< Yelemaia 31 >
1 Hina Gode da amane sia: sa, “Eso da misunu amoga Na da Isala: ili fi huluane ilima ilia Godedafa ba: mu, amola ilia huluane da Na fi dunu ba: mu.
« En ce temps-là, dit Yahvé, je serai le Dieu de toutes les familles d'Israël, et elles seront mon peuple. »
2 Hafoga: i soge ganodini, Na da dunu amo da hame bogoi esalu, ilima Na asigi hou olelei. Isala: ili dunu da helebeba: le, helefimu hanai gala: loba,
Yahvé dit: « Le peuple qui a survécu à l'épée a trouvé grâce dans le désert, même Israël, quand je suis allé le faire reposer. »
3 Na da sedaga esalu, amoga ili ba: ma: ne misi. Isala: ili dunu! Na da eso huluane mae yolesili, dilima asigi galu. Amola Na da wali mae yolesili, Na eso huluane dialoma: ne asigi hou dilima olelelalumu.
Yahvé m'est apparu autrefois, en disant, « Oui, je t'ai aimé d'un amour éternel. C'est pourquoi je t'ai attiré avec une grande bonté.
4 Na da bu eno dili gagumu. Dilia da gesami liligi bu gaguia gadole, hahawane gosa: ma.
Je te reconstruirai, et tu seras bâtie, ô vierge d'Israël. Vous serez à nouveau parés de vos tambourins, et sortira dans les danses de ceux qui s'amusent.
5 Dilia da bu Samelia agolo amo da: iya waini efe sagamu, amola bugi dunu da amo sagai ea fage manu.
Tu planteras de nouveau des vignes sur les montagnes de Samarie. Les planteurs vont planter, et profitera de ses fruits.
6 Dafawane, eso da doaga: mu amoga sosodo aligisu dunu da Ifala: ime agologa amane wele sia: mu, ‘Ninia da Saione amoga masunu. Hadiga! Ninia Hina Godema heda: la: di.’”
Car il y aura un jour où les sentinelles des collines d'Ephraïm crieront, « Lève-toi! Montons à Sion vers Yahvé notre Dieu. »
7 Hina Gode da amane sia: sa, “Isala: ili ea houba: le, hahawane gesami hea: ma. Isala: ili da fifi asi gala huluane baligisa. Dilia nodone gesami amane hea: ma! ‘Hina Gode da Ea fi dunu gaga: i dagoi. Huluane hame bogoi esala, E da gaga: i dagoi!’
Car Yahvé dit, « Chantez avec allégresse pour Jacob, et crie pour le chef des nations. Publier, louer, et dire, « Yahvé, sauve ton peuple, le reste d'Israël!
8 Na da ili gagoe (north) amola osobo bagade bega: bega: amoga lale, oule misunu. Si dofoi, emo gasuga: igi, abula agui uda amola uda da mano lalelegemu gadenesa, amo huluane da ili sigi misunu. Ilia da fi bagadedafa agoane buhagimu.
Voici, je vais les faire venir du pays du nord, et les rassembler des extrémités de la terre, avec les aveugles et les boiteux, la femme enceinte et celle qui accouche ensemble. Ils reviendront comme une grande entreprise.
9 Na fi dunu da dinanawane amola sia: ne gadolalawane bu misunu amola Na da ili bisimu. Na da hano noga: i amoga ili oule masunu. Na da ili mae dafama: ne, logo noga: idafa amoga ili asula masunu. Na da Isala: ili fi ilima Ada agoane esala, amola Na magobo mano da Ifala: ime.”
Ils viendront en pleurant. Je les conduirai avec des pétitions. Je les ferai marcher sur des rivières d'eau, dans un chemin droit où ils ne trébucheront pas; car je suis un père pour Israël. Ephraïm est mon premier né.
10 Hina Gode da amane sia: sa, “Fifi asi gala huluane! Na sia: nabima! Amola Na sia: amo soge baligili sedaga amoga olelema. Na da Na fi afagogoi, be Na da ili bu gagadole, sibi ouligisu da ea sibi sosodo ouligisu defele, ili sosodo ouligimu.
« Écoutez la parole de Yahvé, vous, les nations, et le déclarer dans les îles lointaines. Dis, Celui qui a dispersé Israël le rassemblera, et garde-le, comme un berger garde son troupeau.
11 Na da fedege agoane, Isala: ili ea se iasu logo doasi dagoi. Amola gasa bagade fi da Na fi wadela: musa: dawa: i, be Na da Na fi dunu gaga: i.
Car Yahvé a racheté Jacob, et l'a racheté de la main de celui qui était plus fort que lui.
12 Ilia da misini, hahawaneba: le, Saione Goumia gesami hea: mu. Na da hahawane iasu ilima imunu, amo gagoma, waini hano, olife susuligi, sibi amola bulamagau. Ilia da Na iabe hahawane ba: mu. Ilia da ifabi amoga gibu defele daha, amaiwane ba: mu. Ilia hanai defele, ilia da lai dagoi ba: mu.
Ils viendront et chanteront sur les hauteurs de Sion, et s'écoulera vers la bonté de Yahvé, au grain, au vin nouveau, à l'huile, ainsi qu'aux jeunes du troupeau et du bétail. Leur âme sera comme un jardin arrosé. Ils n'auront plus de chagrin du tout.
13 Amasea, uda mano da hahawane gosa: mu. Amola dunu, ayeligi amola da: i hamoi da hahawane bagade dawa: mu. Na da ilia dogo denesimu amola ilia da: i dioi afadenene, bu hahawane hou hamomu.
Alors la vierge se réjouira dans la danse, les jeunes hommes et les vieux ensemble; car je transformerai leur deuil en joie, et les consolera, et les fera se réjouir de leur tristesse.
14 Na da ilia gobele salasu dunu amo sadima: ne, ilima ha: i manu baligili noga: i imunu. Amola Na fi dunu ilia hanai liligi amo ilima imunu. Na, Hina Gode da sia: i dagoi.”
Je rassasierai de graisse l'âme des prêtres, et mon peuple sera satisfait de ma bonté, dit Yahvé.
15 Hina Gode da amane sia: sa, “La: ima moilaiga ilia didigia: be sia: naba. La: ima fi da ilia mano huluane fisili asi dagoiba: le, dinana. Ilima dogo denesimu da hamedei.
Yahvé dit: « Une voix se fait entendre à Rama, des lamentations et des pleurs amers, Rachel pleurant ses enfants. Elle refuse d'être réconfortée pour ses enfants, car ils ne sont plus. »
16 Disu yolesima! Dilia si hano doga: ma! Dilia da dilia mano fidima: ne, gasa bagade hamoi. Amoga, dilia da bidi lamu. Ilia da dilia ha lai sogega mugululi asi. Be ilia da buhagimu.
Yahvé dit: « Empêchez votre voix de pleurer, et vos yeux des larmes, car ton travail sera récompensé, dit Yahvé. « Ils reviendront du pays de l'ennemi.
17 Dilia da hobea hahawane ba: mu. Dilia mano da dilima bu misunu. Na, Hina Gode da sia: i dagoi.
Il y a de l'espoir pour ta fin, dit Yahvé. « Vos enfants reviendront sur leur propre territoire.
18 Na da Isala: ili dunu ilia sia: naba. Ilia da da: i dioiba: le amane sia: sa, ‘Hina Gode! Ninia da hame fofoi sigua ohe agoai gala. Be Di da Dia sia: nabima: ne ninima olelei dagoi. Nini buhagima: ne oule misa! Dia da ninia Hina Godedafa! Ninia Dima sinidigima: ne momagei dagoi.
« J'ai certainement entendu Ephraïm se lamenter ainsi, Vous m'avez châtié, et j'ai été châtié, comme un veau non dressé. Retournez-moi, et je serai retourné, car tu es Yahvé mon Dieu.
19 Ninia da Di yolesi be fonobahadi ouesalu, Dima bu sinidigima: ne hanai galu. Di da ninima se iabeba: le, ninia da da: i dioiba: le, dialuma fili sa: i. Ninia da gogosia: i dagoi, Bai ninia goihadini esogainini wadela: le hamoi dagoi.’”
Sûrement, après cela, j'ai été transformé. Je me suis repenti. Après cela, j'ai reçu des instructions. Je me suis frappé la cuisse. J'étais honteux, oui, même confus, parce que j'ai porté l'opprobre de ma jeunesse.
20 Hina Gode da amane sia: sa, “Isala: ili! Di da Na dogolegei mano! Di da Na mano amola Na da dima baligili asigisa! Na da dia dio sia: sea, dima asigiwane dawa: lala. Di da Na dogolegei mano. Na da di se mae nabima: ne, asigimu.
Ephraïm est-il mon fils chéri? C'est un enfant adorable? Car aussi souvent que je parle contre lui, Je me souviens encore très bien de lui. C'est pourquoi mon cœur se languit de lui. J'aurai pitié de lui, dit Yahvé.
21 Dawa: digisu alalo hahamone, buhagimu logo olelema! Dia asi logo amoga buhagima! Isala: ili fi dunu! Bu misa! Moilai amo dilia yolesi, amoga buhagima!
« Installez des panneaux de signalisation. Créez des repères. Placez votre cœur vers l'autoroute, même le chemin par lequel tu es passé. Retourne-toi, vierge d'Israël. Tournez-vous encore vers ces villes.
22 Dilia hame nabasu dunu! Dilia da habowali seda logo aduna amoga masunusa: dadawa: ma: bela: ? Na da hou gaheabolo amola hisu hahamoi dagoi. Uda da dunu gaga: mu - amo da osobo bagade hou hisu agoane. Amo defele, Na da hou hisu hahamoi dagoi.”
Combien de temps allez-vous aller ici et là, tu es une fille qui revient sur ses pas? Car Yahvé a créé une chose nouvelle sur la terre: une femme englobera un homme. »
23 Hina Gode Bagadedafa, Isala: ili fi ilia Gode, da amane sia: sa, “Na da Na fi dunu ilia sogedafa amoga bu oule masea, ilia Yuda soge amola ea moilai huluane amo ganodini bu amane sia: mu, ‘Hina Gode da Yelusaleme sema agolo amoma hahawane hamomu da defea. E da amo hadigi sogebi amo ganodini esala.’
Yahvé des armées, le Dieu d'Israël, dit: « Ils tiendront encore ce discours dans le pays de Juda et dans ses villes, quand je les renverrai de leur captivité: « Que Yahvé te bénisse, demeure de justice, montagne de sainteté ».
24 Dunu fi da Yuda soge amola ea moilai huluane ganodini esalebe ba: mu. Amola amo ganodini, ifabi ouligisu dunu amola sibi ouligisu dunu amola ilia sibi wa: i da esalebe ba: mu.
Juda et toutes ses villes y habiteront ensemble, les cultivateurs et ceux qui conduisent des troupeaux.
25 Na da helei nabi dunu amo nasegagimu amola dunu ha: iba: le gasa hame, amo sadima: ne, ha: i manu imunu.
Car j'ai rassasié l'âme fatiguée, et j'ai rassasié toute âme affligée. »
26 Amasea, dunu da amane sia: mu, ‘Na da golale, nedigili, da: i hagi ba: i.’
Sur ce, je me suis réveillé et j'ai vu, et mon sommeil m'a été doux.
27 Na, Hina Gode, da amane sia: sa, ‘Eso da misunu, amoga Na da Isala: ili soge amola Yuda soge amo dunu amola ohe amoga nabamu.
« Voici, les jours viennent, dit Yahvé, où je vais ensemencer la maison d'Israël et la maison de Juda avec la semence de l'homme et avec la semence de l'animal.
28 Amola musa: Na da dawa: iwane fadegale fasi amola wadela: lesi, amola mugului, amo defele Na da dawa: iwane bugimu amola hiougimu.
De même que j'ai veillé sur eux pour arracher, abattre, renverser, détruire et humilier, de même je veillerai sur eux pour bâtir et planter, dit l'Éternel.
29 Amo eso doaga: sea, dunu da bu hame sia: mu, ‘Ada amola ame da gamogai waini fage mai - be ilia mano fawane da gamogai nabi.’
« En ces jours-là, ils ne diront plus rien, "'Les pères ont mangé des raisins aigres, et les enfants ont les dents serrées.
30 Be nowa da gamogai waini fage nasea, hisu da gamogai nabimu. Amola dunu da hi wadela: i hou hamoiba: le fawane bogomu.”
Mais chacun mourra pour sa propre iniquité. Tout homme qui aura mangé les raisins aigres aura les dents serrées.
31 Hina Gode da amane sia: sa, “Eso da misunu, amoga Na da gaheabolo Gousa: su Amo sia: ea bai da Hibulu sia: ganodini molole hame ba: sa. amo Isala: ili dunu amola Yuda dunu ilima hamomu.
« Voici, les jours viennent, dit Yahvé, où je ferai une nouvelle alliance avec la maison d'Israël et la maison de Juda,
32 Musa: Na da ilia aowalalia ilia lobolele, Idibidi soge yolesimusa: gadili oule asili, ilima Gousa: su hamoi. Be gaheabolo Gousa: su da musa: hamoi defele hame ba: mu. Na da ilima egoa agoane hamoi, be ilia da amo Gousa: su sema nabawane hame hamosu.
non pas selon l'alliance que j'ai faite avec leurs pères, le jour où je les ai pris par la main pour les faire sortir du pays d'Égypte, et qu'ils ont rompue, bien que je fusse leur mari », dit Yahvé.
33 Gaheabolo Gousa: su amo Na da Na Isala: ili fi ilima hamomu da agoane ba: mu. Na da Na sema ilia da: i hodo ganodini salimu, amola Na sema ilia dogo da: iya dedemu. Na da ilia Gode esalumu, amola ilia da Na fi dunu esalumu.
« Mais voici l'alliance que je conclurai avec la maison d'Israël après ces jours-là », dit Yahvé: « Je mettrai ma loi dans leurs entrailles », et je l'écrirai dans leur cœur. Je serai leur Dieu, et ils seront mon peuple.
34 Ilia da afae afae ilia fi dunu eno ilima Godema dawa: su hou bu hame olelemu. Bai ilia huluane, dunu bagade amola fonobahadi, huluanedafa da Na dawa: mu. Na da ilia wadela: i hou gogolema: ne olofomu, amola Na da ilia wadela: i hou bu hamedafa dawa: mu. Na, Hina Gode, da sia: i dagoi.”
Ils n'enseigneront plus chacun à son prochain, et que chacun enseigne à son frère en disant: « Connais Yahvé ». car ils me connaîtront tous, du plus petit au plus grand, dit Yahvé, « car je pardonnerai leur iniquité, et je ne me souviendrai plus de leur péché. »
35 Hina Gode da haga ninia hadigi ba: ma: ne, eso iaha. Amola gasi ganodini E da oubi amola gasumuni iaha. E da hano wayabo bagade guma: ne, bibiogosa. Ea dio da Hina Gode Bagadedafa.
Yahvé, qui donne le soleil pour éclairer le jour, et les ordonnances de la lune et des étoiles pour éclairer la nuit, qui remue la mer, pour que ses vagues rugissent... Yahvé des Armées est son nom, dit:
36 Amo osobo bagade hou da dialebe ba: sea, Isala: ili fidafa agoane dialebe ba: mu. Bai Hina Gode da agoane ilegei dagoiba: le.
« Si ces ordonnances disparaissent de devant moi, dit Yahvé, « alors la descendance d'Israël cessera aussi d'être une nation devant moi pour toujours. »
37 Osobo bagade dunu da mu amola osobo bagade bai, amo ilia ba: de amola sedade defei dawa: mu da hamedei. Amo defele, Hina Gode da Ea fi Isala: ili amo ilia hou hamobeba: le higale yolesimu da hamedei. Hina Gode da sia: i dagoi.
Yahvé dit: « Si le ciel en haut peut être mesuré, et les fondations de la terre fouillées en dessous, alors je rejetterai aussi toute la descendance d'Israël pour tout ce qu'elle a fait, dit Yahvé.
38 Hina Gode da amane sia: sa, “Eso da doaga: mu, amoga Yelusaleme da bu gaguli, Na moilai bai bagadedafa agoane bu ba: mu. Ilia bu hiougisia, moilai bai bagade da Hana: niele diasu gado gagagula heda: i amoga guma: asili, Sisigagala: i Logo Ga: su amoga doaga: mu.
« Voici, les jours viennent, dit l'Éternel, où la ville sera bâtie à l'Éternel depuis la tour de Hananel jusqu'à la porte de l'angle.
39 Amola bega: alalo da bu guma: asili, Ga: ilebe Agolo amo baligili, Goua: be sogebiga doaga: mu.
La ligne de mesure s'étendra plus loin, en ligne droite, jusqu'à la colline de Gareb, et tournera vers Goah.
40 Fago sogebi huluanedafa, bogoi dunu uli dogosu sogebi amola isu salasu sogebi amola soge huluane Gidalone Hano gadodili amo gusudili asili Hosi Logo Holei amoga doaga: sa, amo huluane da Na sema soge dialebe ba: mu. Yelusaleme da eso huluane dialumu. Moilai bai bagade da ha lai amoga mugului amola wadela: lesi dagoi bu hamedafa ba: mu.”
Toute la vallée des cadavres et des cendres, et tous les champs jusqu'au torrent de Cédron, jusqu'à l'angle de la porte des chevaux vers l'est, seront consacrés à l'Éternel. On ne l'arrachera plus et on ne la renversera plus à jamais. »