< Ludi 4 >

1 Boua: se e sia: sa: imusa: gilisibi sogebi amoga asili amola logo gadenene amogai esalu. Amogai esaloba amola Ilimelege ea gadenene fi dunu (bu bidi lasu fi dunu ilia da sia: su - da: i sia: da ‘kinsman-redeemer) amo mafiadalebe ba: i. Amola Boua: se ea e wele sia: i, “Na na: iyado! Di fila misa. Na da sia: fonobahadi sia: mu gala.” Amalalu, e da misini fi.
Booz monta à la porte de la ville et s'y assit. Or voici que celui qui avait droit de rachat et dont Booz avait parlé, vint à passer. Il lui dit: " Arrête-toi, assieds-toi ici, toi un tel. " Cet homme s'arrêta et s'assit.
2 Amanoba, Boua: se e bu bidi lasu dunu amo e da musa: sia: i ema amane sia: i, “Di gui fila misa.” Amanoba, e da misini bulagi.
Alors Booz prit dix hommes parmi les anciens de la ville, et il dit: " Asseyez-vous ici. " Et ils s'assirent.
3 Amalalu, Boua: se da moilai ouligisu dunu nabuane lale, Ilimelege ea bu bidi lasu fi dunu ema amane sia: i, “Na: ioumi da waha Moua: be soge yolesili, misi dagoi. E da ania sosogo fi dunu Ilimelege amo ea soge bidi lamu hanai galebe.
Il dit à celui qui avait le droit de rachat: " La portion de champ qui appartenait à notre frère Elimélech, a été vendue par Noémi, qui est revenue des champs de Moab.
4 Amaiba: le, na dima sia: be goea, be di hanai galea, goe soge di lama. Fada: i dunu nabuane agoane ilia dia sia: nabima: ne sia: ma. Be higa: i galea amo higa: i fawane sia: ma. Bai di da hanai galea, di da lamu defele gala. Be dia higasea, na da lamu defele gala.” Ilimelege ea bu bidi lasu fi dunu e da amane sia: i, “Na da lamu!”
Et j'ai dit: je veux t'en informer et te dire: Achète-la en présence de ceux qui siègent ici, et en présence des anciens de mon peuple. Si tu veux racheter, rachète; si tu ne veux pas, déclare-le-moi, afin que je le sache; car il n'y a personne avant toi qui ait le droit de rachat; moi, je viens après toi. " Il répondit: " Je rachèterai. "
5 Boua: se e amane sia: i;, “Defeadafa! Be dia Na: ioumi ea soge lasea, di da Ludi (Moua: be uda didalo) amola bidiga lasa. Amasea, amo soge da bogoi ea sosogo fi amo ganodini dialumu.
Et Booz dit: " Le jour où tu acquerras le champ de la main de Noémi, tu l'acquerras en même temps de Ruth la Moabite, femme du défunt, pour faire revivre le nom du défunt dans son héritage. "
6 Amanoba, bu bidi lasu fi dunu da amane sia: i, “Amai galea, na amola soge agoe bidiga lamu, be amo da agoane, na mano ilia soge hame galumu. Amaiba: le dia lama. Be Na da bu hame lamu.”
Celui qui avait le droit de rachat répondit: " Je ne puis pas le racheter pour mon compte, de peur de détruire mon propre héritage. Fais usage de mon droit de rachat, car je ne puis racheter. "
7 Amo esoha ilia da hou agoane hamosu. Isala: ili ilia sia: sa: imusa: o bu afadenemusa: ilia amola da hou agoane hamosu. Dunu afae da ea emo salasu gisa: le, dunu eno igili iasu. Amo hou da Isala: ili fi dunu ilia hou. Ilia da bidi lasu hou ilegema: ne agoane hamosu.
C'était autrefois la coutume en Israël, en cas de rachat et d'échange, pour valider toute affaire, que l'homme ôtât son soulier et le donnât à l'autre cela servait de témoignage en Israël.
8 Amabeba: le, amola Ilimilege ea bu bidi lasu fi dunu da Boua: se ema amane sia: i, “Di bidiga lama!” E da ea emo salasu gisa: le amola Boua: sema i.
Celui qui avait le droit de rachat dit à Booz " Acquiers pour ton compte. " Et il ôta son soulier.
9 Amalalu, Boua: se e dunu fada: i ilima amola oda esalebe dunu ilima amane adoi, “Dilia huluane ba: ma! Amola waha da na Na: ioumi ea soge amo Ilimelege amola ea mano Gilione amola Malone ilia soge, amo na bidiga lai dagoi.
Et Booz dit aux anciens et à tout le peuple: " Vous êtes témoins aujourd'hui que j'ai acquis de la main de Noémi tout ce qui appartenait à Elimélech, et tout ce qui appartenait à Cheljon et à Mahalon,
10 Amola na da sia: fonobahadi sia: mu gala. Na agoane dawa: Ludi e da na uda esalumu da defea. Ludi amo uda da Moua: be dunu fi amola Malone ea lai galu, be Malone e bogobeba: le yolesi. Na da Ludi lamu hanai galebe, amola Malone ea sosogo fi da ea soge gaguiwane dialumu. Amola egaga fi da ea fidafa amola ea moilaidafa amo ganodini fifi lamu. Amola amo hou hahamoi amo dili huluane ba: i ama.
et que j'ai acquis en même temps pour femme Ruth la Moabite, femme de Mahalon, pour faire revivre le nom du défunt dans son héritage, afin que le nom du défunt ne soit point retranche d'entre ses frères et de la porte de son lieu. Vous en êtes témoins en ce jour! "
11 Dunu huluane ilia amane sia: i, “Defea! Amo ilegele hou ninia da ba: i dagoi.” Amola fada: i dunu huluane da amane sia: i, “Goe uda waha dia diasu ganodini misi, amo da Hina Gode amo Hi fawane da La: isele amola Lia elea esoa: fi Isala: ili fi ganodini hamoi defele ema hamomu. Ela da Ya: igobema mano bagohame lai. Ludi da ela defele hamomu da defea. Amola difawane da liligi bagade gagui agoane hamoma. Efala: de fi amo ganodini amola di da Bedeleheme moilai fi ganodini fada: i dunu agoane esaloma.
Tout le peuple qui était à la porte et les anciens dirent: " Nous en sommes témoins. Que Yahweh rende la femme qui entre dans ta maison semblable à Rachel et à Lia, qui toutes les deux ont bâti la maison d'Israël! Sois fort dans Ephrata, et fais-toi un nom dans Bethléem!
12 Amola dia sosogo fi da bagadewane heda: mu da defea. Di da amo a: fini didalo lasea, Hina Gode da alima mano bagohame imunu da defea. Amasea, dia sosogo fi da Yuda amola Da: ima elea mano Bilese amo ea sosogo fi hamoi amo defele ba: mu.
Puisse ta maison être semblable à la maison de Pharès, — que Thamar enfanta à Juda, — par la postérité que Yahweh te donnera de cette jeune femme! "
13 Amanoba Boua: se ea Ludi lale, ea diasuga oule asi. Be Hina Gode da ema hahawane dogolegele amola asigili hamobeba: le, e abula agui ba: i amola dunu mano lalelegei.
Booz prit Ruth, et elle fut sa femme, et il alla vers elle. Yahweh donna à Ruth de concevoir, et elle enfanta un fils.
14 Uda ilia da misini, Na: ioumima amane sia: i, “Hahawane Hina Godema nodoma! E da waha dia aowa lalelegei amo da di ouligima: ne. Amola amo mano da Isala: ili fi amo ganodini gasa bagade esaluma: mu.
Les femmes dirent à Noémi: " Béni soit Yahweh, qui ne t'a point laissé manquer aujourd'hui d'un rédempteur! Que son nom devienne célèbre en Israël!
15 Disoa: ea amola da dima asigisa amola ea dima fidisu hou da dunu mano fesuale gala ilia fidisu hou baligi dagoi. Amola e da wali dima aowa i dagoi. Amo da dia da: i hamobe amo ganodini e da di noga: le ouligimu.”
Il restaurera ton âme et sera le soutien de ta vieillesse! Car ta belle-fille, qui t'aime, l'a enfanté, elle qui vaut mieux pour toi que sept fils. "
16 Na: ioumi ea mano amo seba: le, amola noga: le fofoi.
Noémi prit l'enfant, le mit sur son sein, et elle lui servit de nourrice.
17 Amola uda gadenene fi misini, mano ea dio Oubede asuli. Ilia dunu huluane ilima adoi, “Na: ioumi e da dunu mano lalelegei dagoi!” Amola Oubede da asigilale amola mano ea dio amo Yesi lai. Yesi da Da: ibidi lalelegei.
Les voisines lui donnèrent un nom, en disant: " Un fils est né à Noémi! " Et elles l'appelèrent Obed. Ce fut le père d'Isaï, père de David.
18 Goe da Bilese ea sosogo fi asili Da: ibidima doaga: i hou. Bilese amo da Heselone ea ada, Heselone e da Lame ea ada, Lame da A: minada: be ea ada, A:minada: be e da Nasone ea ada, Nasone da Sa: lamone ea ada, Sa: lamone da Boua: se ea ada, Oubede da Yesi ea ada, amola Yesi e da Da: ibidi ea ada. Amo fi da amane fifi misi goa. Sia: ama dagoi
Voici la postérité de Pharès: Pharès engendra Esron;
Esron engendra Aram; Aram engendra Aminadab;
Aminadab engendra Nahasson; Nahasson engendra Salmon;
Salmon engendra Booz; Booz engendra Obed;
Obed engendra Isaï: Isaï engendra David. "

< Ludi 4 >