< Ndu Manzaniba 18 >
1 Hu gon kpi biyi, Bulus a rju rji ni Athens nda hi ni Corinth.
După aceste lucruri, Pavel a plecat din Atena și a venit la Corint.
2 Niki a ka zontu ni ndji Yahudawa ri wa ba yo ndi Akwila, ndi wu ngrji Pontus, wa la ren mayi a ye rhini Itali mba wama Pricila, nitu Claudius a yo doka du Yahudawa du ba rju ni Rome. Bulus a hi niba,
A găsit un iudeu numit Aquila, de neam din Pont, care venise de curând din Italia cu Priscila, soția sa, pentru că Claudius poruncise ca toți iudeii să plece din Roma. El a venit la ei
3 nitu wa bata ti bibi ndu son ni gbungblu riri niwu, a son niba nda sia ti ndu'a, bana bi tsro bru ni tent.
și, pentru că practica aceeași meserie, a locuit cu ei și lucra, căci de meserie erau constructori de corturi.
4 Niki Bulus a son zi shle bla ni sinagog chachu ni vi Sati (Sabbath), nda ni gbron mren Yahudawa baba Greek ba.
În fiecare sâmbătă, el discuta în sinagogă și convingea iudei și greci.
5 Zizan niwa Sila mba Timoti ba grji ye ni Macedonia, Bulus a ka yo sron ma yo ngbangban ni lan tre'a, nda ni bwu hla ni Yahudawa ba ndi Yesu yi hi Kristi.
Când Sila și Timotei s-au coborât din Macedonia, Pavel a fost împins de Duhul Sfânt să mărturisească iudeilor că Isus este Hristosul.
6 Niki wa Yahudawa ba ba lu hon wu nda mren u, Bulus a kpon nklon kpama ni bawu nda hla bawu ndi, “Du iyi mbi he ni tu mbi, mi ngla wo mu rju, rji zizan mi hini bi kora'a.”
Când aceștia i s-au împotrivit și au blasfemiat, el și-a scuturat hainele și le-a zis: “Sângele vostru să fie pe capetele voastre! Eu sunt curat! De acum înainte, voi merge la neamuri!”.
7 Mle arju don bubuki nda hi ni ko Titiyus Justus, ndi wa a ta hu nkon bre Irji. Ikoma a na he hu nha ni sinagog.
A plecat de acolo și a intrat în casa unui om numit Iustus, care se închina lui Dumnezeu și a cărui casă era lângă sinagogă.
8 Crispus, ninkon Sinagog a, kpanyime ni Bachi, ni bi koma wawu mba, baba gbugbu ndji bi Korintiya wa ba wo nda kpanyime, ba ti batisma ni bawu.
Crispus, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul cu toată casa lui. Mulți dintre corinteni, când au auzit, au crezut și au fost botezați.
9 Bachi a hla ni Bulus ni chu nimi ra, “Na ti sissri na, si tre rju nina son gbangbi na.
Domnul i-a spus lui Pavel noaptea, printr-o viziune: “Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea;
10 Nitu mi he ni wu, ndrori na wa ti kpe meme ni wu na. mi he ni gbugbuwu ndji ni mi kikle gbu yi.”
căci Eu sunt cu tine și nimeni nu te va ataca ca să-ți facă rău, căci am mulți oameni în această cetate.”
11 Bulus a son niki ti ise ri ni wha tanne, nda ni tsro lan tre Irji ni mimba.
Și a locuit acolo un an și șase luni, învățând cuvântul lui Dumnezeu printre ei.
12 Niki wa Gallio a hon son ni ruron gomna wu Achaya, Yahudawa ba ba lu ni mren sron ri wu kiamba ni Bulus, nda vuu ye shishi bi gaa tre;
Dar, când Gallio era proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat de comun acord împotriva lui Pavel și l-au adus înaintea scaunului de judecată,
13 ba tre ndi, “Igu yi kma sron ndji ba duba hu nkon bre Irji nkan ni wa doka hla.”
spunând: “Omul acesta convinge pe oameni să se închine lui Dumnezeu contrar Legii”.
14 Kima me, niwa Bulus a taa bwu tre ma, Gallio a tre ni Yahudawa ba ndi, “Biyi Yahudawa, a nita nitu meme ko gbirjerje la tre, ani he nitu nkon mi wo yi.
Dar când Pavel era pe punctul de a deschide gura, Gallio a zis iudeilor: “Dacă ar fi vorba de o greșeală sau de o crimă rea, iudeilor, ar fi cuviincios să vă îngădui;
15 Nitu wa a he nitu lan tre baba ba nde ni doka mbi, hi ki ni mla kpa mbi ti kimbi. Mina son ri ni gaa tre ikpi biyii na.”
dar dacă este vorba de cuvinte și de nume și de legea voastră, căutați voi înșivă. Căci eu nu vreau să fiu judecător în aceste chestiuni”.
16 Gallio a duba rju dinkon ni ruron gaatre'a.
Și i-a alungat de pe scaunul de judecată.
17 Niki ba lu vu sosthenes, ninkon sinagog nda hlo tsi ni shishi ruron wu gaatre'a. E Gallio ana yo sron ni kpe wa ba tia na.
Atunci toți grecii au prins pe Sostene, căpetenia sinagogii, și l-au bătut înaintea scaunului de judecată. Lui Gallio nu i-a păsat de niciunul dintre aceste lucruri.
18 Bulus, hu gon son niki wu vi gbugbu bari, a lu don mri vayi ba nda dran hi ni Syria baba Priscilla mba Akwila. Niwa a rhihe kunkon rhini bubu ri ni jirgi ma wu Cenchrea, a duba kron nfutu ma rju mpempen nitu shirji wa a baan.
Pavel, după ce a mai stat încă multe zile, a luat rămas bun de la frați și a plecat de acolo în Siria, împreună cu Priscila și Aquila. La Cencreea și-a ras capul, căci avea un jurământ.
19 Niwa ba ye ri ni Ephesus, Bulus a kaaba Priscilla mba Aquila don niki, e wawu kima a ri hi ni mi sinagog nda ka si shleniya baba Yahudawa ba.
A ajuns la Efes și i-a lăsat acolo; dar el însuși a intrat în sinagogă și a discutat cu iudeii.
20 Niwa ba mye Bulus du son gbaa nha, a kama.
Când aceștia l-au rugat să rămână mai mult timp cu ei, el a refuzat;
21 Ni lu bre nda ni donba, a tre ndi, “Mila kma ye ngari, Irji nita kpanyime.” A dran nitu jirgi mma rhiki hi ni Ephesus.
dar, luându-și rămas bun de la ei, a spus: “Trebuie să țin cu orice preț sărbătoarea care urmează la Ierusalim, dar mă voi întoarce la voi dacă Dumnezeu va vrea”. Apoi a pornit din Efes.
22 Niwa Bulus a ye grji ni Caesarea, a hon hi ka chi ekklisiya wu Urushelima nda grji hi ni Antioch.
După ce a debarcat la Cezareea, s-a suit, a salutat adunarea și s-a coborât la Antiohia.
23 Hu gon fon son niki, Bulus rju kuunkon zren zu ni gbungblu Galatia mba Phrygia, nda ni nhron mri ko ba du ba kri gbangban.
După ce a petrecut ceva timp acolo, a plecat și a străbătut în ordine regiunea Galatiei și Frigiei, stabilind pe toți discipolii.
24 Niki, Yahudawa ri ni nde Apollos, wa ba ngrjiwu ni Alexandria, a ye ni Ehpesus. A he ni lantre ndindi wu tre nda ni mla toh vunvu tre Irji.
Un iudeu pe nume Apolo, de neam alexandrin, om elocvent, a venit la Efes. El era puternic în Scripturi.
25 Apollos ana kpa tsro ndindi ni tsro tre Bachi, nitu wa a ta kri gbangban ni dri, a tre nda tsro ni nkon tsatsra kpi nitu Yesu, e nda to nitu batisma wu Yohana megen.
Acest om fusese instruit în calea Domnului; și, fiind plin de ardoare în duh, vorbea și învăța cu exactitate lucrurile despre Isus, deși nu cunoștea decât botezul lui Ioan.
26 Apollos a lu kri si tre ni gbengblen sron ni mi sinagog. Niwa Priscilla mba Aquila ba woowu, ba yo ye ni kosan nda mla bla niwu, nkon wu Irji.
A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. Dar Priscila și Aquila, când l-au auzit, l-au luat deoparte și i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu.
27 Niwa a ta son vu yba hi ni Achaia, mri vayi ba ba nhron nda nha vunvu ni mriko bi Achaia ndi du ba kpaa ni wo ha. Niwa a ka riki, a zo ni nkon gbugbuwu biwa ba kpanyime, nita a kpaba hamma ni duba ti kpe.
După ce s-a hotărât să treacă în Ahaia, frații l-au încurajat și au scris ucenicilor să îl primească. După ce a venit, i-a ajutat foarte mult pe cei care crezuseră prin har;
28 Apollos a kri gbangban ni sen nyu ni Yahudawa ba nda tsro ba rhi ni vunvu Irji ndi Yesu yi hi Kristi.
pentru că i-a combătut cu putere pe iudei, arătând public, prin Scripturi, că Isus este Hristosul.