Rahab ghughu wa mba gbirasa ni tu du wa a kpa be tsiri da tsoro mba ikorikha na?
În același fel, nu a fost oare și Rahab, prostituata, justificată prin fapte, atunci când a primit mesagerii și i-a trimis pe o altă cale?
26 na ikpa wa ana he ni ibrji na a hi ikobuma kpoji wa ana he ni du na a hi kobon ma.
Căci, după cum trupul separat de duh este mort, tot așa și credința separată de fapte este moartă.
