< Malasu 16 >

1 Ninia hidadea ninia hawa: hamomusa: ilegesa. Be Gode Ea hanai hamobe fawane fa: no ba: mu.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Di da dia hamobe huluane da moloiwane dawa: sa. Be Hina Gode Hi fawane da dia asigi dawa: su hanai hou amoma fofada: sa.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Dia hanai hamomu liligi huluane hahawane fidima: ne, Hina Godema sia: ne gadoma. Amasea, dia hamobe huluane, di da hahawane hamone dagomu.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Hina Gode da Ea hahamoi liligi huluane amo ea hamobe amola dagosu ilegei dagoi. Be wadela: i hamosu dunu huluane E da wadela: lesimusa: ilegei dagoi.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Hina Gode da gasa fi dunu huluane higasa. Ilia da se iasu amo fisima: ne hobeamu da hamedei ba: mu.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Dilia Gode Ea hou dafawaneyale dawa: ma amola mae yolesima. Amasea, E da Dilia wadela: i hou gogolema: ne olofomu. Hina Gode Ea sia: noga: le nabasea, Dilia da se hame nabimu.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Dilia da Hina Gode Ea hanai hamosea, dilima ha lai amola da sinidigili, bu Dilia na: iyadowane esalumu.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Moloiwane hamobeba: le, liligi fonobahadi gaguiwane ba: mu da defea. Be ogogolewane hamobeba: le, liligi bagade gagumu da defea hame galebe.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 Di da dia fa: no hamomu amo ilegelala. Be Gode Hi fawane da dia hamobe ouligisa.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Osobo bagade hina bagade da Gode da olelebeba: le fawane sia: sa. Ea hamomu sia: da giadofasu hame dawa:
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Hina Gode da bidi lasu hou amo ganodini, dioi defesu amola hou huluane moloidafa fawane ba: mu hanai gala.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Osobo bagade hina bagade ilia da wadela: i hou huluane higasa. Bai moloidafa hou fawane da eagene fi ilima gasa iaha.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Osobo bagade hina bagade da moloidafa sia: fawane nabimu hanai gala. E da moloidafa sia: dasu dunu ilima asigisa.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Noga: i dawa: su dunu da hina bagade hina: nodoma: ne hamosa. Be hina da ougi ba: sea, dunu afae da bogosa: besa: le, hou noga: le ouligimu da defea.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Hina bagade ea dogolegei da agoane. Muagadodili gibu sa: ili, denesibi agoai hahawane esalusu diala.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Di da Bagade Dawa: su Hou hogoi helema. Amo hou ea lasu defei da gouli amola silifa amo lasu defei bagadewane baligisa.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Noga: i dunu da logo amo da wadela: i hou amoma afafai dagoi, amoga ahoa. Amaiba: le, dia logo ahoasu noga: le dawa: ma. Di da giadofale ahoanu, bogosa: besa: le, noga: le dawa: ma!
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Dunu da gasa fi hou amola hihi hou hamosea, da wadela: lesi dagoi ba: mu.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Dia hou fonoboiwane hame gaguiwane esalumu da defea. Be gasa fi hamone, wamolai liligi mogili labeba: le, bagade gaguiwane ba: mu da defea hame galebe.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Dima olelei liligi amo noga: le dawa: ma. Amasea, dia hou huluane da hahawane ba: mu. Hina Godema dafawaneyale dawa: le, di da eso huluane hahawane ba: mu.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Nowa da asigi dawa: suga asigilai galea, eno dunu da ema nodosa. E da sia: noga: idafa sia: beba: le, eno dunu da ea fada: i sia: ne iasu amoma fa: no bobogesa.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Bagade Dawa: su Hou da noga: i asigi dawa: su dunu ilima esalusu hano bubuga: su agoaiwane gala. Be amo moloi hou hame hamobe dunuma olelesea da udigili helesa.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Bagade dawa: su dunu da dadawa: lalu fawane sia: sa. Amasea, ilia da dawa: iwane sia: beba: le, eno dunu da ilia sia: amoga fa: no bobogesa.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Asigi sia: da agime hano ea hedai defele ba: sa. Amo da hedaidafa amola dima gasa iaha.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Di da logo dialebe ba: sea amola amo da logodafa di dawa: lala. Be amo logo da bogosu doaga: sa: besa: le, dawa: ma!
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Hawa: hamosu dunu da ha: i manu hanaiba: le, baligili hawa: hamonana. Bai e da ha: i galebe amola sadimu hanai gala.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Wadela: i hamosu dunu da eno dunu se nabima: ne, logo hogoi helesa. Ilia sia: amolawane da gia: i bagade wadela: i sia: fawane gala.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Wadela: le hamosu dunu ilia da baligidu sia: be amo gaguli laha. Ilia da ilia na: iyado fi da: i dioma: ne amola afafama: ne wadela: lesisa.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Nimi bagade gasa fi dunu da ilia na: iyado ilima ogogosa amola ili wadela: lesisa.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Nowa dunu da hohonomusa: si begini gasea o udigili onigisia, amo dawa: ma! Bai ilia da wadela: i hou hamomusa: dawa: lala.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Moloidafa dunu da ode bagohame esalumu. Amo da bidi Gode da ilima iaha. Momali hinabo da ilima hadigi habuga agoane gala.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Hahawane, mae fisili, ouesalebe hou da gasa bagade hou baligisa. Dina: da: i hodo amola asigi dawa: su amoga ouligisu hou da moilai bai bagade bagohame amoga ouligisu hou, bagadewane baligisa.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Osobo bagade dunu da Gode Ea hanai dawa: musa: , ululuasa. Be Gode Hi fawane da adole iasu ilegesa.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.

< Malasu 16 >