Ndu Manzaniba 20

1 Niwa gro wu a kle'a, Bulus a ton ba ka yo mri ko bi hu'a nda nron ba du ba ki gbangban, nda tre ndi duba mla ki nda kuunko hi ni Macedonia.

După ce a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, a luat rămas bun de la ei și a plecat să se ducă în Macedonia.

2 Niwa a zren zu ni gbungblu bi koki nda gbre ba ni lantre gbugbuwu, a ye rini Greece.

După ce a străbătut acele părți și i-a încurajat cu multe cuvinte, a ajuns în Grecia.

3 Hu gon kima a son ti wha tre niki. Yahudawa ba ba mla nkon meme ti nitu ma, niwa a ta dran hun koma hi ni Syria; nitu ki a kma sran ka zu ni Macedonia.

După ce a petrecut acolo trei luni și după ce iudeii au pus la cale un complot împotriva lui, pe când era pe punctul de a pleca în Siria, a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.

4 Kpan zren ma ba wa baka rini Asia, bana sopater ivren Pyrrhus wa a rhini Berea, Aristakus mba Sekondus, hamba bana bi Tasalonika wa ba kpanyime, Gaius wu Derbe, Timoti, mba Tychicus mba Trophimus wa a rhi ni Asia.

Aceștia l-au însoțit până în Asia: Sopater din Beroea, Aristarchus și Secundus din Tesalonic, Gaius din Derbe, Timotei, precum și Tychicus și Trofimus din Asia.

5 Ndji biyi bana guchi hi nitawu nda ka sia gbenta ni Troas.

Dar aceștia plecaseră înainte și ne așteptau la Troa.

6 Ki dran rhuni Philippi niwa ivi bi bredi wa ana fuulu, a kle, mba ni vi u ton ki ye tsra niba ni Troas. Niki ki son u vi tangban.

Am plecat din Filipi după zilele Azimilor și am ajuns la ei la Troa în cinci zile, unde am stat șapte zile.

7 Ni vi mumla u Sati ki, niwa kina zontu niki nzi bredi, Bulus a tre ni biwa ba kpanyime'a. A ta son don ba ni viwu hu kima, nitu ki a tre gbron nkon hi ni tsutsuchu.

În prima zi a săptămânii, când ucenicii s-au adunat să frângă pâinea, Pavel a vorbit cu ei, cu gândul de a pleca a doua zi, și a continuat să vorbească până la miezul nopții.

8 Ilu fitila gbugbuu bana he ni tra u koshu, bubu wa kina zontu ki.

Erau multe lumini în camera de sus unde eram adunați.

9 Ni windo'a, vren nze ri ni nde Eutychus a son, e inna a kri koonvu. Niwa bulus a tre la gbron nkon nha, vren nze yi, wa a risi kruna, a kurjoku rjini tuko u tra i baka baun kmomu.

Un tânăr pe nume Eutihie ședea la fereastră, împovărat de un somn adânc. Pe când Pavel vorbea încă și mai mult, fiind îngreunat de somn, a căzut de la etajul al treilea și a fost luat mort.

10 Bulus a grji hi, kukru tsra kpama nituma nda maanji ye ni kpama. Mle nda tre, “Du sron mbi na ti meme zan toyi na, a he ni sisren.”

Pavel s-a coborât, a căzut peste el și, îmbrățișându-l, i-a zis: “Nu te tulbura, căci viața lui este în el.”

11 Niki a kma hon hi ni tra u koshu'a nda ka nzi bredi tan. Hu gon wa ala si tre ni ba wu gbro nton ka tsra ni bwu mble, a rju kaba don.

După ce S-a suit, a frânt pâinea și a mâncat, și a stat de vorbă cu ei multă vreme, până la ziuă, a plecat.

12 Ba nji vren nze'a kma ye ni sisren ma e sron mba a kusi.

Ei au adus băiatul viu și au fost foarte mângâiați.

13 Kita ngame ki zren guchi ni Bulus nitu jirgi ma, ki dran hi ni Assos, bubu wa kina banzi ki ban Bulus yonji nita. Ana toki me wawu kima ana son ti, nitu ana ya ndi ani hu nkon u meme hi.

Dar noi, mergând înainte la corabie, am pornit spre Assos, ca să îmbarcăm acolo pe Pavel, căci el însuși voia să meargă pe uscat.

14 Niwa a zontu nita ni Assos, ki baun yo ni mi jirgi'a ni hi ni Mitylene.

Când ne-a întâlnit la Assos, l-am luat la bord și am ajuns la Mitilene.

15 Niki ki dran rhini kima ka ri ni vi wa aka hua, ni bubu wa ata ya nklan meme wu Chios. Ni vi wa ala hu'a, kika yo za ni nklan meme wu Samos, e vi wa aka hu kima, ki ye ri ni kikle gbu Miletus.

Navigând de acolo, am ajuns a doua zi în fața Chiosului. A doua zi am atins Samos și am rămas la Trogyllium, iar a doua zi am ajuns la Milet.

16 Nitu Bulus ana banzi ndi ani dran vu Ephesus yba, nitu du wawu na wo nton ni Asia na; a ta sima hi ri ni Urushelima nitu hi tsra ni vi Pentecost, anita bi tiwu toki.

Căci Pavel hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu fie nevoit să petreacă timp în Asia, pentru că se grăbea, dacă îi era posibil, să fie la Ierusalim în ziua Cincizecimii.

17 Rjini Miletus a ton ndji hi ni Ephesus duba ka yo bi ninkon ekklisiya ye wu.

Din Milet a trimis la Efes și a chemat la el pe bătrânii adunării.

18 Niwa ba ye'a, a hla bawu ndi, “Bi yi kimbi bito, rhini vi mumla wa mi yo za ni Asia, niwa chachu mi zi wunton niyi.

După ce au venit la el, le-a zis: “Voi înșivă știți, din prima zi în care am pus piciorul în Asia, cum am fost tot timpul cu voi,

19 Mi zi ti ndu Bachi hama ni nzutu mba ni Mashishi, mba ni tsra iya wa ye ni me nitu zon nyu meme wu Yahudawa ba.

slujindu-l pe Domnul cu toată smerenia, cu multe lacrimi și cu încercările care mi se întâmplau din cauza uneltirilor iudeilor;

20 Bito nitu wa mi na kamu ni dbu bla ni yiwu ko ngye wa ani zoyi na, mba wa mi tsro yi ni shishi ndji wawu mba huyi niko niko,

cum nu m-am sfiit să vă spun tot ce era de folos, învățându-vă în public și din casă în casă,

21 ni ni vu ni nran ni Yahudawa baba bi Greek nitu kma sron hi ni Irji mba kri ni gbangban sron ni Bachi mbu Yesu.

mărturisind atât iudeilor, cât și grecilor, pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus.

22 Zizan ya, mi si hi ni Urushelima, ni gbron Ruhu, nina to kpe wa ani ti nimu niki na,

Acum, iată, mă duc legat de Duhul Sfânt la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întâmpla acolo;

23 hamma wa Ruhu Tsatsra a bwu bla nimu ndi ni gbu kankan wa mi ria, wlo cbo wu lo mba iya ni gben me.

doar că Duhul Sfânt mărturisește în fiecare cetate, spunând că mă așteaptă legături și necazuri.

24 E me mina ban kpa ivri sisren mu to hi kpe wu tumu na, nitu du mi kle itsu mba ndu wa mi kpa rjini Bachi Yesu, ni du mi bwu nran tre ndindi wa Irji nme wo kpata hama duta ki han kpe.

Dar aceste lucruri nu contează, și nici nu țin la viața mea, ca să îmi termin cu bucurie cursa și slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să mărturisesc pe deplin Vestea cea bună a harului lui Dumnezeu.

25 Zizan ya, Mito ndi wawu mbi, wa nimi mbi mi zren si dbu hla nitu ikoson Irji, bina la to shishi mu na.

“Acum, iată, știu că voi toți, printre care am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu, nu-mi veți mai vedea fața.

26 Nitu kima, mi bwu ni bla yiwu vi wu luwa iyi ndrjo na he ni tumu na.

De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor oamenilor,

27 Nitu mina ka kpe don ni dbu bla wawu kpe wa Irji ni son niyi na.

căci nu m-am sfiit să vă vestesc tot sfatul lui Dumnezeu.

28 Nitu kima, bika mla zren ni kpambi, mba ni ba wawu ntma wa Ruhu Tsatsra a yoyi du yi yaba niwu'a. Mla zren ni krju ekklisiya Irji, wa a le ba ni iyi ma. / Nitu du he ndi / ni iyi ma / nha vunvu bi sen bari ba yo ndi / ni iyi wu vren ma

Luați seama, așadar, la voi înșivă și la toată turma, în care Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori, ca să păstoriți adunarea Domnului și Dumnezeului, pe care a cumpărat-o cu propriul sânge.

29 Mi toh ndi, mita hi kpamu, meme yawhu bari ni mi mbi ba ye nda na kpa ntma ba chuwo na.

Căci știu că, după plecarea mea, vor intra în mijlocul vostru lupi vicioși, care nu vor cruța turma.

30 Mi to ndi nimi mbi me, ndji bari ba nzulu nda tre kpe bi gbran rhen nitu du ba gbron mriko bihu bari hi ni kpan mba.

Se vor ridica oameni din mijlocul vostru, care vor vorbi lucruri perverse, ca să atragă pe ucenici după ei.

31 Nitu ki bika mla kri. Bika ti mren ndi wu se tra mina don me ni nron yi yiyyri mbi ni mashishi ni chu mba ni irhi.

De aceea, vegheați, aducându-vă aminte că, timp de trei ani, nu am încetat să avertizez pe toată lumea zi și noapte cu lacrimi.

32 Zizan mi yoyi ni wo Irji mba ni lan tre u wa a kpata, wandi ani to me yi nda nuyi gado nimi biwa ba ngla ba ti tsatsra'a.

Acum, fraților, vă încredințez lui Dumnezeu și cuvântului harului său, care este în măsură să vă zidească și să vă dea moștenirea între toți cei sfințiți.

33 Mina ti ngu yo sron nitu azurfa, zinariya ko nklon ndrjo na.

Nu am râvnit la argintul, aurul sau îmbrăcămintea nimănui.

34 Biyi me bi to ndi iwo mu biyi ba tindu ne kpiwa mi son mba kpison wu bi wa ba he ni me'a.

Voi înșivă știți că aceste mâini au slujit nevoilor mele și ale celor care erau cu mine.

35 Ni kpi wawuu, mi bwu nkon tsro yi nitu wa bi zo bi wa bana he ni gbengblen na, ni tindu, mba niwa bi timre ni lantre Bachi Yesu, lan tre wa wawu kima a tre: A zan bi lulu du hu nu ni du hu kpa,”

În toate v-am dat ca exemplu că, lucrând astfel, trebuie să-i ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Isus, care a spus el însuși: “Este mai ferice să dai decât să primești”.”

36 Hu gon tre ma ni nkon yi, a kukwu mgbarju nda bre Irji ni ba wawu mba.

După ce a spus aceste lucruri, a îngenuncheat și s-a rugat împreună cu toți.

37 Ba kuuyi bran nda mankpa Bulus nji nda chiwu bi bi wu sron nyime.

Toți plângeau în hohote de plâns, se aruncau la gâtul lui Pavel și-l sărutau,

38 Sron mba a ti meme zan nitu wa a tre ndi bana la to shishima ngana. Mle ba huu ka yo ni nkon ni jirgi ma'a.

maimult decât orice altceva, întristați de cuvântul pe care-l spusese, că nu-i vor mai vedea fața. Apoi l-au însoțit până la corabie.