Ndu Manzaniba 9
1 ama shawulu, wa a si gbre que ni mri ko bi hu bacia, hi ni nikon firist
Dar Saul, care continua să arunce amenințări și să ucidă pe ucenicii Domnului, s-a dus la marele preot
2 nda ka mye'e du nhavunvu ni du njihi ni tra u bre ni Damascus, don anita katon biwa babi nko a, ni lilon ko mmba, ka vu ba lo njiye ni Urishilima.
și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe vreunul din cei de pe Cale, fie bărbați, fie femei, să îl aducă legat la Ierusalim.
3 Niwa a si zren nihi, a ye weiweire ni Damascus ilu kpan a kri bwu kpan kawu, ilua rhi ni shului;
În timp ce călătorea, s-a apropiat de Damasc și, deodată, o lumină din cer a strălucit în jurul lui.
4 wa akurhoku hi meme nda wo ilan ni tre niwu ndi “Shawubu, shawulu, a ngye sa wu tsra me ni ya?”
A căzut la pământ și a auzit un glas care îi spunea: “Saul, Saul, de ce mă prigonești?”.
5 Shawulu, a sa ndi “wu nha, Baci?” U Baci a tre ndi “A hi me Yesu, wa wusi tsra me ni ya;
El a zis: “Cine ești Tu, Doamne?” Domnul a spus: “Eu sunt Isus, pe care voi Îl prigoniți.
6 ama lunde, ri hi ni mi gbu'a ba lha kpewa wutia niwu.”
Dar, sculându-te, intră în cetate și atunci ți se va spune ce trebuie să faci.”
7 Ndhi wa basia zren ni shawulu, ba k'ma ki whie me, nda wo lan tre a, ama nda na toh ndioria.
Oamenii care călătoreau cu el au rămas muți, auzind zgomotul, dar nu vedeau pe nimeni.
8 Shawulu alu ni meme'a nda niwa u shishi'a ti buwu ana toh kpe na, mle ba vuu njiriwo ri ni Damascus.
Saul s-a ridicat de la pământ și, când și-a deschis ochii, n-a văzut pe nimeni. L-au luat de mână și l-au dus în Damasc.
9 A ti ri tra hamm'a ni to kpan, nda na rhi na nda na so na.
A stat fără vedere timp de trei zile și nu a mâncat și nu a băut.
10 Nikima, nimi Damascus, vrekoma ri a he, wa ndema hi Ananiya. Baci a hlawu ni ra ndi “Ananiya”, A tre ndi “Igy mi he yi Bachi”
Și era în Damasc un ucenic, numit Anania. Domnul i-a spus într-o viziune: “Anania!” El a spus: “Iată, sunt eu, Doamne”.
11 Baci a lhawu ndi, “Lunde, nid hi ni kon wa ba yo ndi kritrime, ni ko Yahuda, myeba ndhi wu Tarsus ri wa ndema hi Shawulu, a si bre Rji.
Domnul i-a zis: “Scoală-te și du-te pe strada care se cheamă Drept și caută în casa lui Iuda pe unul numit Saul, un om din Tars. Căci iată că el se roagă
12 A toh ni ra' andi ndi ri nde Ananiya a si ye nda si sa wo ni wau ni tu don du to bubu ngari”
și a văzut în viziune pe un om numit Anania intrând și punându-și mâinile peste el, ca să-și recapete vederea.”
13 Ama Ananiya a sawu ndi “Baci, mi wo ni nyu ndhi gbugbu'u nitu gu yi, iri kpatimeme wa a ti tsatsra ndhime ni Urishilima.
Și Anania a răspuns: “Doamne, am auzit de la mulți despre omul acesta, cât rău a făcut sfinților Tăi din Ierusalim.
14 Aye ni hugon wu niko firist du ye vu ko nha ni wayi wa ani yo ndeme'a lo”.
Aici are putere de la preoții cei mai de seamă să lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău.”
15 Ama Baci a lhawu di “Hi, mi chuti kpewundu mi, ni du nji ndemu hi ni biwabana to me na, nibi niko tuchi, baba mir Israila.
Dar Domnul i-a zis: “Du-te, căci el este vasul Meu ales ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor, a împăraților și a copiilor lui Israel.
16 Mi tsro u du toh bibi ya wa aniti nitu ndema”.
Căci îi voi arăta câte va trebui să sufere pentru Numele Meu.”
17 Ananiya a lu vunkon nda ka ri ni ko'a. Ni sawo nituma, a tre ndi “Vayi Shawulu, Bachi yesu, wa a tsro tuma niwu ni kon niwa wu sia ye'a, a tonme du kpa kpan yame mba ruhu tsratsra duri niwu”.
Anania a plecat și a intrat în casă. Și, punându-și mâinile peste el, i-a zis: “Frate Saul, Domnul, care ți s-a arătat pe drumul pe care ai venit, m-a trimis ca să-ți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.”
18 Harime, ukperi to kpakpla ikle ba rhukulhe rhi ni shishi Shawulu, wa a kri kpa to Bulus a lu duba ti baptisma niwu.
Imediat, ceva ca niște solzi au căzut de pe ochii lui și și-a recăpătat vederea. S-a sculat și a fost botezat.
19 Wa ari biri u gbegblenma a k'ma ye ni wu A son niba mirko bi hu'a ni Damascus wu bran vi.
A luat mâncare și s-a întărit. Saul a stat câteva zile cu ucenicii care se aflau la Damasc.
20 Rhiniki a lu si d'bu ni bla tre yesu nimi tra wu bre Baci, nda ni lha nd wawuyi a vren Rji.
Îndată, în sinagogi, a propovăduit pe Hristos, că El este Fiul lui Dumnezeu.
21 Biwa ba woowua ba bwunyu yo who nda tre ndi “Ana guyi wa vu biwa ba yo ndeyi ni Urushilima na? A ye ni wa vu balo njini nu nikon Firist.
Toți cei care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “Nu cumva acesta este cel care, la Ierusalim, a făcut ravagii printre cei care invocau acest nume? Și venise aici cu intenția de a-i aduce legați în fața preoților de seamă!”.
22 Gbegblen Shawulu asi bran nitu nitu nda kpa Yahudawa bi son ni Damascus k'ma chon nitu wa a du ndhi mla toh ndi Yesu a wawuyi hi Kristi
Dar Saul, care se întărea și mai mult, a zăpăcit pe iudeii care locuiau în Damasc și a dovedit că acesta este Hristosul.
23 Niwa ba kai vi gbugbu'u, yahudawa ba zontu ni wa nkon wa ba zu nda wuu'a.
După ce s-au împlinit multe zile, iudeii au uneltit împreună ca să-l ucidă,
24 Shawulu a toh kpewa ba si son ti niwu. Ba ki si gben kikle nkontra gbua, ni rhi mba ni chun don duba wuu.
dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Ei pândeau porțile zi și noapte ca să-l ucidă,
25 Amm Mirko bi hu'a ba ban'u ni chu, nda ka yo grji zu ni kpagonka gbu'a, ni mi sisen.
dar discipolii lui l-au luat noaptea și l-au coborât prin zid, coborându-l într-un coș.
26 Niwa a ye ri ni Urishilima, Shawulu anata ri nha ni mirko bi hu'a, ama wawu mba ba kluu, nda na kpanyme ndi wawu ngame a vrenko wuhu na.
După ce a ajuns la Ierusalim, Saul a încercat să se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, nevenindu-le să creadă că este ucenic.
27 Amma Barnaba a ban u njihi ni manzaniba, nda lha bawu ndi Shawulu a to Bachi ni nkon u Baci a tre niwu. mba wa hi ni damascu, Shawulu a tre hamma ni sisiri ni nde Yesu.
Dar Barnaba l-a luat și l-a dus la apostoli și le-a povestit cum Îl văzuse pe Domnul pe drum, cum îi vorbise și cum la Damasc predicase cu îndrăzneală în numele lui Isus.
28 A he ni ba ri bi rhu kagon Urishilima. A sia tre ni gbegblen suron (Hamma ni sisiri) ni nde Baci yesu.
A intrat cu ei în Ierusalim,
29 Nda sisenyu ni Yahudawa bi helenenci ama ba kia wa nko u wuu.
și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului Isus. El vorbea și se certa cu elenii, dar aceștia căutau să-l ucidă.
30 Niwa mir vayiba ba mla wo kima, ba njiwu grhiye ni Kaisariya nda ka tru hi ni Tarsus.
Când au aflat frații, l-au coborât în Cezareea și l-au trimis la Tars.
31 Niki, ikilisiya kagon wu Judiya, galili mba Samaria ba kpa sii nda si guci ni ndu mba ni mi zren u sisiri. baci, mba wu son piame wu ruhu tsatsra, Ikilisiya asi bran ni blamba.
Și adunările din toată Iudeea, din Galileea și din Samaria au avut pace și s-au întărit. Ele s-au înmulțit, umblând în frica Domnului și în mângâierea Duhului Sfânt.
32 Naki, Bitrus a zrenzuni gbungblu kima wami a grjika ri ni tsatsra ndi bi Rji wa ba ki ni gbu Lidda.
Petru a străbătut toate părțile acelea, și s-a pogorât și la sfinții care locuiau în Lida.
33 Niki a to guri wa bayo ndema ndi Iniyasu wandi azi kru nitu bla ma ti se tandra nitu a heni lilo chan ngble.
Acolo a găsit un om numit Enea, care era țintuit la pat de opt ani, pentru că era paralizat.
34 Bitrus a tre nimu ndi Iniyasu, yesu Kristi a chu lilo wru ni wu. Lukri ndi mla bla me ti” mle a lukri ni zande,
Petru i-a zis: “Enea, Isus Hristos te vindecă. Ridică-te și fă-ți patul!” Imediat, el s-a sculat.
35 wawu ndhi bi son ni Lidda mba sorona ba toh yu'a nda k'ma ye ni Baci.
Toți cei care locuiau la Lida și în Saron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
36 Ni gbu Ayafa vrenko wuhuri, wandi ndema hi Tabitha (wandi ba k'ma sran ndi Dorcas)” Iwayi a ta ti kpi bi ndidi nda ta zo bi ya' gbugbuu.
În Iope era la Iope o ucenică cu numele Tabita, care în traducere înseamnă Dorcas. Această femeie era plină de fapte bune și de acte de milostenie pe care le făcea.
37 A he ni vi baki, a ku kru kpa nda que niwa ba ngla kpama, ba ban'u ka yo ni tra wu koshu.
În zilele acelea, ea s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au spălat-o, au așezat-o într-o cameră de sus.
38 Lidda a he weiweire ni yafa mir ko ba bana wo nda Bitrus he niki, ba ton ndhi ha ni wu, nda ni breu “ye nita gbagbla.
Cum Lida era aproape de Iope, ucenicii, auzind că Petru era acolo, au trimis doi bărbați la el, rugându-l să nu întârzie să vină la ei.
39 Bitrus alunde huba. Niwa a ye ri'a ba njiwu hi ni tra wu koshu'a, u mmba be k'bo ba baki whi niwu nda si yi, nda ni tsro gbawrunklon baba zeni wa Dorcas a wran bawu niwa a he niba'a.
Petru s-a ridicat și a plecat cu ei. După ce a venit, l-au dus în camera de sus. Toate văduvele stăteau lângă el, plângând și arătând tunicile și celelalte haine pe care Dorcas le făcuse cât timp fusese cu ele.
40 Bitrus a dubarhu dinko ni tra'a, nda kuqugbarhu nda bre, nda k'ma ya ikmoa nda tre ndi, “Tabitha, Lunde” wa kri bwu shshi nda to Bitrus, nda luson.
Petru le-a trimis pe toate afară, a îngenuncheat și s-a rugat. Întorcându-se spre trup, a zis: “Tabita, ridică-te!”. Ea a deschis ochii și, când l-a văzut pe Petru, s-a așezat în picioare.
41 Bitrus a n'me wo nuu nda azu hon zi zande, nda niwa a yo tsatsra ndhi bi Rjiba ye baba mmba bi k'bea, a kau naba ni sisren.
El i-a dat mâna și a ridicat-o în picioare. Chemând sfinții și văduvele, a prezentat-o în viață.
42 Kagon yafa ikpe yi a zren kagon, ndahi gbugbuu ba kpanyme ni Baci.
Acest lucru s-a aflat în toată Ioppa și mulți au crezut în Domnul.
43 Nituki Bitrus a son vi gbugbuu ni yafa, ni gu ri wa ba yo nde ma ndi Siman, wu tindu ntani.
A stat multe zile în Iope la un tăbăcar cu numele Simon.
