Luc 13
1 En amzer-se, hiniennoù eus an dud en em gave eno, a lavaras da Jezuz ar pezh a oa c'hoarvezet da C'halileiz en devoa Pilat mesket o gwad gant hini o aberzhoù.
În același timp, erau de față unii care i-au spus despre galileenii al căror sânge Pilat îl amestecase cu jertfele lor.
2 Ha Jezuz, o respont, a lavaras dezho: Ha krediñ a rit e oa ar C'halileiz-se brasoc'h pec'herien eget an holl C'halileiz all, abalamour m'o deus gouzañvet kement-se?
Isus le-a răspuns: “Credeți voi că acești galileeni erau mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit astfel de lucruri?
3 Nann, a lavaran deoc'h; met ma n'hoc'h eus ket keuz, e varvot holl evelto.
Eu vă spun că nu, ci, dacă nu vă veți pocăi, veți pieri cu toții în același fel.
4 Pe krediñ a rit an triwec'h den ma'z eo kouezhet tour Siloa warno, o lazhañ anezho, a oa brasoc'h pec'herien eget holl dud Jeruzalem?
Sau acei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloam și i-a omorât — credeți că au fost niște păcătoși mai răi decât toți oamenii care locuiesc în Ierusalim?
5 Nann, a lavaran deoc'h; met ma n'hoc'h eus ket keuz, e varvot holl evelto.
Vă spun că nu, dar, dacă nu vă veți pocăi, veți pieri cu toții în același fel.”
6 Lavarout a reas ivez ar barabolenn-mañ: Un den en devoa ur wezenn-fiez plantet en e winieg, hag e teuas da glask frouezh enni, met ne gavas ket.
Și a spus pilda aceasta. “Un om avea un smochin plantat în via sa; a venit să caute rod pe el și nu a găsit niciunul.
7 Neuze e lavaras d'ar gwinier: Setu, tri bloaz a zo ma teuan da glask frouezh er wezenn-fiez-mañ, ha ne gavan ket; troc'h anezhi; perak e talc'h lec'h en aner en douar?
El a zis viticultorului: “Iată, în acești trei ani am venit să caut rod pe acest smochin și n-am găsit niciunul. Tăiați-l! De ce risipește el pământul?”
8 Ar gwinier a respontas dezhañ: Aotrou, lez anezhi c'hoazh ar bloaz-mañ, betek ma em bo toullet en-dro dezhi ha ma em bo lakaet teil ganti.
El a răspuns: “Doamne, lasă-l și anul acesta, până ce voi săpa în jurul lui și-l voi fertiliza.
9 Marteze e tougo frouezh, ha ma ne ra ket, e troc'hi anezhi goude.
Dacă va da rod, bine; dacă nu, după aceea îl poți tăia'”.”
10 Evel ma kelenne Jezuz en ur sinagogenn un deiz sabad,
Învăța în una din sinagogi, în ziua de Sabat.
11 en em gavas eno ur wreg dalc'het gant ur spered he c'hlañvae triwec'h vloaz a oa; daoubleget e oa en hevelep doare ma ne c'helle tamm ebet en em eeunañ.
Și iată că era o femeie care avea un duh de slăbiciune de optsprezece ani. Era încovoiată și nu se putea în niciun fel îndrepta.
12 Jezuz, o welout anezhi, he galvas hag a lavaras dezhi: Gwreg, yac'haet out eus da gleñved.
Când a văzut-o, Isus a chemat-o și i-a spus: “Femeie, te-ai eliberat de boala ta”.
13 Eñ a lakaas e zaouarn warni, ha kerkent en em eeunas, hag e roas gloar da Zoue.
Și-a pus mâinile peste ea, și imediat ea s-a ridicat în picioare și a slăvit pe Dumnezeu.
14 Met penn ar sinagogenn, droug ennañ eus m'en devoe Jezuz yac'haet un deiz sabad, a gemeras ar gomz hag a lavaras d'ar bobl: C'hwec'h devezh a zo evit labourat; deuit eta en deizioù-se evit bezañ yac'haet, ha neket devezh ar sabad.
Șeful sinagogii, indignat că Iisus vindecase în ziua Sabatului, a zis mulțimii: “Sunt șase zile în care trebuie să se lucreze. De aceea, veniți în acele zile și vindecați-vă, și nu în ziua de Sabat!”
15 Met an Aotrou a respontas dezhañ: Pilpouzed, pep hini ac'hanoc'h, ha ne zistag ket e ejen pe e azen eus ar c'hraou deiz ar sabad, ha ne gas ket anezhañ d'an dour?
De aceea Domnul i-a răspuns: “Fățarnicilor! Oare nu-și eliberează fiecare dintre voi boul sau măgarul din grajd în ziua de Sabat și nu-l duce la apă?
16 Ha ne zleed ket ivez, deiz ar sabad, distagañ eus he chadenn ar verc'h-mañ da Abraham, a oa dalc'het ereet gant Satan triwec'h bloaz a oa?
Oare nu ar trebui ca această femeie, fiind o fiică a lui Avraam, pe care Satana a legat-o optsprezece ani lungi, să fie eliberată din această robie în ziua de Sabat?”
17 Evel ma komze evel-se, e holl enebourien a voe mezhek, hag an holl bobl en em laouenae eus an holl draoù glorius a rae.
Pe când spunea el aceste lucruri, toți potrivnicii lui au fost dezamăgiți, și toată mulțimea s-a bucurat de toate lucrurile glorioase pe care le făcuse el.
18 Lavarout a reas c'hoazh: Ouzh petra eo heñvel rouantelezh Doue, pe ouzh petra e hañvalin anezhi?
El a zis: “Cum este Împărăția lui Dumnezeu? Cu ce să o compar?
19 Heñvel eo ouzh ur c'hreunenn sezo a gemer un den hag a laka en e liorzh; hag e kresk, hag e teu da vezañ ur wezenn [vras], en hevelep doare ma teu laboused an neñv da chom en he brankoù.
Se aseamănă cu un grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a pus în grădina lui. Acesta a crescut și a devenit un copac mare, iar păsările cerului locuiesc în ramurile lui.”
20 Lavarout a reas c'hoazh: Ouzh petra e hañvalin rouantelezh Doue?
Și a zis iarăși: “Cu ce să compar Împărăția lui Dumnezeu?
21 Heñvel eo ouzh ur goell a gemer ur wreg, hag a laka e tri muzuliad bleud, betek ma vo an toaz goet holl.
Ea se aseamănă cu drojdia, pe care a luat-o o femeie și a ascuns-o în trei măsuri de făină, până ce a fost toată leșinată.”
22 Jezuz a yae dre ar c'hêrioù ha dre ar bourc'hioù, o kelenn hag o terc'hel hent Jeruzalem.
Și mergea prin cetăți și sate, învățând și mergând până la Ierusalim.
23 Unan bennak a lavaras dezhañ: Aotrou, ha ne vo salvet nemet nebeud a dud? Eñ a lavaras dezho:
Cineva i-a zis: “Doamne, sunt puțini cei care se mântuiesc?” El le-a zis:
24 Poagnit da vont e-barzh dre an nor strizh; rak, me a lavar deoc'h, penaos kalz a glasko mont e-barzh ha ne c'hellint ket.
“Străduiți-vă să intrați pe ușa cea strâmtă, căci vă spun că mulți vor căuta să intre și nu vor putea.
25 Pa vo aet mestr an ti, ha m'en devo prennet an nor, ha pa en em lakaot-c'hwi, o vezañ er-maez, da skeiñ ha da lavarout: Aotrou, Aotrou, digor deomp, eñ a responto deoc'h: N'ouzon ket a-belec'h oc'h.
După ce se va ridica stăpânul casei și va închide ușa, iar voi veți începe să stați afară și să bateți la ușă, zicând: “Doamne, Doamne, deschide-ne!”, atunci el vă va răspunde și vă va spune: “Nu vă cunosc și nu știu de unde veniți”.
26 Neuze e lavarot: Ni hon eus debret hag evet dirazout, ha te ac'h eus kelennet en hor straedoù.
Atunci veți începe să spuneți: “Am mâncat și am băut în prezența ta și ai învățat pe străzile noastre.
27 Hag eñ a responto: Me a lavar deoc'h, n'ouzon ket a-belec'h oc'h; en em dennit diouzhin, c'hwi holl a ra micher a fallentez.
El va răspunde: 'Vă spun că nu știu de unde veniți. Depărtați-vă de la Mine, voi toți lucrătorii nelegiuirii'.
28 Eno e vo goueladegoù ha grigoñsadegoù-dent, pa welot Abraham, Izaak ha Jakob, hag an holl brofeded, e rouantelezh Doue, ha c'hwi taolet er-maez.
Va fi plâns și scrâșnire de dinți când veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar voi înșivă veți fi aruncați afară.
29 Hag e teuio tud eus ar sav-heol hag eus ar c'huzh-heol, eus an hanternoz hag eus ar c'hreisteiz, a vo ouzh taol e rouantelezh Doue.
Ei vor veni de la răsărit, de la apus, de la nord și de la sud și se vor așeza în Împărăția lui Dumnezeu.
30 Ha setu ez eus re ziwezhañ hag a vo ar re gentañ, hag ez eus re gentañ hag a vo ar re ziwezhañ.
Iată, unii dintre cei din urmă vor fi cei dintâi, iar unii dintre cei dintâi vor fi cei din urmă.”
31 En deiz-se, e teuas d'e gavout hiniennoù eus ar farizianed, o lavarout dezhañ: Kae kuit, ha kerzh ac'han, rak Herodez a fell dezhañ da lazhañ.
În aceeași zi, au venit niște farisei și I-au zis: “Ieși de aici și pleacă, căci Irod vrea să Te omoare.”
32 Eñ a lavaras dezho: It, ha lavarit d'al louarn-se: Setu, e kasan kuit an diaoulien hag ec'h echuan da reiñ ar yec'hed d'ar re glañv, hiziv ha warc'hoazh, ha d'an trede deiz e vo peurc'hraet ganin.
El le-a zis: “Duceți-vă și spuneți vulpii aceleia: “Iată că astăzi și mâine scot demoni și fac vindecări, iar a treia zi îmi termin misiunea.
33 Koulskoude, ret eo din bale hiziv, warc'hoazh hag an deiz war-lerc'h, evit na c'hoarvezo ket e varvfe ur profed er-maez eus Jeruzalem.
Cu toate acestea, trebuie să-mi continui drumul astăzi, mâine și poimâine și poimâine, căci nu se poate ca un profet să piară în afara Ierusalimului'.
34 Jeruzalem, Jeruzalem, te hag a lazh ar brofeded, hag a veinata ar re a zo kaset dit, pet gwech em eus c'hoantaet dastum da vugale, evel ma tastum ar yar he c'hlodad dindan he divaskell, ha n'eo ket bet fellet deoc'h!
“Ierusalime, Ierusalime, Ierusalime, tu care ucizi pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la ea! De câte ori am vrut să-ți adun copiii, ca o găină care-și adună puii sub aripi, și tu ai refuzat!
35 Setu, ho ti a ya da chom [hep den], ha me a lavar deoc'h, ne'm gwelot mui, betek ma lavarot: Ra vo benniget an hini a zeu en anv an Aotrou.
Iată, casa ta este lăsată pustie pentru tine. Vă spun că nu mă veți vedea până când nu veți spune: “Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!”.”
