Maga 5
1 Yesu amola Ea ado ba: su dunu da Ga: lili Hano Wayabo na: iyado bega: doaga: i. Amo soge dio amo Gilasa.
Și au ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul Gadarenilor.
2 Yesu da dusagai yolesili, osoboga aligila sa: i. Amalalu, doula ahoasu dunu amo ea dogo ganodini Fio a: silibu da aligila sa: i, Yesuma doaga: i.
După ce a ieșit din corabie, îndată i-a ieșit în întâmpinare un om cu un duh necurat din morminte.
3 Amo dunu da bogoi alifaha esalu. E gasa bagadeba: le, afugimu da hamedei galu.
El locuia în morminte. Nimeni nu-l mai putea lega, nici măcar cu lanțuri,
4 Eso bagohame ea emo amola lobo, eno dunu ilia sia: nega la: gi. Be e ludubiba: le, sia: ne e hedolo fili, gagoudane fasi. Eno dunu da e gagulaligimu hamedei galu.
pentru că fusese de multe ori legat cu lanțuri și lanțuri, iar lanțurile fuseseră rupte de el și lanțurile rupte în bucăți. Nimeni nu mai avea puterea să-l îmblânzească.
5 Gasi huluane amola eso huluane e da bogoi ea sogebi amola goumia lalu, “a: a:i” ea gusa: ne, ea da: i hi igiga fofa: gisu.
Întotdeauna, zi și noapte, în morminte și în munți, striga și se tăia cu pietre.
6 E da Yesu manebe ba: beba: le, e da hehenane, Yesuma doaga: le, diasa: ili muguni bugi.
Când l-a văzut de departe pe Isus, a alergat și s-a plecat în fața lui,
7 E da bagadewane wele sia: i, “Yesu! Gode Gadodafa Ea Mano! Di abuliba: le nama doaga: bela: ? Gode Dioba: le, Di da nama se iasu mae ima!”
și, strigând cu glas tare, a zis: “Ce am eu de-a face cu tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, nu mă chinui!”.
8 Bai Yesu da amane sia: nanebe ba: i, “Wadela: i a: silibu amo ea dogoga aligila sa: i, fadegale fasima!” Amaiba: le, doulasi da se iasu ema mae ima: ne sia: i.
Căci El i-a zis: “Ieși din om, duh necurat!”
9 Amaiba: le, Yesu ema amane adole ba: i, “Dia dio da nowala: ?” E bu adole i, “Na dio da Bagohame! Bai ninia bagohame amo dunu ganodini esala.”
Și l-a întrebat: “Cum te cheamă?” El i-a spus: “Numele meu este Legiune, pentru că suntem mulți.”
10 Amalalu, doulasi da wadela: i a: silibu amo soge sedagaga mae asunasima: ne, Yesuma ha: giwane edegelalu.
Și l-a rugat mult ca să nu-i trimită afară din țară.
11 Goumi la: ididili, gebo wa: i bagade da ha: i nana esalebe ba: i.
Or, pe coasta muntelui era o turmă mare de porci care se hrănea.
12 Amalalu, wadela: i a: silibu ilia da amane sia: i, “Dia da amo gebo ilia dogo ganodini aligila sa: ima: ne, nini asunasima,”
Toți demonii îl implorau, zicând: “Trimite-ne la porci, ca să intrăm în ei”.
13 Amalalu, Yesu da ilia logo doasi dagoi. Wadela: i a: silibu da amo dunu ea dogoga fadegale fasili, gebo ilia dogo ganodini aligila sa: i. Amalalu, gebo (2000agoane) da doulasili, hobeale, gafuluiba: le sa: ili, hanoga soagala: le, bogole gela sa: i.
Atunci Isus le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci. Turma de aproximativ două mii de porci s-a repezit pe malul abrupt în mare și au fost înecați în mare.
14 Gebo ili ouligisu dunu huluane da hobeale, moilai fi amola soge fi huluane olelei. Amaiba: le dunu huluane da amo hou ba: la misi.
Cei care hrăneau porcii au fugit și au povestit în oraș și în țară. Oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat.
15 Ilia Yesuma doaga: le, musa: doulasi dunu wadela: i a: silibu bagohame aligila sa: i dunu, wali abula ga: ne, asigi dawa: su bu ida: iwane hamoi ba: i. Ilia da bagadewane beda: i.
Au venit la Isus și au văzut pe cel care fusese posedat de demoni stând jos, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale, pe cel care avea legionul; și s-au temut.
16 Amo hou ba: su dunu da doulasi ea hou amola gebo ilia hou hame ba: su misi dunu ilima olelei.
Cei care l-au văzut le-au povestit ce s-a întâmplat cu cel care era posedat de demoni și despre porci.
17 Amalalu, ilia da Yesu eno sogega masa: ne ha: giwane sia: i.
Ei au început să-l roage să plece din regiunea lor.
18 Yesu da dusagaiga bu fila heda: laloba, musa: doulasi dunu da Ema fa: no bobogema: ne, Yesu gilisili masusa: ha: giwane edegei.
Pe când se urca în corabie, cel ce fusese posedat de demoni l-a rugat să fie cu el.
19 Be Yesu da e gagaboi. E amane sia: , “Dia moilaiga bu asili, Gode Ea dima fidisu hou amola dima gogolema: ne olofosu hou, dia na: iyado dunuma olelema!”
El nu i-a îngăduit, ci i-a zis: “Du-te la casa ta, la prietenii tăi, și spune-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.”
20 Amalalu, asili, e da Diga: bolisi sogega (amo ganodini moilai nabuane ba: i) Yesu Ea fidisu hou oleleiba: le, dunu huluane da fofogadigi.
El a plecat și a început să vestească în Decapole cum a făcut Isus lucruri mari pentru el, și toată lumea se mira.
21 Yesu da Ga: lili Hano Wayabo degele, na: iyado bega: doaga: i. Dunu bagohame da Ema gilisi.
După ce a trecut Isus cu corabia pe partea cealaltă, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni, și El era pe malul mării.
22 Sinagoge ouligisu dunu ea dio amo Ya: ilase, da Yesuma misini, osoboga diasa: i.
Iată că a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și, văzându-L, a căzut la picioarele Lui
23 E da Yesuma ha: giwane adole ba: i, “Na uda mano da bogomuwane diala. E uhima: ne di misini, ea da: i digili ba: ma!”
și L-a rugat mult, zicând: “Fetița mea este în pragul morții. Te rog, vino și pune-ți mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască”.
24 Amalalu, Yesu da amo dunu sigi asi. Dunu bagohame amola da fa: no bobogele, Yesu Ea da: i guba: le aligili asi.
El a mers cu El și o mare mulțime de oameni Îl urmau și Îl strângeau din toate părțile.
25 Uda afae da amo gilisisu ganodini esalu. Amo uda ea maga: me da ode fagoyale gala amoga udigili ahoanusu.
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani,
26 E da manoma legesu dunu ilima asiba: le, se bagade nabalu, mae uhini, ea oloi bu bagade heda: i. E da ea muni huluane amo manoma legesu dunu ilima i dagoi. Be hamedei galu.
și care suferise multe de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu se simțea mai bine, ci mai mult se înrăutățea,
27 Yesu Ea hou nababeba: le, e da Yesuma doaga: i. E da dunu bagohame aligi amo ganodini, Yesuma fa: no bobogei.
și care, după ce a auzit cele despre Isus, s-a apropiat de El în mulțime și s-a atins de hainele Lui.
28 E da ea asigi dawa: su ganodini agoane dawa: i, “Na da Ea abula digili ba: sea, na uhibi ba: mu.”
Căci ea zicea: “Dacă mă voi atinge de hainele Lui, mă voi face bine.”
29 Amalalu, E da Yesu Ea abula digili ba: beba: le, ea maga: me logo hedofai dagoi ba: i. Ea da: i da uhini dagoi ba: i.
Imediat, curgerea sângelui ei a secat și ea a simțit în trupul ei că este vindecată de suferința ei.
30 Yesu da ea da: iga gasa hou gadili asi dawa: beba: le, e delegili amane sia: i, “Nowa da Na abula digili ba: bela?”
Îndată Isus, văzând că puterea a ieșit din El, s-a întors în mulțime și a întrebat: “Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 Ea ado ba: su dunu da Ema bu adole i, “Dunu huluane dia da: i guba: le aligiba: le, di abuliba: le nowa digili ba: beyale sia: bela: ?”
Ucenicii Lui I-au zis: “Vezi mulțimea care Te strânge și zici: “Cine S-a atins de Mine?””
32 Be Yesu da digili ba: su dawa: ma: ne, ba: le gai.
S-a uitat în jur ca să o vadă pe cea care făcuse acest lucru.
33 Uda da ea uhibi dawa: beba: le, beda: iwane amola yaguguliwane Yesuma doaga: le, Ea emo gadenene muguni bugili, ea hamoi Ema olelei.
Dar femeia, temându-se și tremurând, știind ce i se făcuse, a venit, a căzut înaintea lui și i-a spus tot adevărul.
34 Amalalu, Yesu da ema amane sia: i, “Nadiwi! Di da dia dogo ganodini dafawaneyale dawa: beba: le, uhi dagoi. Hahawane masa! Dia oloi da bu hame madelamu.”
El i-a zis: “Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace și vindecă-te de boala ta.”
35 E sia: nanoba, Ya: ilase ea diasu fi adola ahoasu dunu ilia da da ilima doaga: i. Ilia da Ya: ilasema amane sia: i, “Didiwi bogoi dagoi. Hamedeiba: le, Yesuma mae misa: ne sia: ma!”
Pe când vorbea El încă, au venit niște oameni de la casa conducătorului sinagogii și au zis: “Fiica ta a murit. De ce să-l mai deranjezi pe Învățător?”
36 Be ilia sia: mae nabawane, Yesu da Ya: ilasema amane sia: i, “Mae beda: ma! Be dafawaneyale dawa: ma.”
Dar Isus, când a auzit mesajul rostit, a zis îndată conducătorului sinagogii: “Nu te teme, ci crede!”
37 Yesu da eno dunuma mae misa: ne sia: i. E da asili, Bida, Ya: mese amola Ya: mese ola/eya Yone, ili fawane oule asi.
Și nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, decât pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 Ilia da Ya: ilase ea diasuga doaga: sea, dunu bagohame didigia: lebe ba: i.
A ajuns la casa conducătorului sinagogii și a văzut zarvă, plânsete și jale mare.
39 Diasu ganodini golili sa: ili, E da ilima amane adole ba: i, “Dilia abuliba: le ededenasala: ? Abuliba: le dibala: ? Mano da bogoi hame, udigili golai diala.”
După ce a intrat înăuntru, le-a zis: “De ce faceți zarvă și plângeți? Copilul nu este mort, ci a adormit”.
40 Be ilia da Ema oufesega: su. Be E da dunu huluane gadili adole asili, E da mano ea eda, eme amola Ea baligia aligisu dunu amo mano bogoi dialebe sesei ganodini oule asi.
L-au batjocorit. Dar el, după ce i-a scos pe toți afară, a luat pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu el și a intrat în locul unde zăcea copila.
41 E da mano ea lobolele, amane sia: i, “Da: lida gumi!” Amo sia: dawa: loma: ne da, “Uda mano fonobahadi! Na dima agoane sia: sa! Wa: legadoma!”
Luând copila de mână, i-a zis: “Talitha cumi!”, ceea ce înseamnă, interpretându-se: “Fetiță, îți spun, ridică-te!”.
42 Amo sia: nababeba: le, uda mano da hedolowane wa: legadole lalu. Amo mano da ode fagoyale esalu. Amalalu, dunu huluane da bogoi wa: legadoi ba: beba: le, fofogadigi galu.
Imediat fata s-a ridicat și a mers, căci avea doisprezece ani. Ei au rămas uimiți cu mare uimire.
43 Yesu da amo hou dunu enoma mae olelema: ne sia: i. E da ilima amo uda manoma ha: i manu ima: ne sia: i.
El le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe acest lucru și a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
