Malasu 24

1 Wadela: i hamobe dunu amo mae mudale ba: ma! Amola amo dunu amo bisili mae dogolegema.

Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.

2 Ilia asigi dawa: su ganodini da mosolamusa: fawane dawa: lala. Amola eso huluane ilia lafidili esega dunu eno amo se nabima: ne sia: daha.

Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.

3 Sosogo fi ilia hou noga: le dadawa: le fifilasu da igi bai magufu fa: i noga: i agoai gala.

Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;

4 Diasu da amo da: iya gagui amo ea sesei huluane da fedege agoane, dawa: su noga: idafa amola liligi ida: iwane gala, amoga nabai gala.

Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.

5 Noga: le dadawa: su hou da da: i hodo gasa hou baligisa.

Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.

6 Amasea, gegena masunusa: gala, hidadea iligelalu masa. Amola fada: i sia: noga: le ha: ini nabalu ahoasea, dilia da ha lai ilima osa: la heda: mu agoai ba: mu.

Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.

7 Gagaoui dunu da dadawa: su sia: fada: ne hame dawa: Dawa: su dunu da fada: i sia: bagade sia: dasea, gagaoui dunu da amo sia: fidili mae sia: ne, ouiya: le esala.

Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.

8 Di da eso huluane wadela: i hou hamomusa: ilegesea, dunu eno ilia da di da mosolasu hamosu dunu amane dawa: mu.

Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.

9 Gagaoui dunu da wadela: i ilegemusa: fawane dawa: lala. Dunu mogili da dunu eno ilima gasa fili higasu hou hamosa. Dunu huluane da amaiwane dunuma higasa.

Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.

10 Se nabasu bagade doaga: sea, di da gasa hame agoane hamosea, gogayeidafa dunu agoane ba: mu.

Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.

11 Fofada: su dunu da wadela: i hame hamosu dunu amo giadofale medole legemusa: dawa: sea, defea, mae ha: aligima. Amo dunu hedolo gaga: ma.

Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,

12 Amo hou da dia liligi hame agoane mae sia: ma. Bai Gode da dia hou dawa: , amola dia hamobe E da adoba: lala. Amola E da dia hamoi defele dima bidi imunu.

Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?

13 Nagofe! Di agime hano amo moma. Amo da dia gona: suga leba: le ba: sea, hedaiwane ba: sa.

Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;

14 Amo defele, molole dawa: su sia: da dia da: i hodo amola asigi dawa: su obenasa. Di da molole dawa: su lasea, hahawane esalumu.

Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.

15 Wadela: le hamosu dunu da moloidafa dunu amo ea liligi amola ea diasu wamolamusa: ilegelala. Be di da agoane mae ilegema.

Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;

16 Moloidafa dunu da dafasea, e da hedolo bu sinidigisa. Be se nabasu da wadela: i hamosu dunu ilima doaga: sea, e da wadela: lesi dagoi ba: mu.

Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.

17 Se nabasu bagade da dia ha lai dunuma doaga: sea, mae nodoma. E da dafasea, hahawane mae ba: ma.

Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,

18 Dia ha lai dunu da se nababeba: le, di da nodosea, Hina Gode da amo hou higa: i hodosa. Amasea, e da dia ha lai ema se iasu hame ima: bela: ?

Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.

19 Wadela: le hamosu dunu ilia hamobeba: le, mae da: i dioma. Amola, ilia wadela: i hou hamobeba: le, liligi bagade lasea, mae mudama.

Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,

20 Bai ilia da hame fifi ahoanumu. Fa: no misunu hahawane hou da ilima hame doaga: mu.

Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.

21 Nagofe! Hina Godema beda: ne nodoma. Amola osobo bagade hina bagade amoma nabasu hou hamoma. Nowa dunu da Hina Gode o hina bagade ilima odoga: sea, ilima mae gilisima.

Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,

22 Agoane odoga: su dunu ilia da hedolodafa dafasu dawa: Gode amola osobo bagade hina bagade dunu da ilima se imunusa: dawa:

Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?

23 Molole dawa: su dunu da amo eno sia: su sia: i. ‘Fofada: su dunu da dunu aduna elama fofa: da: sea, e da dunu afamagamu da defea hame.’

Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.

24 E da wadela: le hamosu dunu da moloidafa sia: sea, dunu huluane da e aligima: ne gagabumu amola e higamu.

Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;

25 Be fofada: su dunu da wadela: le hamosu dunu ilima se iasea, e da hahawane ba: mu amola eno dunu da ema nodomu.

Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.

26 Nowa dunu da moloidafa adole iasea, amo da eno dunuma dogeleidafa hou agoai.

Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.

27 Dia diasu gaguli, fifi lamusa: dawa: sea, hidadea ifa abalegele, ha: i manu heda: sea, dia manu defele ba: sea, dia diasu gaguli, fifi laloma.

Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.

28 Dia da udigili eno dunuma mae fofada: ma. Amola bai hamedei hou amola ema ogogolewane mae fofada: ma.

Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.

29 Amola di amane mae sia: ma, “Na da e nama hamoi defele ema hamomu. Na da dabemu,” amane mae sia: ma.

Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.

30 Na da hihi dabuli gagaoui dunu amo ea waini efe sagai amodili asi.

Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,

31 Amo ganodini, aya: gaga: nomei amola gisi heda: i bagade bai. Amola igiga gagoi amo da mugululi sa: i dagoi ba: i.

Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.

32 Amo na da ba: lalu, amola na da bu dawa: i, amola amo ea bai dawa: i dagoi.

Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.

33 Bai di helefili golamu da defea. Dia lobo sogoba: digili fa: bihadi golama.

Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

34 Be di da golai dialoba, wamolasu dunu da doagala: be defele, hame gagui hou da dima doaga: mu.

Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.