< Malasu 6 >

1 Nagofe! Dunu afae da dunu enoma dabea imunu ganoba, di da amo dunu fidimusa: , ea dabe disu imunu ilegele sia: bala: ?
Mein Kind, wirst du Bürge für deinen Nächsten und hast deine Hand bei einem Fremden verhaftet,
2 Di da dina: ilegele sia: i amoga fawane fedege agoane sani ganodini sa: ibala: ?
so bist du verknüpft durch die Rede deines Mundes und gefangen mit den Reden deines Mundes.
3 Nagofe! Amaiba: le di da amo dunu ea gasaga la: gi dialebe. Be la: gi amo hedolo fadegale fasimusa: , na da logo dima olelemu. Amo dunuma hedolo doaga: le, e da dia la: gi amo fadegale fasimusa: ema edegema.
So tue doch, mein Kind, also und errette dich, denn du bist deinem Nächsten in die Hände gekommen: eile, dränge und treibe deinen Nächsten.
4 Mae golama amola mae helefima. Ema hedolo masa.
Laß deine Augen nicht schlafen, noch deinen Augenlider schlummern.
5 Di da hedolowane amo la: gisu sani hou amoma hobeama amola ohe o sio da benea ahoasu dunu amoga hobeabe defele di hobeama.
Errette dich wie ein Reh von der Hand und wie eine Vogel aus der Hand des Voglers.
6 Hihi dabuli dunu ilia da gedama ea fifi ahoabe ba: mu amola dawa: lalomu da defea.
Gehe hin zur Ameise, du Fauler; siehe ihre Weise an und lerne!
7 Ilia da bisilua hame amola ouligisu hame gala.
Ob sie wohl keinen Fürsten noch Hauptmann noch Herrn hat,
8 Be amomane ili da ha: i manu da defele ba: sa amola gibu eso amoga ilia da ha: i manu ilia liligi ligisisu ganodini ligisisa amola esoi bagade ba: sea ili da ha: i manu defele ba: sa.
bereitet sie doch ihr Brot im Sommer und sammelt ihre Speise in der Ernte.
9 Habowali hihi dabuli dunu da udigili golama: bela: ? Amola habogala e da bu nedigima: bela: ?
Wie lange liegst du, Fauler? Wann willst du aufstehen von deinem Schlaf?
10 E da amane sia: sa, “Na da fonobahadi golamu!” Amola e da amane sia: sa, “Na da na lobo gadoiba: le, fonobahadi helefimu.”
Ja, schlafe noch ein wenig, schlummere ein wenig, schlage die Hände ineinander ein wenig, daß du schlafest,
11 Be e da golai dianoba, hame gagui hou da wamolasu dunu ilia doagala: su hou defelewane ema doaga: mu.
so wird dich die Armut übereilen wie ein Fußgänger und der Mangel wie ein gewappneter Mann.
12 Hamedei dunu amola wadela: le hamosu dunu da udigili ogogole sia: sisa: ahoa.
Ein heilloser Mensch, ein schädlicher Mann geht mit verstelltem Munde,
13 Ilia da hou moloiwane hame sia: sa. Ilia da ilia siga, loboga amola emoga hamosa ea na: iyado ema ogogomusa: amane hamosa.
winkt mit Augen, deutet mit Füßen, zeigt mit Fingern,
14 Ilia da wadela: i hou hamosu fawane dawa: sa amola ilia asigi dawa: suga da eno dunu wadela: lesimusa: dawa: sa.
trachtet allezeit Böses und Verkehrtes in seinem Herzen und richtet Hader an.
15 Ilia amane hamobeba: le, ilia da hedolowane se nabasu ba: mu. Ilia da bogoma: ne hedofale fasi dagoi ba: mu.
Darum wird ihm plötzlich sein Verderben kommen, und er wird schnell zerbrochen werden, da keine Hilfe dasein wird.
16 Liligi fesuale gala amo da Hina Gode da bagade higasa. Amo da 1. Dunu ea odagi da gasa fi hou agoane ba: sa 2. Dunu da ea lafidili ogogosu sia: sia: sa 3. Dunu da ea loboga noga: i dunu fane legesa 4. Dunu da ea dogo ganodini wadela: i hou hamomusa: dawa: lala 5. Dunu da wadela: i hou hamomusa: gini hehenasa 6. Ba: su dunu da fofada: be amo ganodini ogogosu sia: enoenoi adole iaha 7. Dunu da sama gilisisu ganodini dunu se nabima: ne, mosolasu hou hamosa
Diese sechs Stücke haßt der HERR, und am siebenten hat er einen Greuel:
hohe Augen, falsche Zunge, Hände, die unschuldig Blut vergießen,
Herz, das mit böser Tücke umgeht, Füße, die behend sind, Schaden zu tun,
falscher Zeuge, der frech Lügen redet und wer Hader zwischen Brüdern anrichtet.
20 Nagofe! Dia ada adi sia: sea mae gogolema amola dia ame ea olelei liligi amo noga: le dawa: loma.
Mein Kind, bewahre die Gebote deines Vaters und laß nicht fahren das Gesetz deiner Mutter.
21 Amo sia: di noga: le dia dogo ganodini ligisima amola dawa: loma.
Binde sie zusammen auf dein Herz allewege und hänge sie an deinen Hals,
22 Elea olelei amo da di logoga ahoasea, di bisili logo olelemu. Amola amo olelei da di fidimu amola noga: le ouligimu gasi ganodini amola hadigi ganodini.
wenn du gehst, daß sie dich geleiten; wenn du dich legst, daß sie dich bewahren; wenn du aufwachst, daß sie zu dir sprechen.
23 Ilia olelebe hou amo da hadigi gamali agoai amola ilia olelebe amoga di da hahawane esalusu lamu.
Denn das Gebot ist eine Leuchte und das Gesetz ein Licht, und die Strafe der Zucht ist ein Weg des Lebens,
24 Amo hou amoga da wadela: i uda adole lasu amoma higamu amola eno dunu ilia uda wadela: le hamomusa: adole ba: sea, amoga hobeamu.
auf daß du bewahrt werdest vor dem bösen Weibe, vor der glatten Zunge der Fremden.
25 Amola ea da: i hodo amo ba: beba: le amoga di mae hanama amola da dima hanaiwane ba: sea, di mae hanama amola ea si noga: i ba: be amoga mae ba: ma.
Laß dich ihre Schöne nicht gelüsten in deinem Herzen und verfange dich nicht an ihren Augenlidern.
26 Amola nowa dunu e da ea da: i bidiga lasu uda lamusa: dawa: sea, agi ga: gi afadafa fawane ea bidi amoga bidi lasa. Be nowa dunu e da inia uda adole lasea, amo dunu e da ea liligi huluanedafa galagasa.
Denn eine Hure bringt einen ums Brot; aber eines andern Weib fängt das edle Leben.
27 Di da dia bida: gia lalu oso ligisili gaguli ahoasea, dia abula sali da hame nema: bela: ?
Kann auch jemand ein Feuer im Busen behalten, daß seine Kleider nicht brennen?
28 Di da lalu nenanebeba: le amo da: iya ahoasea, dia emo da gia: ma: bela: ?
Wie sollte jemand auf Kohlen gehen, daß seine Füße nicht verbrannt würden?
29 Amaiba: le amo defele inia uda amola diasea, amo se nabasu defele diala amola nowa dunu e amane hamosea, e da se nabimu.
Also gehet's dem, der zu seines Nächsten Weib geht; es bleibt keiner ungestraft, der sie berührt.
30 Amola da nowa dunu e ha: i manu wamolasea, e ha: i galea ema eno dunu ilia higale hame sia: sa.
Es ist einem Diebe nicht so große Schmach, ob er stiehlt, seine Seele zu sättigen, weil ihn hungert;
31 Amomane ilia ba: sea, wamolasu e da bu liligi dabe imunu ia lai amo fesuale imunu amola e da liligi ea gagui amo huluane imunu.
und ob er ergriffen wird, gibt er's siebenfältig wieder und legt dar alles Gut in seinem Hause.
32 Be nowa dunu da wamo inia uda lasea amo dunu e da gagaoui fawane amola asigi dawa: su hame gala e da hifawane hi hou gugunifinisisa.
Aber wer mit einem Weibe die Ehe bricht, der ist ein Narr; der bringt sein Leben ins Verderben.
33 Amaiba: le, eno dunu ilia e higale ba: mu amola e se nabima: ne hiougili fofane, amola e da eso huluane gogosia: iwane esalumu.
Dazu trifft ihn Plage und Schande, und seine Schande wird nicht ausgetilgt.
34 Wamolai uda egoa e da mudale da: i diosu baligili da: i diomu. E da dabe lamusa: hame dagolesimu.
Denn der Grimm des Mannes eifert, und schont nicht zur Zeit der Rache
35 Amola egoa e adi bidi dia iasea amo liligi amoga da ea da: i dioi amola ea ougi da hame guminisimu.
und sieht keine Person an, die da versöhne, und nimmt's nicht an, ob du viel schenken wolltest.

< Malasu 6 >