< Idisu 24 >

1 Be wali, Ba: ila: me da Hina Gode da Ea Isala: ili dunu ilima hahawane dogolegele aligima: ne ilegemu fawane hanai, amo e dawa: i galu. Amaiba: le, ea musa: hou defele hame hamoi. E da dawa: digima: ne olelesu liligi amo hogomusa: hame asi. E da hafoga: i soge ba: musa: sinidigili,
Balaam vit que Yahweh avait pour agréable de bénir Israël, et il n’alla pas, comme les autres fois, à la rencontre des signes magiques; mais il tourna son visage du côté du désert.
2 Isala: ili dunu ilia fisisu ba: i. E da ilia sosogo fi afae afae dafulili esalebe ba: i. Gode Ea A: silibu Hadigidafa da ema aligila sa: ili,
Ayant levé les yeux, il vit Israël campé par tribus; et l’Esprit de Dieu fut sur lui,
3 e da amo ba: la: lusu sia: i, “Ba: ila: me, Bio ea mano, da moloiwane ba: sa. Ea sia: da agoane gala.
et il prononça son discours, en disant: Oracle de Balaam fils de Béor, oracle de l’homme dont l’œil est fermé;
4 Nowa da Gode Ea sia: dalebe nababela: ? Na da si godonasini agoane sosodosa. Na da esala ba: lala, Gode Bagadedafa da nama olelesa.
oracle de celui qui entend les paroles de Dieu, qui contemple la vision du Tout-Puissant, qui tombe, et dont les yeux s’ouvrent.
5 Isala: ili ilia abula diasu da isisima: goi ba: sa.
Qu’elles sont belles tes tentes, ô Jacob, tes demeures, ô Israël!
6 Ilia da gumudi yobo dadalei sedade defele. O ifabi hano bega: bugi agoane ba: sa. Ilia da gabusiga: ifa Hina Gode Ea bugi defele, o dolo ifa, hano bega: lelebe agoane ba: sa.
Elles s’étendent comme des vallées, comme des jardins au bord d’un fleuve, comme des aloès que Yahweh a plantés, comme des cèdres sur le bord des eaux.
7 Ilia da gibu dabe bagade ba: mu. Ilia da hawa: amo nasegagi hano bagade soge ganodini bugimu. Ilia hina bagade da A: iga: ge ea hou bagadewane baligimu. Ea ouligisu hou da soge bagohame amoga heda: mu.
L’eau déborde de ses deux seaux, sa race croît sur des eaux abondantes, son roi s’élève au-dessus d’Agag, et son royaume est exalté!
8 Gode da ili Idibidi sogega fisili masa: ne, oule misi. E da sigua bulamagau defele, ili fidima: ne gegenana. Ilia da ilia ha lai dunu amo na dagosa. Ilia da ilia gasa goudasa amola ilia dadi wadela: lesisa.
Dieu le fait sortir d’Égypte: il lui donne la vigueur du buffle. Il dévore les nations qui lui font la guerre. Il brise leurs os et les foudroie de ses flèches.
9 Isala: ili fi da gasa bagade laione wa: me agoane. E da golai dialea, dunu eno da beda: iba: le, hamedafa didilisisa. Nowa da Isala: ili hahawane dogolegelewane aligima: ne ilegesea, da Gode Ea hahawane dogolegesu ba: mu. Amola nowa da Isala: ili ilima gagabusu aligima: ne ilegesea, da amo gagabusu sinidigili hihima aligima: ne ilegei dagoi ba: mu.”
Il ploie les genoux, il se couche comme un lion, comme une lionne; qui le fera lever? Béni soit qui te bénira et maudit soit qui te maudira!
10 Ba: ila: ge da ougili ea lobo usuna gaguli, Ba: ila: mema amane sia: i, “Na da di na ha lai dunu amo gagabusu aligima: ne ilegema sia: i. Be udiana agoane di da amo mae hamone, ilima Gode Ea hahawane dogolegesu hou aligima: ne sia: i dagoi.
La colère de Balac s’enflamma contre Balaam, et il frappa des mains; et Balac dit à Balaam: « Je t’ai appelé pour maudire mes ennemis, et voici, tu n’as fait que les bénir ces trois fois!
11 Dia diasuga masa! Na da dima bidi bagade imunu sia: i. Be Hina Gode da dia amo bidi lama: ne logo hedofai dagoi.”
Et maintenant fuis, va-t’en chez toi! J’avais dit que je te comblerais d’honneur; et voici, Yahweh t’écarte de l’honneur. »
12 Ba: ila: me da bu adole i, “Na da sia: ne iasu dunu di nama asunasi ilima olelei, amane,
Balaam répondit à Balac: « N’ai-je pas dit à tes messagers que tu m’as envoyés:
13 ‘Ba: ila: ge da silifa amola gouli ea hina bagade diasu ganodini gala amo huluanedafa nama ia: noba, na da ni hanaiga Hina Gode Ea hamoma: ne sia: i fonobahadi nama sia: i amo giadofamu da hamedela: loba. Na da Hina Gode Ea nama sia: i liligi fawane bu sia: mu.”
Quand Balac me donnerait plein sa maison d’argent et d’or, je ne pourrai transgresser l’ordre de Yahweh, en faisant de moi-même une chose bonne ou mauvaise; mais ce que Yahweh me dira, je le dirai?
14 Ba: ila: me da Ba: ila: gema amane sia: i, “Na da wali na fidafa amoga buhagimu. Be hidadea, na da dima sisasu sia: mu. Amalu da fa: no Isala: ili dunu ilia hou dia fi dunuma hamomu, amo na da dima sia: mu.”
Et maintenant, voici, je m’en vais vers mon peuple; viens donc, que je t’annonce ce que ce peuple fera à ton peuple dans la suite des jours. »
15 Amalalu, e da amo ba: la: lusu amane sia: i, “Ba: ila: me, Bio ea mano, da moloiwane ba: sa. Ea sia: da agoane gala.
Et Balaam prononça son discours et dit: Oracle de Balaam, fils de Béor, oracle de l’homme dont l’œil est fermé;
16 Na da Gode Ea sia: dalebe naba. Na da si godonasini agoane sosodosa. Na da esalebe ba: lala, Gode Bagadedafa da nama olelesa.
oracle de celui qui entend les paroles de Dieu, qui connaît la science du Très-Haut, qui contemple la vision du Tout-puissant, qui tombe, et dont les yeux s’ouvrent.
17 Na da hobea misunu hou ba: la: lala. Na da Isala: ili fi ba: sa. Hina Bagade dunu, hadigi bagade gasumuni agoai, amo fi ganodini heda: lebe ba: mu. E da ofa: su gasumuni defele Isala: ili sogega misunu. E da Moua: be ouligisu dunu famu amola Sede soge dunu amo banenesimu.
Je le vois, mais non comme présent; je le contemple, mais non de près. Un astre sort de Jacob, un sceptre s’élève d’Israël. Il brise les deux flancs de Moab, il extermine tous les fils du tumulte.
18 E da ea ha lai dunu Idome sogega esala amo hasalili, ilia soge huluane suguli lamu. Amola Isala: ili dunu da hasaliliwane masunu.
Edom est sa possession; Séïr, son ennemi, est sa possession, et Israël déploie sa vaillance.
19 Isala: ili fi dunu da ilia ha lai amo osa: le heda: le, dunu hame bogoi esalebe, amo huluane fane legemu.”
De Jacob sort un dominateur, il fait périr dans les villes ce qui reste d’Edom.
20 Amalalu, Ba: ila: ge da ea esala ba: su amo ganodini A: malege fi ba: lalu, amane ba: la: lusu sia: i, “A: malege ea gasa bagade hou da eno fi huluane baligi dagoi. Be fa: no e da gugunufinisi dagoi ba: mu.”
Balaam vit Amalec, et il prononça son discours et dit: Amalec est la première des nations et sa fin sera la ruine.
21 Amalalu, Ba: ila: ge da ea esalebe ba: su amo ganodini, Ginaide dunu fi ba: i. E da amo ba: la: lusu sia: i, “Dia esalebe sogebi da gaga: i dagoi. Sio ea bibi da gafulu bagade amoga bibiba: le, eno liligiga wadela: lesimu hamedei.
Balaam vit le Cinéen, et il prononça son discours et dit: Ta demeure est solide, et ton nid posé sur le roc.
22 Be dilia Ginaide dunu da gugunufinisi dagoi ba: mu. Bai Asilia dunu da dili doagala: le, suguli lamu.”
Toutefois le Cinéen ira se consumant; jusqu’à quand? Assur l’emmènera en captivité.
23 Ba: ila: me da eno ba: la: lusu amane sia: i, “Dunu da gadili (north) amogawi gilisilalebe da nowa dunula: ?
Balaam prononça son discours et dit: Hélas! qui subsistera quand Dieu fera cela?
24 Doagala: su golili dasu dunu da Saibalase sogega, dusagai ganodini manebe ba: mu. Ilia da Asilia amola Ibe amo hasalimu. Be Saibalase dunu amola da fa: no gugunufinisi dagoi ba: mu.”
Des navires viennent de Citthim; ils oppriment Assur, ils oppriment Héber, et lui aussi est voué à la ruine.
25 Amalalu, Ba: ila: me da momagele, hi diasuga buhagi. Amola Ba: ila: ge da hi logoga asi.

< Idisu 24 >