< Mui 14 >

1 Amo esoga soge hina bagade dunu biyadu amo A: malafele (Saina hina bagade), A:lioge (Ela: isa soge hina bagade), Gedola: ioume (Ila: me soge hina bagade) amola Daida: le (Goimi soge hina bagade),
Or, il arriva que pendant les règnes d'Amarphal, roi de Sennaar, et d'Arioch, roi d'Ellasar, Chodollogomor, roi d'Élam, et Thargal, roi des nations.
2 ilia da soge hina bagade dunu biyale gala ilima gegei. Amo hina bagade dunu da Bila (Sodame hina bagade), Besia (Goumola hina bagade), Siaina: be (A: dama hina bagade), Siemibe (Siboimi hina bagade) amola hina bagade amo da Bila (eno dio Soua) moilai bai bagade ouligisu.
Firent la guerre contre Balla, roi de Sodome, et Barsa, roi de Gomorrhe, et Sennaar, roi d'Adama, et Symobor, roi de Séboïm, et le roi de Balac (aujourd'hui Ségor).
3 Amo soge hina bagade dunu ilia da gilisili gegemusa: , Sidimi soge (amo da la: idi goumi la: idi goumi, dogoa umi) amo ganodini gilisi. Amo sogega, sali hano wayabo bagade (Bogoi Hano Wayabo) ba: i.
Tous ces derniers se confédérèrent dans le vallon Salé (aujourd'hui mer des Sels).
4 Ode 12 amoga, Gedola: ioume da ilima hina bagade esalu. Be ode 13 amoga, ilia da ea hina hou higa: iba: le, odoga: ne, ea hina hou yolesimusa: dawa: i galu.
Pendant douze ans ils avaient servi Chodollogomor; mais dans la treizième année ils se révoltèrent.
5 Ode 14 amoga, Gedola: ioume amola ea fidisu hina bagade dunu da asili, gegene, dunu fi biyaduyale amo hasali. Amo fi da Lefa: ime (ilia soge da A: sadelode Gana: ime), Susimi fi (ilia soge da Ha: me), amola Imimi fi (amo fi udiana ilia da Giliada: ime umi sogega hasalasi),
Et, en la quatorzième année, Chodollogomor arriva avec les rois ses alliés; ils vainquirent les géants d'Asvaroth et de Carnaï, ainsi que les nations puissantes leurs alliées, et les Omméens de la ville de Savé,
6 amola Houlaide fi (ilia soge da agolo soge amo Sie). Amo dunu ilia da sefasili, Elebalane wadela: i hafoga: i soge bega: fisi.
Et les Horrhéens qui habitent les montagnes de Séir, jusqu'au térébinthe de Phara, dans le désert.
7 Amalalu, Gedola: ioume amola ea fidisu dunu da sinidigili, Enemisaba: de (eno dio Ga: idsie) amoga asi. Amoga ilia da Ama: legaide dunu huluane hasalili, ilia soge fedele lai. Ilia da A: moulaide dunu amo da Ha: sasoneda: ima moilai bai bagade amo ganodini esalu, amo hasalasi dagoi.
Puis, s'étant retournés, ils vinrent vers la fontaine du jugement, aujourd'hui Cadès, et ils vainquirent tous les chefs d'Amalec ainsi que les Amorrhéens qui habitent Asason-Thamar.
8 Amalalu Sodame hina bagade, Goumola hina bagade, A:dama hina bagade, Seloimi hina bagade, Bila (Soua) hina bagade amola ilia dadi gagui huluane da misini, Sidimi umiga gegemusa: dada: lele gilisi.
Mais le roi de Sodome sortit, et avec lui le roi de Gomorrhe, le roi d'Adama, le roi de Séboïm, le roi de Balac, aujourd'hui Ségor, et ils se rangèrent en bataille dans le vallon Salé.
9 Ilia da Gedola: ioume (Ila: me hina bagade), Daida: le (Goimi hina bagade), A:malafele (Saina hina bagade), A:lioge (Ela: isa hina bagade), ilima gegemusa: misi. Hina bagade dunu biyale gala da hina bagade dunu biyaduyale gala ilima gegemusa: dawa: i.
Contre Chodollogomor, roi d'Élam, Thargal, roi des nations, Amarphal, roi de Sennaar, et Arioch, roi d'Ellabar; cinq rois contre quatre.
10 Sidimi umi da uli dogoi amo edele agoai liligi amoga nabai, bagohame dialebe ba: i. Sodame hina bagade amola Goumola hina bagade hobeale ahoanoba, ilia dadi gagui dunu mogili da amo uli dogoi ganodini dafai, mogili da goumiga hobeale asi.
Or, le vallon Salé n'était que puits de bitume; bientôt le roi de Sodome s'enfuit avec le roi de Gomorrhe; ils furent vaincus, et ceux qui survécurent s'enfuirent dans les montagnes.
11 Soge hina bagade biyaduyale ilia da Sodame amola Goumola, ilia liligi amola ilia ha: i manu huluane lale, gaguli asi dagoi.
Les vainqueurs prirent tous les chevaux de ceux de Sodome, tous leurs vivres; et ils partirent.
12 Lode da Sodame moilaiga esalu. Amo gegesu dunu da Lode amola ea liligi huluane gagulaligili asi.
Ils prirent aussi, avec tout son avoir, Lot, fils du frère d'Abram, car il habitait Sodome; et ils s'éloignèrent.
13 Dunu afae ilia afugili asi amo da hobea: i, e da A: ibala: me (Hibulu hina bagade) ema amo hou adole i. A: ibala: me da Ma: malei (A: moulaide dunu) amo ea sema ifa soge ganodini esalu. Ma: malei eya da Esagole amola A: ine. Ilia da gilisili A: ibala: me amola lalu.
Or, l'un de ceux qui s'étaient sauvés, survenant, apprit ces choses à Abram, le passager sur cette terre, qui demeurait auprès du chêne de l'Amorrhéen Membré, frère d'Eschol, et frère d'Onan, tous alliés d'Abram.
14 A: ibala: me da ea fi dunu Lode amo ilia afugili lai nababeba: le, e da dunu 318 amo da ea fi ganodini lalelegei, amo lale amola hina bagade dunu biyaduyale galu ilima fa: no bobogele, Da: ne sogega doaga: i.
Celui-ci, ayant appris que son neveu Lot était captif, compta ses serviteurs au nombre de trois cent dix-huit, et il poursuivit les ravisseurs jusqu'à Dan.
15 Gasi ganodini, A:ibala: me da ea fi dunu afafane, gegene, amo dunu sefasilalu, Houba moilai [Dama: sagase moilai bai bagadega gagoe (north) dialu] amoga fawane fisi.
La nuit venue, il tomba sur eux, avec ses serviteurs, les battit, et les chassa jusqu'à Hoba, qui est à la gauche de Damas.
16 E da liligi wamolai huluane bu lai. E da ea fi dunu Lode, ea liligi, uda huluane amola eno dunu huluane bu oule misi.
Il ramena tous les chevaux de Sodome, Lot son neveu, tous ses serviteurs, les femmes, et le peuple.
17 A: ibala: me da Gedola: ioume amola ea fidisu hina bagade dunu huluane fane lelegelalu, buhagimusa: logoga ahoanoba, Sodame hina bagade dunu da A: ibala: me gousa: musa: , Sia: ife umi (eno dio da ‘hina bagade ilia umi’) amoga misi.
Le roi de Sodome sortit alors à sa rencontre, après avoir échappé au carnage fait par Chodollogomor et les rois ses alliés, dans la vallée de Saby (c'était le champ de bataille des rois).
18 Amalalu, Sa: ileme moilai bai bagade (amo ea dio da wali Yelusaleme) amo ea hina bagade dunu ea dio amo Melegisidege da agi amola waini gaguli misi. Melegisidege da Gode Gadodafa amo Ea gobele salasu dunu esalu.
Et Melchisédech, roi de Salem (Jérusalem), offrit des pains et du vin; car il était prêtre du Dieu Très-Haut.
19 Melegisidege da Gode da A: ibala: me hahawane dogolegele ima: ne amane sia: i, “Gode Gadodafa Hebene amola osobo bagade Hahamosu amo da A: ibala: me hahawane dogolegele ilegesu imunu da defea.
Il bénit Abram, en disant: Béni soit Abram du Dieu Très-Haut qui a créé le ciel et la terre.
20 Amola Gode Gadodafa da dima ha lai amo di osa: le heda: ma: ne dima i dagoiba: le, Ema hahawane nodomu da defea.” Amalalu, A:ibala: me da Melegisidegema ‘daide’ (ea gegene lai liligi 10 agoane momogili afadafa) i dagoi.
Béni soit le Dieu Très -Haut qui t'a soumis tes ennemis. Et Abram lui donna la dîme de toutes choses.
21 Sodame hina bagade dunu da A: ibala: mema amane sia: i, “Na da na fi dunu amola uda bu lamu. Be di liligi huluane disu lama.”
Le roi de Sodome dit à Abram: Donne-moi les hommes, et prends pour toi les chevaux.
22 Be A: ibala: me da Sodame hina bagade ema bu adole i, “Na da Hina Gode Gadodafa, osobo bagade Hahamosu Ema dafawanedafa ilegele sia: sa.
Abram dit au roi de Sodome: J'étendrai la main vers le Seigneur Dieu, le Très-Haut qui a créé le ciel et la terre,
23 Na da dia liligi hamedafa lamu. Liligi fonobahadi afae, nodomesu efe o emo salasu ea la: gisu, na da hame lamu. Di da fa: no, ‘Na iabeba: le, A:ibala: me da bagade gagui.’ Di da amo sia: sa: besa: le na da hame lamu.
Pour attester que je ne veux pour moi rien de ce qui t'appartient, depuis la corde jusqu'à la courroie de la sandale, de peur que tu ne puisses dire: J'ai enrichi Abram.
24 Be na fi dunu ilia ha: i manu mai amola eno fi amo da na sigi asi - amo A: ine fi, Esagole fi amola Ma: malei fi dunu - ilia fawane da ilia bidi defele lamu da defea.”
J'excepte ce que les jeunes gens ont mangé, et la part de mes alliés Eschol, Onan et Membré, qui prendront ce qui leur revient.

< Mui 14 >