Ndu Manzaniba 19
1 Aye he niwa Apollos a he ni Corith, Bulus a zren zu ni kotu gbungblu'a nda ye ri ni kikle gbuwu Ephesus, nda ye toh ba mri ko bari niki.
Pe când Apolo era la Corint, Pavel, trecând prin ținutul de sus, a venit la Efes și a găsit niște ucenici.
2 Bulus a hla bawu ndi, “Bi kpa Ruhu tsatsra niwa bi kpanyime a?” Ba sa niwu ndi, “aan, kina wo nitu Ruhu Tsatsra mena.
El i-a întrebat: “Ați primit Duhul Sfânt atunci când ați crezut?” Ei i-au spus: “Nu, noi nici măcar nu am auzit că există un Duh Sfânt”.
3 Bulus a tre ndi, “Nimi ngye wa ba ti batisma ni yiwu?” Ba tre ndi, “Ni baptisma wu Yohana.”
El a zis: “În ce ați fost botezați?” Ei au spus: “În botezul lui Ioan”.
4 Niki Bulus a sa ndi, “Yohana a ti batisma wu k'ma sron sran. A hla ni ndji ba ndi du ba kpanyime ni wa ani ye ka huu, wa a hi Yesu.”
Pavel a spus: “Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului că trebuie să creadă în cel ce va veni după el, adică în Hristos Isus.”
5 Niwa ndji ba ba wo toki, ba kpa batisma ni nde Bachi Yesu.
Când au auzit acestea, s-au botezat în Numele Domnului Isus.
6 Niki, wa Bulus a sawo nitu mba, Ruhu Tsatsra a ku nitu mba, nda duba tre ni lan bari nda bwu tre wu ko shishi si bla.
După ce Pavel și-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt s-a pogorât peste ei și au vorbit în alte limbi și au proorocit.
7 Wawu mba bana mla tsra ndji wlon don ha (tso).
Erau în total vreo doisprezece bărbați.
8 Bulus a ri hi ni sinagog nda ka tre ni gbengblen sron, wu wha tra, shle vu si ya nda nhron ba nitu ngbran ko Irji.
Și, intrând în sinagogă, a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni de zile, și a vorbit și a convins despre lucrurile legate de Împărăția lui Dumnezeu.
9 E niwa Yahudawa bari ba lo sron zi gbangban nda kamba ni shishi kpaa ndji ba. Niki Bulus a kaa ba don nda chu mriko bari hu nji ni kpama, nda ka vu bla siya ba baa ni ba ni tra wu zontu bi u Tyrannus.
Dar, când unii s-au împietrit și au rămas neascultători, vorbind de rău de Calea Domnului înaintea mulțimii, s-a depărtat de ei și a despărțit pe ucenici, învățând în fiecare zi în școala lui Tiranus.
10 A si he toki ka tsra se ha, nitu ki wawu mba wa ba kii ni Asia, ba wo lan tre Bachi, ni Yahudawa baba Greek ba.
Acest lucru a continuat timp de doi ani, astfel încât toți cei care locuiau în Asia au auzit cuvântul Domnului Isus, atât iudeii, cât și grecii.
11 Irji a sia ti kikle kpi wa bana ri he wu toh ni son mba, ni wo Bulus.
Dumnezeu făcea minuni deosebite prin mâinile lui Pavel,
12 Nitu kii, ngbanjan nklon wu wo mba nklon wu kaa nne wa ana sa wo ni wu ba ban ba ka nubi lilo, i lilo mba a bwa hi don ba e brji ba ba rju don kpamba.
astfel că până și batiste sau șorțuri erau duse de pe trupul lui la cei bolnavi, și bolile se depărtau de ei, iar duhurile rele ieșeau.
13 E Yahudawa bi zu brji rju ni kpa ndji bari ba sia zren zu ni ngbran kima. Ba yo nde BAchi Yesu ni du nuba gbengblen nitu meme brji niwa ba tre ndi, “Ni nde Yesu wa Bulus a dbu hla, mi mha yiyo, rju yi.”
Dar unii dintre iudeii ambulanți, exorciști, se apucau să invoce asupra celor care aveau duhuri rele numele Domnului Isus, spunând: “Vă conjurăm pe Isus pe care îl predică Pavel”.
14 Ninkon Prist wu Yahudawa, wa ndema ana Sceva, a he ni mri tangban wa basia ti toyi.
Erau șapte fii ai unui anume Sceva, un preot-șef iudeu, care făceau acest lucru.
15 Meme brji a sa bawu ndi, “Yesu mi to, mba Bulus mi to, i wu hi nha?”
Duhul cel rău a răspuns: “Pe Isus îl cunosc, pe Pavel îl cunosc, dar tu cine ești?”
16 Meme brji ni mi igu; a a doo lu hon nitu bi zu brji rju'a nda zan ba ni gbengble, nda hloba tsi. Mle ba yotsu rju ni ko'a ni ngbre mba ni nkpan kpa.
Bărbatul în care era duhul rău a sărit asupra lor, i-a copleșit și i-a biruit, așa că au fugit din casa aceea goi și răniți.
17 Ikpe yi a ri ton ndji wawu, Yahudawa baba Greeks, wa ba ki ni Ephesus. Sissri a vu ba, u nde Bachi Yesu a nzu hon.
Acest lucru a ajuns la cunoștința tuturor, atât iudei cât și greci, care locuiau în Efes. Frica a căzut peste toți și numele Domnului Isus a fost mărit.
18 Niki ngame, gbugbu biwa ba kpanyime'a, ba rju ye nran nda vu bla meme kpi wa bana ti yea.
Și mulți dintre cei care crezuseră au venit, mărturisind și mărturisind faptele lor.
19 Gbugbu biwa bata ti gbugblu ba ni vunvu mba rju ye sru ni buburi nda goon ba ni shishi ko nha. Niwa ba bla nklen kpi ba, ana dubu se ton wu whlo azurfa.
Mulți dintre cei care practicau artele magice și-au adunat cărțile și le-au ars în văzul tuturor. Au numărat prețul lor și au găsit că era de cincizeci de mii de arginți.
20 Niki lan tre wu Bachi a zren kagon gbagban ni gbengblen.
Astfel, cuvântul Domnului creștea și devenea puternic.
21 Zizan, hu gon wa Bulus a kle ndu ma ni Ephesus, a yo sron, hu ni gbron Ruhu, nda zren zu ni Macedonia mba Achaia ni nkon ma wu hi ni Urushelima; a tre nde, “Mita ka ri niki, mi hi to Rome ngame.”
După ce au trecut aceste lucruri, Pavel a hotărât în Duhul Sfânt, după ce a trecut prin Macedonia și Ahaia, să se ducă la Ierusalim, zicând: “După ce am fost acolo, trebuie să văd și Roma.”
22 Bulus a ton hi ni Macedonia, ha nimi biwa ba ti ndu niwu, Timoti mba Erastus. E wawu kima a son zu wu ton fii ni Asia.
După ce a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce-i slujeau, Timotei și Erast, a rămas el însuși în Asia pentru o vreme.
23 Mla tsra ni ton kima, iya wa ana fiime na a lu ni Ephesus nitu nko'a.
În vremea aceea, s-a iscat o tulburare nu mică în legătură cu Calea.
24 Ndji wu la azurfa ri ni nde Demetius, wa ata la gunki u Artemis ni azurfa, nda ta nji ndu nklen gbugbu ye ni bi laaba.
Căci un om pe nume Demetrius, un argintar care făcea sanctuare de argint pentru Artemis, a adus o afacere nu mică meșterilor
25 Niki a yo bi ndu kima zi nda tre ndi, “Indji mbu, bito ndi ninkon du mbuyi, nklen ni ri bran.
pe care i-a adunat împreună cu lucrătorii cu aceeași ocupație și le-a spus: “Domnilor, știți că din această afacere ne avem averea.
26 Bi to ndi ni wo ndi, ana ni Ephesus megen na, hu mla ngban gbungblu Asia wawu, Bulus yi, a kma sron ndji gbugbu sran. Ani bla ndi mri irji wa iwo ndji ba laa ba na Irji na.
Vedeți și auziți că nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a îndepărtat pe mulți oameni, spunând că nu sunt dumnezei făcuți de mâini.
27 Ana nitu andi kikle iya wa a ni du ndu mbu kle na, iko kikle irji wu artemis me ni rjoku ni nzohonma ngame. Niki, gbengblen Artemis ani grji, wawu wa Asia mba gbungblu meme wawu ba kukru ni nzuhon.”
Nu numai că există pericolul ca acest comerț al nostru să ajungă în dizgrație, ci și ca templul marii zeițe Artemis să fie socotit ca nimic și să fie distrusă măreția ei, căreia i se închină toată Asia și toată lumea.”
28 Niwa ba wo toki, ndu a shu sron mba, eba kpa gro ndani tre ndi, “Kikle Artemis wu Ephesus.”
Când au auzit acestea, s-au umplut de mânie și au strigat: “Mare este Artemis a efesenilor!”.
29 Kikle gbu'a wawu a tsi shishi, e ndji ba wawu ba vra tsu ni sron ri hi ni ko wu son mba (theatre). Bana vu kpukpan bi zren Bulus ye, Gaius mba Aristarchus, wa ba ye rhini Macedonia.
Toată cetatea s-a umplut de confuzie și s-au năpustit deodată în teatru, după ce i-au prins pe Gaius și Aristarh, bărbați din Macedonia, tovarășii de drum ai lui Pavel.
30 Bulus a ta son ri nimi kpaa ndji ba, e mri ko ba ba zuu.
Când Pavel a vrut să intre în mijlocul poporului, ucenicii nu i-au dat voie.
31 Ngame, bari wa bana bi ninkon du ni ngrji Asia, wa bana kpanma, ba tondu hi wu ni bre ni duna ri ni tra son (theatre) na.
De asemenea, unii dintre asiarhi, care îi erau prieteni, au trimis la el și l-au rugat să nu se aventureze în teatru.
32 Ndji bari ba sia ti gro kperi, e bari ikpe nkan, nitu tsi shishi a vu kpaa ndji ba. Gbugbu mba bana to ka a hi ngye si zren nda duba ye zontu ki na.
Unii, așadar, strigau una și alții alta, căci adunarea era în confuzie. Cei mai mulți dintre ei nu știau de ce se adunaseră.
33 Bari ni kpaa mba ba nron Alexanda, wa Yahudawa ba ba tru yo ni shishi, niki Alexanda a ti ba niwo, nitu a ta son yo tre wu ya ni soon mba.
Au adus pe Alexandru din mulțime, Iudeii punându-l în față. Alexandru făcea semn cu mâna și ar fi vrut să ia apărarea poporului.
34 Niwa ba mla to ndi a hi ndji Yahudawa, ba lu yra gro wu ton mla bla ha ni lan riri, ndani hla ndi, “KikleArtemis wu Ephesus.”
Dar, când și-au dat seama că era iudeu, toți, cu un singur glas, timp de vreo două ore, au strigat: “Mare este Artemis din Efes!”.
35 Niwa ndji wu nha (town clerk) wu gbu'a a du kpaa ndji ba kma ti gbangbi, a tre ndji, “Biyi ndji bi Ephesus, ahi ndji nha wa ana to ndi kikle gbu wu Ephesus yi hi bubu ko wu son wu kikle Artemis, mba iwhiwa grji ku rji ni shulu na?
După ce a liniștit mulțimea, secretarul orașului a zis: “Bărbați din Efes, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este templu al marii zeițe Artemis și al icoanei căzute de la Zeus?
36 Bita to ndi kpi biyi bana wu kpa tron na, bika ti wiime ni na kpati vravra mena.
Văzând deci că aceste lucruri nu pot fi negate, ar trebui să vă liniștiți și să nu faceți nimic nechibzuit.
37 Nitu bi nji ndji biyi ye ni shishi ko gaa tre, ana ndji ba bi y'bi iko bre mbi ka bi kpa nde mri Irji mbi ti meme na.
Căci voi i-ați adus aici pe acești oameni, care nu sunt nici hoți de temple, nici blasfemiatori ai zeiței voastre.
38 Nitu ki, Dimetrius baba bi ndu la wa ba he niwu'a ba he ni tre wu lo nitu ndrjo, tra wu gaa tre a he ni who mba bi wa bawoba nda gaatre'a. Du ba tsra kpa mba.
Așadar, dacă Demetrius și meșterii care sunt cu el au ceva împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise și sunt proconsuli. Să depună plângere unii împotriva altora.
39 Bita ni wato kpe nkan, kima ki vu ya ni son yi ni mla ti.
Dar dacă căutați ceva despre alte chestiuni, se va rezolva în adunarea obișnuită.
40 A hi njanji ki he ni ya wu lo bata vuta nitu kma gbu srantu wu vi luwa. Kina he ni kpe wu kaatu nitu kpa gbu tsi wu luwa na, e kina to nkon wu chutu rju na.”
Căci, într-adevăr, riscăm să fim acuzați cu privire la revolta de astăzi, fără să existe niciun motiv. Cu privire la aceasta, nu am fi în stare să dăm socoteală de această agitație.”
41 Niwa a kle tre toyi, a kaa son a nda du ndji ba shan hi.
După ce a vorbit astfel, a concediat adunarea.
