Luge 8
1 Fa: no hobea, Yesu asili, moilai eno fisili eno doaga: le, agoane asili, Gode Ea Hinadafa Hou Sia: ida: iwane gala olelei. Ea ado ba: su dunu fagoyale gala Ea baligia aligili asi.
Curând după aceea, a străbătut cetățile și satele, propovăduind și aducând vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu. Împreună cu el erau cei doisprezece
2 Uda amola da Ea baligia aligili asi. Amo uda musa: mogili ilia oloi Yesu E uhinisi. Mogili Fio liligi ilia dogo ganodini esalebeba: le, Yesu da fadegale fasi galu. Amo uda ilia dio da Meli (ea dio eno da Ma: gadala) amo ea dogoga Fio liligi fesuale esalu, amo Yesu da fadegale fasi galu.
și câteva femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de boli: Maria, care se numea Magdalena, din care ieșiseră șapte demoni,
3 Eno da Youa: na. Egoa dio da Giusa (e da Helode ea diasu ouligisu dunu). Eno da Susa: na amola eno uda bagohame. Ilia da Yesu amola Ea ado ba: su dunu fuligala: musa: asi. Ilia da ilia muni amoga Yesu amola Ea ado ba: su dunu fidi.
Ioana, soția lui Chuzas, administratorul lui Irod, Susana și multe altele care îi slujeau din averile lor.
4 Dunu bagohame, moilai eno amola moilai eno fisili, Yesuma doaga: i. Dunu bagohamedafa da Ema gilisibiba: le, E da fedege sia: ilima olelei agoane,
Când s-a adunat o mare mulțime și veneau la el oameni din toate cetățile, el a vorbit printr-o pildă:
5 “Eso afaega, sagai ouligisu dunu da gagoma bugimusa: asi. Hawa: fasilalu, mogili logoga sa: ili, emoga osa: le banenesili, hame dedeboiba: le, sioga na dagoi.
“Fermierul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna, o parte a căzut pe drum, a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o.
6 Mogili wadela: i igi magufu da: iya amo osoboga sa: ili, hedolo heda: le, be difi sa: imu hamedeiba: le, amola hano hameba: le, hedolowane bioi.
Altă sămânță a căzut pe stâncă și, de îndată ce a crescut, s-a uscat, pentru că nu avea umiditate.
7 Hawa: mogili da aya: gaga: nomei amola gagalobo sogega sa: ili, heda: le, aya: gaga: nomeiga gigisiba: le, noga: le hame heda: i.
Altele au căzut în mijlocul spinilor, iar spinii au crescut cu ea și au înăbușit-o.
8 Be eno da osobo ida: idafa, amoga sa: ili, heda: le, hawa: afadafa da fage 100 agoane bu legei.” Amalalu, Yesu E amane sia: i, “Ge galea, dilia nabima.”
Altă a căzut în pământul bun, a crescut și a produs de o sută de ori mai mult rod.” În timp ce spunea aceste lucruri, a strigat: “Cine are urechi de auzit, să audă!”
9 Yesu Ea ado ba: su dunu da Ema amo fedege sia: bai ilima olelema: ne sia: i.
Atunci ucenicii Lui L-au întrebat: “Ce înseamnă pilda aceasta?”
10 Amalalu, E bu adole i, “Gode Ea Hinadafa Hou amo wamolegei dawa: su, Gode da dilima olelesa. Be eno dunu da fedege sia: fawane naba. Amaiba: le, ‘ilia hogolalu hame ba: sa. Ilia da gega naba be hame dawa:’”
El a zis: “Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți le-a fost dat în pilde, ca să nu vadă, văzând, și să nu înțeleagă, auzind.
11 Amo fedege sia: ea bai da agoane diala. Hawa: da Gode Ea Sia:
“Și pilda este următoarea: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu.
12 Hawa: logoga fasi da dunu ilia gega Gode Ea sia: nabi dagoi agoane. Be Sa: ida: ne hedolowane doaga: le, sia: ilia dogo ganodini sali amo bu samogene, ilia da dafawaneyale hame dawa: beba: le, Gode Ea gaga: su hou hame ba: sa.
Cei de pe drum sunt cei care ascultă; apoi vine diavolul și le ia cuvântul din inimă, ca să nu creadă și să nu fie mântuiți.
13 Hawa: magufu osoboga fasi da eno dunu ilia Gode Ea sia: hahawane bagade naba agoane. Be ilia difi sa: imu gogoleiba: le, fonobahadi aligili, ilima dafama: ne ado ba: su hou doaga: sea, hedolowane mugulusa.
Cei de pe stâncă sunt cei care, când aud, primesc cuvântul cu bucurie; dar aceștia nu au rădăcină. Ei cred pentru o vreme, apoi cad în timp de ispită.
14 Mogili da aya: gaga: nomei amola gagalobo sogega fasi da dunu eno ilia naba agoane. Be bu asili, se nabasu amola muni amola hedesu amo osobo bagade hou ilia dogo da amoga gigisiba: le, ilia ha: i manu legei da hame yomu.
Ceea ce a căzut între spini, aceștia sunt cei care au auzit și, mergând pe drumul lor, sunt sufocați de griji, de bogății și de plăcerile vieții; și nu aduc niciun rod la maturitate.
15 Be hawa: osobo ida: iwane gala amoga bugi, da dunu ilia Gode Ea sia: nababeba: le, ilia dogo da ida: iwaneba: le, ilia lalegagusa. Amasea, Gode Ea hou mae yolele hamobeba: le, fage ida: iwane legesa.”
Cele din pământul bun, aceștia sunt cei care, cu inimă cinstită și bună, după ce au auzit cuvântul, îl țin strâns și produc roade cu perseverență.
16 “Dunu da gamali bugisia, e da ofodoga hame dedebosa, amola hadigi uligima: ne, diaheda: su fafaiha hame wamolegesa. Be amo gamali e da diasuga golili mabe dunu huluane ba: ma: ne, gamali bugisu amo da: iya, hadigi olema: ne ligisisa.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o acoperă cu un vas și nu o pune sub pat, ci o pune pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră înăuntru.
17 Gode da wamolegei liligi huluane, dunu huluane ba: ma: ne olemu. Amola dedeboi liligi huluane E da hadigiga gaguli misunu.
Căci nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici nimic secret care să nu fie cunoscut și să nu iasă la lumină.
18 Amaiba: le dawa: iwane nabima. Gagui dunuma, Gode da eno imunu. Be hame gagui dunu adi liligi e da gagui hi dawa: sa, amo Gode da bu samogemu.”
Fiți deci atenți cum auziți. Căci oricui are, i se va da; și oricui nu are, i se va lua chiar și ceea ce crede că are.”
19 Yesu Ea ame amola eyalali da Yesuma doaga: musa: dawa: i. Be dunu bagohame Yesu Ea guba: le aligibiba: le, hamedei galu.
Mama și frații lui au venit la el, dar nu puteau să se apropie de el din cauza mulțimii.
20 Dunu afae da Yesuma amane sia: i, “Dia ame amola dia eyalali dima sia: musa: gadili lelefula.”
Unii oameni i-au spus: “Mama ta și frații tăi stau afară și doresc să te vadă.”
21 Be Yesu da bu adole i, “Nowa da Gode Ea sia: nababeba: le, noga: le hamosa, amo ilia da Na ame amola Naeya esala!”
Dar El le-a răspuns: “Mama mea și frații mei sunt aceia care au auzit cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.”
22 Eso enoga, Yesu amola Ea ado ba: su dunu da dusagai da: iya aligila heda: i. Yesu da ilima amane sia: i, “Hadiga! Ninia waiyabo na: iyado bega: masunu.” Amalalu, asili,
Într-una din zilele acelea, S-a suit într-o barcă, El însuși și ucenicii Săi, și le-a zis: “Să trecem de cealaltă parte a lacului.” Așa că au pornit la apă.
23 Yesu da dusagai ganodini golai. Amalalu, fo gasa bagade misini, hano gafululi, dusagai gigiwigili, hano da a: ina dadafubiba: le, gela sa: imu gadenei ba: i.
Dar, în timp ce navigau, el a adormit. O furtună de vânt s-a abătut asupra lacului, iar ei luau cantități periculoase de apă.
24 Amalalu, ado ba: su dunu da Yesuma doaga: le, Ea golai didilisili, Ema amane wele sia: i, “Hina! Hina! Ninia da bogogia: mu galebe!” Yesu da nedigili, fo amola hano gafului amoma gagabole sia: nanu, fo da yolele, hano da bu ida: iwane ba: i.
Au venit la el și l-au trezit, spunând: “Stăpâne, stăpâne, murim!” El s-a trezit și a mustrat vântul și furia apei; apoi au încetat și s-a făcut liniște.
25 Yesu da ilima amane sia: i, “Dilia dafawaneyale dawa: su hou da habila: ?” Ilia da bagadewane beda: i galu. Fofogadigili, ilia gilisili sia: dasu, “Fo amola hano gafului da Ea sia nababeba: le, goe dunu da nowa dunula: ?”
El i-a întrebat: “Unde este credința voastră?” Înfricoșați, ei s-au mirat, spunându-și unul altuia: “Cine este acesta, care poruncește chiar și vânturilor și apelor, iar acestea îl ascultă?”
26 Amalalu, asili, ilia da hano na: iyado bega: doaga: i. Amo soge dio amo Gilasa. Hano na: iyado bega: da Ga: lili soge.
Apoi au ajuns în ținutul Gadarenilor, care este în fața Galileii.
27 Yesu da dusagai fisili, osoboga aligila sa: ili, doulahoasu dunu ea dogo ganodini Fio liligi aligila sa: i, e da Yesuma doaga: i. Eso bagohamewane, e da da: i nabadowane esalu. E diasu ganodini mae golale, bogoi alifaha golasu.
Când Isus a coborât la țărm, L-a întâmpinat un om din cetate, care avea demoni de multă vreme. Nu purta haine și nu locuia într-o casă, ci în morminte.
28 E da Yesu ba: beba: le, “a: i” ea gusa: ne, Yesu Ea midadi osoboga gala: lasa: ili, amane wele sia: i, “Yesu! Gode Gadodafa Ea Mano! Di da abuliba: le nama doaga: bela: ? Nama se mae ima!”
Când L-a văzut pe Isus, a strigat, a căzut înaintea Lui și a zis cu glas tare: “Ce am eu de-a face cu Tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te implor, nu mă chinui!”.
29 Yesu da nigima: wadela: i a: silibu, doulasi ea dogo ganodini sali, ilima fadegale fasima: ne sia: i dagoi. (Amo wadela: i a: silibu eso bagohame da dunu ea dogo ganodini ludulalu. Amaiba: le, ilia da amo dunu se iasu diasu ganodini sali. Ea emo amola lobo ilia efega la: gili, be e gasa bagadeba: le, ludubiba: le, efe fili, hedofale fasi. Amalalu, wadela: i a: silibu da dunu ea dogo ganodini nimiwane ludubiba: le, e da dunu hame esalebe sogega hobea: le ahoasu.)
Căci Isus poruncea duhului necurat să iasă din omul acela. Căci duhul necurat îl apucase de multe ori pe om. El era ținut sub pază și legat cu lanțuri și lanțuri. Rupând legăturile, demonul l-a împins în deșert.
30 Amalalu, Yesu E amane adole ba: i, “Dia dio da nowala: ?” E bu adole i, “Na dio da Wa: i Bagade!” - bai da wadela: i a: silibu bagohame da ea dogo ganodini aligila sa: iba: le.
Isus l-a întrebat: “Care este numele tău?” El a spus: “Legiune”, pentru că mulți demoni intraseră în el.
31 Yesu da ili “Abisi” (wadela: i a: silibu se iasu diasu) amoga mae asunasima: ne, Fio liligi huluane da Yesuma ha: giwane adole ba: i. (Abyssos g12)
Ei l-au implorat să nu le poruncească să se ducă în abis. (Abyssos g12)
32 Goumi la: ididili amoga gebo bagohame ha: i nanebe ba: i. Amalalu, wadela: i a: silibu ilia ha: giwane amane sia: i, “Amo gebo ilia dogo ganodini aligila sa: ima: ne, Dia nini asunasima.” Yesu E da amane hamoma: ne sia: i.
Pe munte era o turmă de mulți porci care pășteau pe munte, și l-au rugat să le dea voie să intre în ei. Atunci el le-a îngăduit.
33 Amalalu, wadela: i a: silibu huluane da dunu ea dogoga fadegale fasili, gebo ilia dogo ganodini aligila sa: i. Amalalu, gebo huluane da doulasili, hehenane, gafuluba: le sa: ili, hanoga soagala: le, mogososone gela sa: i.
Demonii au ieșit din omul acela și au intrat în porci, iar turma s-a repezit pe malul abrupt în lac și s-a înecat.
34 Gebo ouligisu dunu da amo hou ba: beba: le, hobea: le asili, ilia moilai fi amola gadenene fi ilima amo hou olelei.
Când au văzut cei ce-i hrăneau ce se întâmplase, au fugit și au povestit în cetate și în țară.
35 Amalalu, dunu huluane da amo hou ba: musa: , Yesuma doaga: i. Doaga: le, musa: doulasi dunu amo ea dogoga wadela: i a: silibu da fadegale fasi dagoi, e da waha abula ga: le, asigi dawa: su bu ida: iwane hamoi, Yesu Ea emo gadenenewane esalebe ba: i. Ilia da bagadewane beda: i.
Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat. Au venit la Isus și l-au găsit pe omul din care ieșiseră demonii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale; și s-au temut.
36 Dunu da amo hou ba: i, ilia da dunu ea dogo ganodini Fio liligi aligila sa: i, amo ea uhibi hou, ilima olelei dagoi.
Cei care l-au văzut le-au povestit cum s-a vindecat cel care fusese posedat de demoni.
37 Amalalu, amo soge fi dunu bagadewane beda: iba: le, Yesu da eno sogega masa: ne sia: i. Amaiba: le, Yesu da eno sogega masusa: , dusagaiga bu fila heda: i.
Toți locuitorii din ținutul Gadarenilor din împrejurimi l-au rugat să se îndepărteze de ei, pentru că se temeau foarte mult. Atunci a intrat în barcă și s-a întors.
38 Musa doulasi dunu da Yesuma “Na da ani masa: bela: ?” ha: giwane adole ba: i. Be Yesu da ema mae misa: ne sia: i.
Omul din care ieșiseră demonii l-a implorat să meargă cu el, dar Isus l-a alungat, spunându-i:
39 Yesu da ema amane sia: i, “Dia moilaiga buhagili, Gode Ea hou ida: iwane dima hamoi, amo dia na: iyado dunuma olelema.” Amalalu, asili, amo dunu da ea moilai ganodini lalu, Yesu Ea ema fidi hou olelelalu.
“Întoarce-te la casa ta și povestește ce lucruri mari a făcut Dumnezeu pentru tine.” El a plecat, proclamând în toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.
40 Yesu da hano bega: doaga: loba, dunu bagohame E doaga: ma: ne ouesalebe ba: i. Ilia da E hahawane gousa: i.
Când s-a întors Isus, mulțimea L-a întâmpinat, căci toți Îl așteptau.
41 Sinagoge ouligisu hina dunu ea dio amo Ya: ilase, Yesuma misini, doaga: le, osoboga diasa: ili, Yesu da ea diasuga misa: ne ha: giwane sia: i.
Și iată că a venit un om cu numele Iair. Era un conducător al sinagogii. A căzut la picioarele lui Isus și l-a rugat să intre în casa lui,
42 Idiwi afadafa fawane, e da ode fagoyale lalelegei, amo da bogomuba: le, ea diasuga misa: ne sia: i. Yesu da asili, dunu bagohame la: ididili amola eno la: ididili ilia da Yesu Ea da: i guba: le aligili asi.
pentru că avea o fiică unică, în vârstă de vreo doisprezece ani, și era pe moarte. Dar, pe când se ducea, mulțimea îl apăsa.
43 Uda afae da sigi asi. Amo uda da ode fagoyale gala, ea maga: me udigili asili, manoma legesu amoga uhimu da hamedei galu. E da uhima: ne, manoma legesu dunuma ea muni huluane i dagoi, be hamedei.
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce trăia pe medici și nu putea fi vindecată de niciunul,
44 E da Yesuma guba: le aligisu ganodini ahoanu, Ea abula fe fawane digili ba: beba: le, ea maga: me logo hedolodafa hedofai dagoi ba: i.
a venit în spatele lui și s-a atins de franjurii hainei lui. Imediat curgerea sângelui ei s-a oprit.
45 Amalalu, Yesu E amane sia: i, “Nowa da Na digili ba: bela: ?” Dunu huluane da amane sia: i, “Na hame!” Bida e amane sia: i, “Hina! Dunu osia: i da dia da: i guba: le aligi diala.”
Isus a zis: “Cine M-a atins?” Când toți au negat, Petru și cei care erau cu el au zis: “Învățătorule, mulțimile te presează și te îmbrâncesc, iar Tu spui: “Cine s-a atins de Mine?””.
46 Be Yesu da bu adole i, “Hame mabu! Dunu afae da Na digili ba: i dagoi. Na da: i amoga gasa bagade da gadili asi dagoi, Na dawa: !”
Dar Isus a zis: “Cineva m-a atins, căci am văzut că a ieșit din mine o putere.”
47 Amalalu, uda da ea hou da wamolegemu hamedei ba: loba, yaguguiwane misini, osoboga diasa: ili, dunu huluane ba: ma: ne, ea digili ba: i hou ea bai, amola e uhi hou olelei.
Când femeia a văzut că nu era ascunsă, a venit tremurând; și, căzând înaintea lui, i-a declarat în fața întregului popor motivul pentru care se atinsese de el și cum s-a vindecat imediat.
48 Yesu da ema amane sia: i, “Na diwi! Di da dia dogo ganodini dafawaneyale dawa: beba: le uhi dagoi. Hahawane masa!”
El i-a zis: “Fiică, înveselește-te! Credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace”.
49 E sia: nanoba, Ya: ilase ea diasu fi dunu da ilima doaga: le, Ya: ilasema amane sia: i, “Didiwi da bogoi dagoi. Hamedeiba: le, Olelesu dunu mae misa: ne sia: ma!”
Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii și i-a zis: “Fiica ta a murit. Nu-l deranja pe Învățător”.
50 Be amo sia: nababeba: le, Yesu da Ya: ilasema amane sia: i, “Mae beda: ma! Di da dafawaneyale dawa: beba: le fawane, didiwi uhibi ba: mu!”
Dar Isus, auzind, i-a răspuns: “Nu te teme. Crede numai și ea va fi vindecată.”
51 Diasuga doaga: loba, Yesu da dunu huluane diasu ganodini mae misa: ne sia: i. Be Bida, Yone, Ya: mese, amola uda mano ea eda amola eme, amo fawane ganodini golili misa: ne sia: i.
Când a ajuns la casă, n-a lăsat pe nimeni să intre înăuntru, decât pe Petru, pe Ioan, pe Iacov, pe tatăl fetiței și pe mama ei.
52 Dunu huluane gilisi da didigia: lebe ba: i. Be Yesu E amane sia: i, “Mae dima! A: fini da hame bogoi. E da udigili golai diala!”
Toți plângeau și o jeleau, dar el a zis: “Nu plângeți. Ea nu este moartă, ci doarme”.
53 Be ilia da Ema oufesega: su. Bai amo mano da bogoidafa ilia dawa: i galu.
Îl batjocoreau, știind că ea era moartă.
54 Be Yesu da amo a: fini lobolele, ema amane sia: i, “Na mano! Di wa: legadoma!”
Dar el i-a scos pe toți afară și, luând-o de mână, a strigat-o și a zis: “Copila, scoală-te!”
55 Amalalu, uda mano ea a: silibu da bu hihima didilisili, e hedolodafa uhini wa: legadoi. Yesu da ema ha: i manu ima: ne sia: i.
Spiritul ei s-a întors și s-a sculat îndată. El a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
56 Uda mano ea eda amola eme ela da baligiliwane fofogadigi. Be Yesu da elama amo hou dunu eno ilima mae olelema: ne sia: i.
Părinții ei au fost uimiți, dar el le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.
