< Maga 1 >

1 Go sia: dedei da Gode Ea sia: ida: iwane gala amo Ea Manodafa Yesu Gelesu Ea hou olelesa.
ראשית בשורת ישוע המשיח בן האלהים׃
2 Musa: balofede dunu Aisaia da amane dedei, “Gode da amane sia: i, `Dawa: ma! Na da Dia logo fodoma: ne, Na da Na sia: adole iasu dunu Di bisili masa: ne asunasimu.
ככתוב בנביאים הנני שלח מלאכי לפניך ופנה דרכך לפניך׃
3 Dunu afadafa hi fawane da dunu hame esalebe hafoga: i sogega amane wele sia: nana, `Hina Gode Ea logo momagema: ne, molole fodoma!’
קול קורא במדבר פנו דרך יהוה ישרו מסלותיו׃
4 Amalalu, Yone Ba: bodaise da amo wadela: i soge ganodini, Gode Ea sia: olelelalebe amola hanoga fane salasu hou hamonanaba doaga: i. Dunu huluane ilia wadela: i houba: le gogosiane, Godema sinidigili, hanoga fane salasilalu, ilia Gode Ea gogolema: ne olofosu ba: mu, e amane olelei.
ויהי יוחנן טבל במדבר וקורא טבילת התשובה לסליחת החטאים׃
5 Yudia soge dunu bagohame amola Yelusaleme moilai bai bagade dunu bagohame da ema doaga: le, ilia wadela: i hou fofada: i. Amalalu, Yone da ili huluane Yodane Hanoga fane salasi.
ותצא אליו כל ארץ יהודה ובני ירושלים ויטבלו כלם על ידו בנהר הירדן מתודים את חטאתם׃
6 Yone da abula amo ga: mele ea hinaboga amuli, idiniginisi. E da bulamagau gadofo beleda bululisi. Ea ha: i nasu da sage amola agime hano.
ויוחנן לבוש שער גמלים ואזור עור במתניו ואכל חגבים ודבש היער׃
7 E da dunu huluanema amane sia: i, “Na bagia fa: no misunu dunu da na hou bagadewane baligisa. Na da beguduli, Ea emo salasu fadegamu, na defele hame galebe.
ויקרא לאמר בוא יבא אחרי החזק ממני אשר אינני כדי לכרע ולהתיר את שרוך נעליו׃
8 Na da dili hanoga fane sala. Be E da Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala amoga ba: bodaise hamomu.”
אנכי טבלתי אתכם במים והוא יטבל אתכם ברוח הקדש׃
9 Amo esoga Yesu da Na: salede moilai Ga: lili soge ganodini yolesili, Yonema doaga: i. Yone da Yesu Yodane Hanoga fane salasi.
ויהי בימים ההם ויבא ישוע מנצרת אשר בגליל ויטבל על ידי יוחנן בירדן׃
10 E da hano yolesili, bu wa: legadole ba: loba, E da muagado logo doasili, Gode Ea A: silibu Hadigidafa, `dafe’ sio ea ba: su agoane hamoi, gudu sa: ili Ea da: iga fila dalebe ba: i.
ויהי אך עלה עלה מן המים וירא את השמים נבקעים והרוח כיונה ירדת עליו׃
11 Amola, sia: bagade muagado amane sia: be nabi, “Di da Na dogolegei Manodafa. Na da Dima hahawane gala.”
ויהי קול מן השמים אתה בני ידידי אשר רצתה נפשי בו׃
12 Amalalu, Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da Yesu dunu hame esalebe wadela: i soge amoga oule asi.
ואחרי כן הוציאו הרוח המדברה׃
13 Amo sogebiga Yesu da eso40esalu. Sa: ida: ne da Yesu dafama: ne, Ema ado ba: i. Yesu da sigua ohe fi amola gilisili esalu. Be a: igele dunu ilia da Yesu fidimusa: misi.
ויהי שם במדבר ארבעים יום והשטן נסהו ויהי עם החיות והמלאכים שרתוהו׃
14 Helode da Yone Ba: bodaise se iasu diasu ganodini sali. Amalalu, Yesu da Ga: lili sogega asili, Gode Ea Sia: Ida: iwane Gala olelei.
ואחרי אשר הסגר יוחנן בא ישוע הגלילה ויקרא את בשורת מלכות האלהים לאמר׃
15 E amane sia: i, “Defea! Ilegei eso da doaga: i dagoi. Gode Ea Hinadafa Hou da gadenenewane doaga: i. Dilia wadela: i hou yolesili, Gode Ea Sia: dafawaneyale dawa: ma!”
מלאה העת והגיעה מלכות האלהים שובו והאמינו בבשורה׃
16 Yesu da Ga: lili Hano Wayabo bega: laloba, menabo gasa: su dunu aduna amo Saimone amola eya A: dalu menabo gasa: lebe ba: i.
ויהי בהתהלכו על יד ים הגליל וירא את שמעון ואת אנדרי אחי שמעון פרשים מצודה בים כי דיגים היו׃
17 Yesu da elama amane sia: i, “Nama fa: no bobogema! Na da dunu hiougima: ne, gasa: su hou alima olelemu!”
ויאמר אליהם ישוע לכו אחרי ואשימכם לדיגי אנשים׃
18 Amalalu, ela da menabo gasa: su hedolo yolesili, Yesu Ea baligiga aligili fa: no bobogei.
ויעזבו מהר את מכמרתיהם וילכו אחריו׃
19 Yesu da fonobahadi bu asili, Sebedi ea mano aduna amo Ya: mese amola Ya: mese eya Yone, ba: i. Ilia da dusagai ganodini menabo gasa: su nodomesa esalebe ba: i.
ויהי כעברו מעט משם וירא את יעקב בן זבדי ואת יוחנן אחיו וגם המה באניה מתקנים את המכמרות׃
20 Yesu da elama misa: ne sia: i. Amalalu, ela da elea ada amola ea hawa: hamosu dunu yolesili, Yesu Ea baligiga aligili, fa: no bobogei.
ויקרא מהרה אליהם ויעזבו את זבדי אביהם באניה עם השכירים וילכו אחריו׃
21 Yesu da Gabena: iame moilaiga doaga: i. E da Sa: bade eso enoga sinagoge diasu amo ganodini golili sa: ili, Gode sia: muni olelei.
ויבאו אל כפר נחום וימהר לבוא בשבת לבית הכנסת וילמד׃
22 Ea sia: nababeba: le, dunu huluane da fofogadigi. Bai Ea olelesu da Sema olelesu dunu ilia olelei baligili, Hina ea olelesu agoane nababeba: le.
וישתוממו על תורתו כי היה מלמדם כבעל גבורה ולא כספרים׃
23 Sinagoge ganodini da dunu ea dogo ganodini Fio a: silibu aligila sa: i esalu.
ואיש היה בבית כנסתם אשר רוח טמאה בו ויצעק לאמר׃
24 E bagadewane wele sia: i, “Yesu! Na: salede dunu! Dia abuliba: le nini wadela: musa: misibala: ? Di na dawa: ! Di da Gode Ea ilegei Sia: Hadigi Adola Ahoasu Dunu!”
אהה מה לנו ולך ישוע הנצרי באת להאבידנו ידעתי מי אתה קדוש האלהים׃
25 Be Yesu da wadela: i a: silibuma amane gagabole sia: i, “Ouiya: ma! Amo dunu ea da: iga fadegale fasima!”
ויגער בו ישוע לאמר האלם וצא ממנו׃
26 Wadela: i a: silibu da amo dunu ea dogo ganodini ludubiba: le, dunu da bagade doulalu. Amalalu, wadela: i a: silibu bagadewane “a: i” ea gusa: ne fadegale fasi.
ויסחבהו רוח הטמאה ויצעק בקול גדול ויצא ממנו׃
27 Amalalu, dunu huluane bagadewane fofogadigili, amane sia: i, “Abolebela: ? Go da olelesu hou gaheabolo agoane gala. Amo dunu da Fio a: silibu ilima sia: sea, ilia da Ea adobe naba.”
ויבהלו כלם וישאלו איש את רעהו לאמר מה זאת מה היא התורה החדשה אשר אף לרוחות הטמאה בגבורה הוא מצוה והנה שמעות לו׃
28 Amaiba: le, Ga: lili dunu fi huluane da Yesu Ea gasa bagade hou lalaba asi.
ויצא שמעו מהר בכל מקמות ארץ הגליל׃
29 Yesu, Ya: mese, Yone amola eno ado ba: su dunu da sinagoge yolesili, Saimone amola A: dalu ela diasuga doaga: i.
ויהי אחרי צאתם מבית הכנסת ויבאו ביתה שמעון ואנדרי המה ויעקב ויוחנן עמם׃
30 Saimone ea esoa: da asugi madelaiba: le, debea da: iya midi dialu. Ilia da amo hou Yesuma olelei.
וחמות שמעון שכבה אחוזת הקדחת וימהרו לדבר אליו עליה׃
31 Yesu da Saimone ea esoa: ema misini, ea lobolele, e uhini wa: legadoi. Amalalu, uhibiba: le, Saimone ea esoa: da ilima aowasu.
ויגש ויאחז בידה ויקימה ותרף ממנה הקדחת פתאם ותשרת אותם׃
32 Daeya, eso dabe galu, ilia da oloi dunu amola doulasi dunu bagohame Yesuma oule misi.
ויהי בערב כבוא השמש ויביאו אליו את כל החולים ואת אחוזי השדים׃
33 Moilai fi huluane da Yesu Ea diasu logo holeiga gilisi.
וכל העיר נאספו יחדו פתח הבית׃
34 E da oloi dunu bagohame uhinisi. E da Fio liligi bagohame fadegale fasi. Be Yesu da Fio a: silibu ilima “Ouiya: ma!” sia: i. Bai ilia da Yesu da Gode Ea Manodafa dawa: i galu.
וירפא רבים אשר היו חולים חליים שונים ויגרש שדים הרבה ולא נתן את השדים לדבר כי ידעהו׃
35 Hahabedafa, eso mae misini, Yesu da wa: legadole, diasu yolesili asili, dunu hame esalebe sogega sia: ne gadomusa: asi.
וישכם ממחרת בעוד לילה ויצא וילך אל מקום חרבה ויתפלל שם׃
36 Saimone amola ea na: iyado dunu da Yesu hohogola asi.
וירדפו אחריו שמעון והאנשים אשר אתו׃
37 Hogole, ba: loba, ilia da Yesuma amane sia: i, “Dunu huluane da Di hogoi helelala!”
וימצאהו ויאמרו אליו הנה כלם מבקשים אותך׃
38 Be Yesu da ilima amane sia: i, “Defea! Be ninia da eno moilaiga Gode Ea sia: olelemusa: masunu. Na da amo hamomusa: , osobo bagade guiguda: misi!”
ויאמר אליהם נעברה מזה אל ערי הפרזות הקרבות ואקרא גם שם כי בעבור זאת יצאתי׃
39 Amalalu, Yesu da Ga: lili soge huluane amoga lalu. E da ilia sinagoge diasu ganodini, Gode Sia: olelelalu. E da wadela: i a: silibu dunu ilia dogo ganodini aligila sa: i, amo bagohame fadegale fasi.
ויהי קרא בבתי כנסיותיהם בכל הגליל ויגרש את השדים׃
40 Lebolosi olo madelai dunu da Yesuma misini, muguni bugili, ha: giwane Ema amane edegei, “Di da agoane hanai galea, Di da na uhinisimu dawa:”
ויבוא אליו איש מצרע ויתחנן אליו ויכרע על ברכיו ויאמר לו אם תרצה תוכל לטהרני׃
41 Yesu da ema bagadewane asigiba: le, Ea lobo molole, lebolosi dunu digili ba: i. E da amane sia: i, “Na da hanai! Dia da: i fofolomu!”
וירחם עליו וישלח את ידו ויגע בו ויאמר רצה אנכי טהר׃
42 Amalalu, oloi dunu ea aiya huluane bahole, e da fofoloi dagoi ba: i.
עודנו מדבר והצרעת סרה ממנו ויטהר׃
ויגער בו וימהר להוציאו החוצה׃
44 Amalalu Yesu da ema amane sia: i, “Nabima! Amo hou eno dunuma mae olelema! Be gobele salasu dunu, e da dia fofoloi hou noga: le abodema: ne masa! Amasea, dunu huluane di da uhi dagoi ba: ma: ne, Mousese ea musa: sia: i gobele salasu liligi ema ima!”
ויאמר אליו ראה אל תספר דבר לאיש כי אם לך הראה אל הכהן והקרב על טהרתך את אשר צוה משה לעדות להם׃
45 Be amo dunu da asili, Yesu Ea uhisu hou amo eno dunuma bagadewane olelelalu. Dunu huluane da nababeba: le, Yesu da bu dunu ilia ba: ma: ne moilaiga masunu hamedei agoane ba: i. Amaiba: le, E da dunu hame esalebe sogega esalu. Moilai gagai fi dunu bagohame da Ema doaga: i.
אך הוא בצאתו החל לקרא הרבה ולהשמיע הדבר עד אשר לא יכל לבוא עוד אל עיר בגלוי כי אם היה ישב מחוץ לעיר במקמות חרבה ויבאו אליו מכל עבריו׃

< Maga 1 >