< Idisu 23 >

1 Ba: ila: me da Ba: ila: gema amane sia: i, “Na hou fidima: ne, goeguda: oloda agoane gaguma. Amola bulamagau gawali fesuale amola sibi gawali fesuale agoane, goeguda: gaguli misa!”
Or Balaam dit à Balak: Construis-moi ici sept autels, et prépare-moi ici sept taureaux et sept béliers.
2 Ba: ila: ge da ea sia: i defele hamoi. Ba: ila: ge amola Ba: ila: me ela da bulamagau gawali amola sibi gawali amo oloda afae afae amoga gobele sali.
Et Balak fit comme Balaam avait dit; et Balak et Balaam offrirent un taureau et un bélier sur chaque autel.
3 Amalalu, Ba: ila: me da Ba: ila: gema amane sia: i, “Goeguda: dia gobei iasu gadenene leloma. Na da asili, Hina Gode da nama gousa: ma: bela: le, amo na da hogomu. Ea nama sia: mu liligi huluane na da dima olelemu.” Amaiba: le, e da hisu agoloba: le heda: le, agolo da: iya gado lelu,
Puis Balaam dit à Balak: Tiens-toi près de ton holocauste, et je m'en irai; peut-être que l'Éternel se présentera à moi, et je te rapporterai ce qu'il m'aura fait voir. Et il alla en un lieu découvert.
4 Gode da ema misi. Ba: ila: me da Godema amane sia: i, “Na da oloda fesuale gaguli, amo afae afae da: iya bulamagau gawali amola sibi gawali amo gobele sali.”
Et Dieu vint au-devant de Balaam, et Balaam lui dit: J'ai dressé les sept autels, et j'ai sacrifié un taureau et un bélier sur chaque autel.
5 Hina Gode da Ba: ila: mema ea sia: mu liligi olelelalu, Ba: ila: gema bu sia: musa: asunasi.
Et l'Éternel mit des paroles dans la bouche de Balaam et dit: Retourne vers Balak, et parle ainsi.
6 Amaiba: le, e da buhagili, Ba: ila: ge amola Moua: be ouligisu dunu huluane ea gobei iasu gadenene lelebe ba: i.
Il retourna donc vers lui; et voici, il se tenait près de son holocauste, lui et tous les seigneurs de Moab.
7 Ba: ila: me da ea ba: la: lusu amoga amane sia: i, “Ba: ila: ge, Moua: be hina da na goeguda: oule misi. Na da eso mabe goumi soge, Silia soge amoga misi. ‘Na fidima: ne sia: musa: misa’ e sia: i. ‘Isala: ili fi dunu ilima gagabusu aligima: ne ilegema!’
Alors Balaam prononça son discours sentencieux, et dit: Balak, roi de Moab, m'a fait venir d'Aram, des montagnes d'Orient. Viens, dit-il, maudis-moi Jacob; viens, voue Israël à l'exécration.
8 Be na da habodane Gode Ea gagabui hame ilegei dunu ilima gagabusu aligima: ne ilegema: bela: ? Na da habodane amo dunu fi wadela: lesima: ne sia: ma: bela: ? Bai Gode da amo dunu fi wadela: lesima: ne hame sia: i.
Comment le maudirais-je? Dieu ne l'a point maudit. Comment vouerais-je à l'exécration? L'Éternel n'a point voué à l'exécration.
9 Na da gado heda: le, gele da: iya amogai aligili, amo fi ba: sa. Na da agolo da: iya gadonini ili ba: lala. Ilia da fi amo da hisu esala. Ilia dawa: ! Hina Gode da ilima hahawane dogolegelema: ne hou, eno fifi asi gala ilima hahawanedogolegele hou baligisa, amo ilima i dagoi.
Car je le vois du sommet des rochers, et je le contemple du haut des coteaux. Voici un peuple qui habitera à part, et ne sera point mis au nombre des nations.
10 Isala: ili fi iligaga fi da osobo su agoane, bagohameba: le, ilia dunu idimu da hamedei. Na da bogosea, na da Gode Ea fi dunu afae defele bogomu da defea. Na da bogosea, na da olofole, dunu moloidafa bogomu da defea gala.”
Qui compterait la poussière de Jacob, et dénombrerait le quart d'Israël? Que je meure de la mort des hommes droits, et que ma fin soit semblable à la leur!
11 Amalalu, Ba: ila: ge da Ba: ila: mema amane sia: i, “Di da nama adi hamobela: ? Na da di na ha lai dunu ilima gagabui aligima: ne ilegemusa: goeguda: oule misi. Be di da amo mae hamone, ilima hahawane dogolegele hou fawane aligima: ne ilegei dagoi.”
Alors Balak dit à Balaam: Que m'as-tu fait? Je t'ai pris pour maudire mes ennemis; et voici, tu les bénis.
12 Ba: ila: me da bu adole i, “Na da Hina Gode Ea nama sia: i liligi amo fawane adomusa: dawa: !”
Et il répondit, et dit: Ne dois-je pas prendre garde de dire ce que l'Éternel met dans ma bouche?
13 Amalalu, Ba: ila: ge da Ba: ila: mema amane sia: i, “Eno sogebi amoga nama sigi misa. Amogawi, di da Isala: ili dunu ba: lalu, na fidima: ne, ilima gagabusu aligima: ne ilegema.”
Alors Balak lui dit: Viens donc avec moi en un autre lieu d'où tu verras ce peuple, car tu n'en voyais que l'extrémité, et tu ne le voyais pas tout entier; et de là maudis-le-moi.
14 E da Ba: ila: me amo Soufime sogebi Bisiga Goumi gadodili diala amoga oule asi. Amola amogawi e da oloda fesuale gaguli amola amo afae afae amoga bulamagau gawali amola sibi gawali gobele sali.
Il le conduisit donc au champ de Tsophim, au sommet du Pisga, construisit sept autels, et offrit un taureau et un bélier sur chaque autel.
15 Ba: ila: me da Ba: ila: gema amane sia: i, “Goeguda: dia gobei iasu gadenene leloma. Amola na da ga (south) asili, Gode gousa: mu.”
Alors Balaam dit à Balak: Tiens-toi ici près de ton holocauste, et moi j'irai là à la rencontre de l'Éternel.
16 Hina Gode da Ba: ila: mema misini, ea sia: mu liligi ema olelei. E da amo Ba: ila: gema olelema: ne, bu asunasi.
Et l'Éternel se présenta à Balaam, et mit des paroles en sa bouche, et dit: Retourne vers Balak, et parle ainsi.
17 Amaiba: le, Ba: ila: me da buhagili, Ba: ila: ge amola Moua: be ouligisu dunu, ea gobei iasu gadenene lelebe ba: i. Ba: ila: ge da Hina Gode Ea sia: ne iasu amo ema adole ba: i.
Et il vint vers lui; et voici, il se tenait près de son holocauste, et les seigneurs de Moab avec lui. Et Balak lui dit: Qu'a dit l'Éternel?
18 Amalalu, Ba: ila: me da ea ba: la: lusu amane sia: i, “Ba: ila: ge, Sibo ea mano! Misa! Na sia: nabima!
Alors il prononça son discours sentencieux, et dit: Lève-toi, Balak, et écoute; prête-moi l'oreille, fils de Tsippor.
19 Osobo bagade dunu da ogogosu dawa: Be Gode da ogogosu hamedafa dawa. Osobo bagade dunu da ilia asigi dawa: su hedolo afadenesa. Be Gode da agoai hame dawa: Gode da Ea ilegei sia: amo huluane hamosa. E da sia: sea, Ea sia: i liligi da hamoi dagoi ba: sa.
Dieu n'est point homme pour mentir, ni fils d'homme pour se repentir. Il a dit; ne le fera-t-il point? Il a parlé; ne le réalisera-t-il pas?
20 E da nama hahawane dogolegele sia: fawane sia: ma: ne sia: i. Amo Gode da hahawane dogolegele aligima: ne sia: sea, na da amo sia: bu afadenemu hame dawa:
Voici, j'ai reçu l'ordre de bénir; il a béni, je ne le révoquerai point.
21 Na da agoane ba: sa. Isala: ili fi ilia hobea misunu hou amo ganodini da se nabasu amola bidi hamosu hame ba: mu. Bai Hina Gode, ilia Gode, da ili esala. E da ilia Hina Bagadedafa, ilia da amane wele sisia: sa.
Il n'a point aperçu d'iniquité en Jacob, et n'a point vu de perversité en Israël; l'Éternel son Dieu est avec lui, et l'on y entend des acclamations comme pour un roi.
22 Gode da ili Idibidi sogega fisili masa: ne, goeguda: oule misi. E da sigua bulamagau defele, ili fidima: ne gegenana.
C'est Dieu qui les a tirés d'Égypte; il est pour eux comme la vigueur du buffle.
23 Isala: ili dunu hasalimusa: da wamuni dawa: su o yagono hou hamomu da hamedei. Wali dunu huluane da Isala: ili ea hou ba: sea amane sia: mu, ‘Ba: ma! Gode Ea hamoi ba: ma!’
Car il n'y a point d'enchantement contre Jacob, ni de divination contre Israël. Bientôt on dira de Jacob et d'Israël: Qu'est-ce que Dieu a fait!
24 Isala: ili fi da gasa bagade laione wa: me agoane. E da mae helefili, hu dodosa: sa amola naha amola medole legei liligi ea maga: me naha. Mai dagoiba: le fawane helefisa.”
Voici un peuple qui se lèvera comme une lionne, et qui se dressera comme un lion; il ne se couchera point qu'il n'ait dévoré la proie et bu le sang des blessés.
25 Amalalu, Ba: ila: ge da Ba: ila: mema amane sia: i, “Di da Isala: ili dunu ilima gagabusu aligima: ne ilegemusa: higasa. Defea! Be ilima hahawane dogolegele hou maedafa aligima: ne ilegema!”
Alors Balak dit à Balaam: Ne le maudis point, mais ne le bénis pas non plus!
26 Be Ba: ila: me da amane bu adole i, “Na da dima sia: i dagoi! Na da Hina Gode nama sia: i liligi fawane hamomusa: defele gala!”
Et Balaam répondit et dit à Balak: Ne t'ai-je pas dit: Je ferai tout ce que l'Éternel dira?
27 Ba: ila: ge da amane sia: i, “Ania da eno sogebi amoga ahoa: di! Amabela: ? Gode da di amoga Isala: ili dunu gagabusu aligima: ne ilegemusa: , amogawi dia logo doasima: bela: ?”
Balak dit encore à Balaam: Viens donc, je te conduirai en un autre lieu; peut-être que Dieu trouvera bon que tu me le maudisses de là.
28 Amaiba: le, e da Ba: ila: me amo oule asili, Bio Goumi amoba: le heda: i. Amogawi, wadela: i hafoga: i soge da elea midadi gududi ba: i.
Et Balak conduisit Balaam au sommet du Peor, qui regarde en face du désert.
29 Ba: ila: me da ema amane sia: i, “Goeguda: oloda fesuale agoane gaguli, nama bulamagau gawali fesuale gala amola sibi gawali fesuale gala amo gaguli misa.”
Et Balaam dit à Balak: Construis-moi ici sept autels, et prépare-moi ici sept taureaux et sept béliers.
30 Ba: ila: ge da ea sia: i defele hamoi. E da oloda afae afae amoga bulamagau gawali afae amola sibi gawali afae gobele sali.
Balak fit donc comme Balaam avait dit; et il offrit un taureau et un bélier sur chaque autel.

< Idisu 23 >