Mousese Ea Malasu 28
1 Dilia da dafawanedafa dilia Hina Gode Ea sia: nabasea amola Ea hamoma: ne sia: i na da wali eso dilima olelesa amo huluanema noga: le fa: no bobogesea, dilia Hina Gode da sogebi amo osobo bagade fi huluane ilia sogebi baligisa amo dilima imunu.
Şi se va întâmpla, dacă vei da ascultare cu atenţie vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, luând seama să împlineşti toate poruncile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, că DOMNUL Dumnezeul tău te va înălţa mai presus de toate naţiunile pământului,
2 Dilia Hina Gode noga: le nabasea, dilia da amo hahawane dogolegele hou huluane ba: lalumu.
Şi toate aceste binecuvântări vor veni peste tine şi te vor ajunge, dacă vei da ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău.
3 Dilia da moilai bai bagade ganodini amola soge ganodini, Hina Gode Ea hahawane dogolegele fidisu ba: mu.
Binecuvântat vei fi în cetate şi binecuvântat vei fi în câmp.
4 Dilia mano da hahawane dogolegele fidisu ba: mu amola dilia ha: i manu bugi, dilia ohe mano, dilia bulamagau mano amola dilia sibi mano huluane da Hina Gode Ea hahawane dogolegele fidisu ba: mu.
Binecuvântat va fi rodul trupului tău şi rodul pământului tău şi rodul vitelor tale, fătul vacilor tale şi turmele oilor tale.
5 Dilia ha: i manu fai esa ganodini sali amola ha: i manu huluane, Hina Gode da hahawane dogolegelewane fidimu.
Binecuvântat va fi coşul tău şi covata ta.
6 Dilia da gadili ahoasea amola ganodini bu masea, dilia hou huluanedafa dilia Hina Gode da hahawane dogolegele fidimu.
Binecuvântat vei fi când intri şi binecuvântat vei fi când ieşi.
7 Dilima ha lai dunu da dilima doagala: sea, dilia Hina Gode da amo sefasimu. Ilia da dilima logo afaega doagala: musa: misunu be logo osea: i amoga diliba: le hobeamu.
DOMNUL va face pe duşmanii tăi, care se ridică împotriva ta, să fie bătuţi înaintea feţei tale; ei vor ieşi împotriva ta pe o cale şi vor fugi dinaintea ta pe şapte căi.
8 Dilia Hina Gode da dilia hawa: hamosu hahawane dogolegelewane fidimu. E da dilia diasu amo gagoma amoga nabalesimu. Soge amo E da dilima iaha, amo ganodini E da dili hahawane dogolegele fidimu.
DOMNUL va porunci binecuvântare asupra ta în depozitele tale şi pe tot ce îţi vei pune mâna; şi te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
9 Dilia da dilia Hina Gode amo noga: le nabasea amola Ea sema amoma noga: le fa: no bobogesea, E da Ea ilegele sia: i defele, dili Ea fidafa dialoma: ne hamomu.
DOMNUL te va întemeia ca popor sfânt pentru el, precum ţi-a jurat, dacă vei păzi poruncile DOMNULUI Dumnezeul tău şi vei umbla în căile lui.
10 Amasea, osobo bagade fifi asi gala huluane da dilia da Hina Gode Ea Dio lai dagoi amo ba: mu. Ilia da diliba: le beda: mu.
Şi toate popoarele pământului vor vedea că eşti numit după numele DOMNULUI şi se vor teme de tine.
11 Hina Gode da soge amo E da dilia aowalalia imunu ilegele sia: i, amo ganodini dilima mano bagohame, bulamagau bagohame amola ha: i manu bagade imunu.
Şi DOMNUL te va face abundent în bunătăţi, în rodul trupului tău şi în rodul vitelor tale şi în rodul pământului tău, în ţara pe care DOMNUL a jurat părinţilor tăi să ţi-o dea.
12 Mu da Hina Gode Ea liligi ligisisu agoane. Amo ganodini gibu hano bagade diala. Amo E da dilima doasili, gibu bagade dilima imunu. Amasea, E da dilia loboga hamoi amo huluane hahawane dogolegelemu. Dilia da fi eno bagohame ilima muni bu lama: ne imunu, be fi afae amoga ilima bu ima: ne hame lamu.
DOMNUL îţi va deschide tezaurul său bun, cerul să dea ploaie ţării tale la timpul ei şi să binecuvânteze toată lucrarea mâinii tale, şi vei da cu împrumut multor naţiuni, dar tu nu vei lua cu împrumut.
13 Dilia Hina Gode da hamobeba: le, dilia fi eno ilima ouligisu agoane ba: mu be fi eno ilima hame fa: no bobogemu. Dilia Hina Gode Ea hamoma: ne sia: i na da wali eso dilima olelesa, amo noga: le nabasea, dilia da eso huluane mae dafane hahawane masunu.
Şi DOMNUL te va face capul şi nu coada, şi vei fi numai deasupra şi nu vei fi dedesubt, dacă dai ascultare poruncilor DOMNULUI Dumnezeul tău, pe care ţi le poruncesc astăzi să iei seama şi să le împlineşti,
14 Be amo hamoma: ne sia: i mae yolesima. Eno ogogosu ‘gode’ liligi ilima mae sia: ne gadoma amola ilima mae hawa: hamoma.
Şi să nu te abaţi nici la dreapta nici la stânga, de la niciunul dintre cuvintele pe care ţi le poruncesc astăzi, ca să mergi după alţi dumnezei să le serveşti.
15 Be dilia Hina Gode Ea sia: hame nabasea, amola Ea hamoma: ne sia: i amola sema na da wali eso olelesa, amoma noga: le hame bobogesea, amo gagabusu da dilima aligima: ne doaga: mu.
Dar se va întâmpla, dacă nu vei da ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să iei seama şi să împlineşti toate poruncile lui şi statutele lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, că toate blestemele acestea vor veni peste tine şi te vor ajunge.
16 Hina Gode da dilia moilai amola dilia moifufu gagabusu aligima: ne hamomu.
Blestemat vei fi în cetate şi blestemat în câmp.
17 Hina Gode da dilia gagoma bugi amola ha: i manu faili gobei gagabusu aligima: ne hamomu.
Blestemat va fi coşul tău şi blestemată covata ta.
18 Hina Gode da gagabusu aligima: ne sia: beba: le, dilia mano da bagahame ba: mu amola dilia ha: i manu bugi da wadela: iwane ba: mu amola dilia bulamagau amola sibi da bagahame ba: mu.
Blestemat va fi rodul trupului tău şi rodul ţării tale, fătul vacilor tale şi turmele oilor tale.
19 Hina Gode da dilia hou hamosa huluane gagabusu aligima: ne hamomu.
Blestemat vei fi când intri şi blestemat când ieşi.
20 Dilia da wadela: le hamosea amola Hina Gode higasea, Hina Gode da dilia hou huluane gagabusu aligima: ne hamomu. Dilia da bidi hamosu, ededenasu, se nabasu amola da: i diosu fawane ba: mu. Amasea, dilia fi da hedolowane gugunufinisidafa ba: mu.
DOMNUL va trimite peste tine blestem, chinuire şi mustrare, peste orice îţi vei pune mâna să faci, până când vei fi nimicit şi până când vei pieri repede, din cauza stricăciunii faptelor tale, prin care m-ai părăsit.
21 Hina Gode da dilima olo iasilalumu, iasilalumu, amasea, soge dilia wali gesowale fimu soge amo ganodini dilia fi dunu afae da hame ba: mu.
DOMNUL va face ciuma să se lipească de tine, până când te va nimici din ţara în care intri să o stăpâneşti.
22 Hina Gode da olo, asugi amola dului amoga dili famu. Ha: i bagade amola gia: i bagade fo da dilia ha: i manu bugi wadela: mu. Amo se nabasu da dilima dialumu, amasea dilia da bogogia: mu.
DOMNUL te va lovi cu mistuire şi cu febră şi cu inflamare şi cu arsură puternică şi cu sabie şi cu tăciune în grâu şi cu mană; şi ele te vor urmări până vei pieri.
23 Gibu da hame sa: imu amola dilia osobo da ouli agoane ga: nasi bagade ba: mu.
Şi cerul tău care este deasupra capului tău va fi aramă, şi pământul care este sub tine, fier.
24 Hina Gode da gibu afadenene, gulu amola sa: i amola fo bagade fawane iasimu. Amasea, dilia da gugunufinisi dagoi ba: mu.
DOMNUL va face ploaia peste ţara ta, pulbere şi praf, ele vor coborî din cer asupra ta, până când vei fi nimicit.
25 Hina Gode da dilima ha lai dunu fidimuba: le, ilia da dili hasalimu. Dilia da logo afaega ilima doagala: musa: masunu be logo osea: i amoga iliba: le hobeamu. Osobo bagade fifi asi gala da dilima doaga: i hou ba: beba: le, bagadewane beda: mu.
DOMNUL va face să fii bătut înaintea duşmanilor tăi, vei ieşi împotriva lor pe o cale şi vei fugi dinaintea lor pe şapte căi şi vei fi alungat în toate împărăţiile pământului.
26 Dilia da bogosea, sio amola sigua da dilia da: i hodo manusa: misunu. Amola dunu amo sefasimu da hame ba: mu.
Şi trupul tău mort va fi hrană pentru toate păsările cerului şi fiarele pământului şi nimeni nu le va speria.
27 Hina Gode da musa: Idibidi dunuma dului iasu amo defele E da dilima dului imunu. Dilia da aiya bagohame ba: mu. Dilia da aiya hehea: bagohame amola ogoga: bagade ba: mu bu uhimu da hamedei ba: mu.
DOMNUL te va lovi cu ulcerele Egiptului şi cu tumori şi cu crustă şi cu pecingine, de care nu te poţi vindeca.
28 Hina Gode da dili doula masa: ne hamomu. E da dilia si dofomu amola dilia da ededenale masunu.
DOMNUL te va lovi cu nebunie şi cu orbire şi cu înmărmurire a inimii,
29 Dilia da eso hadigi ganodini si dofoi dunu agoane masunu. Dilia logo hogosea hame ba: mu. Dilia hou huluane amo ganodini hahawane hame ba: mu amola hame gaguiwane lalumu. Dunu eno da dili banenesimu amola dilia liligi wamolamu. Amola dilia da fidisu dunu hame ba: mu.
Şi vei bâjbâi în miezul zilei, precum bâjbâie orbul în întuneric, şi nu vei prospera în căile tale şi vei fi mereu oprimat şi prădat în toate zilele, şi nimeni nu te va salva.
30 Di da a: fini lama: ne sia: sisia, dunu eno da amo a: fini gagulaligili wadela: mu. Di da diasu gagusia, amo ganodini hame fimu. Di da waini efe sagamu be amo ea fage hame faili manu.
Te vei logodi cu o femeie şi un alt bărbat se va culca cu ea, vei zidi o casă şi nu vei locui în ea, vei sădi o vie şi nu vei aduna strugurii din ea.
31 Eno dunu da dilia ba: ma: ne, dilia bulamagau medole legemu, be amo ea hu dilia da hame manu. Dilia ba: ma: ne, eno dunu da dilia dougi hiougili ga masunu, be dilima bu hame oule misunu. Eno dunu da dilia sibi amo dilima ha lai dunuma imunu amola enoga bu samogemu da hamedei bamu.
Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi şi nu vei mânca din el, măgarul tău va fi luat dinaintea feţei tale cu violenţă şi nu îţi va fi înapoiat; oile tale vor fi date duşmanilor tăi şi nu vei avea pe nimeni ca să le salveze.
32 Dilia dunu mano amola uda mano huluane udigili hawa: hamomusa: gini ga fi dunuma i dagoi ba: mu. Eso huluane, dilia mano bu misa: ne dilia da gasa hameba: le ba: lalumu, be ilia da bu hame misunu.
Fiii tăi şi fiicele tale vor fi daţi altui popor şi ochii tăi vor privi şi se vor topi de dor după ei toată ziua şi nu va fi nicio putere în mâna ta.
33 Ga fi afae da ha: i manu (amo dilia da gasa bagade hawa: hamobeba: le bugi) amo huluane lamu. Be ilia da dilima se nabasu fawane imunu.
O naţiune, pe care nu o cunoşti, va mânca rodul ţării tale şi toate muncile tale; şi vei fi doar oprimat şi zdrobit întotdeauna;
34 Dilia da se bagade nababeba: le, gogolele doula masunu.
Astfel că vei înnebuni la priveliştea pe care ochii tăi o vor vedea.
35 Hina Gode da dilia emoga aiya bagohame dedebomu. Dilia da: i hodo huluane dului amoga dedeboi dagoi ba: mu amola amo da uhimu hamedei ba: mu.
DOMNUL te va lovi la genunchi şi la picioare, de la talpa piciorului tău până în creştetul capului tău, cu un ulcer rău care nu poate fi vindecat.
36 Hina Gode da hamobeba: le, dilia amola dilia hina bagade da dilia sogega fisili masa: ne, ga fi soge (amo ganodini dilia amola dilia aowalali da musa: hame ba: i) amoga asi dagoi ba: mu. Dilia da amo ganodini ogogosu ‘gode’ liligi ifaga amola igiga hamoi, ilima hawa: hamomu.
DOMNUL te va duce pe tine şi pe împăratul tău, pe care îl vei pune peste tine, la o naţiune pe care nu ai cunoscut-o nici tu nici părinţii tăi şi acolo vei servi altor dumnezei, lemn şi piatră.
37 Soge hisu hisu amoga Hina Gode da dili sefasimu, amo ganodini amo fi dunu da dilima doaga: i hou ba: sea fofogadigimu. Ilia da dilima bagadewane oufesega: mu.
Şi vei deveni o înmărmurire, un proverb şi o zicătoare, între toate naţiunile unde te va conduce DOMNUL.
38 Dilia da ha: i manu oso bagade bugimu be ha: i manu fonobahadi fawane faimu. Bai danuba: ilia da amo huluane manu.
Vei duce multă sămânţă la câmp şi vei strânge puţin, pentru că o va mistui lăcusta.
39 Dilia da waini sagamu amola ouligimu be waini fage hame manu. Bai ifidi da waini efe manu.
Vei sădi vii şi le vei lucra, dar nu vei bea nici din vin, nici nu vei strânge strugurii, pentru că viermii îi vor mânca.
40 Olife ifa da dilia soge ganodini bagohame ba: mu. Be dilia olife susuligi hame ba: mu. Bai olife fage huluane da fadegale sa: imu.
Vei avea măslini în toate ţinuturile tale, dar nu te vei unge cu untdelemn, pentru că măslinul tău îşi va lepăda rodul său.
41 Dilia da dunu mano amola uda mano ba: mu. Be huluane gegesu ganodini udigili hawa: hamomusa: afugili hiouginana asi dagoi ba: mu.
Vei naşte fii şi fiice, dar nu te vei bucura de ei, pentru că vor merge în captivitate.
42 Dilia ifa amola ha: i manu bugi huluane, danuba: fi amoga mai dagoi ba: mu.
Lăcusta va mistui toţi copacii tăi şi rodul ţării tale.
43 Ga fi dunu dilia soge ganodini esala, ilia gasa hou da heda: mu. Be dilia gasa da gudu sa: imu.
Străinul care este la tine se va înălţa peste tine foarte sus; şi tu vei coborî foarte jos.
44 Ilia da dilima bu lama: ne muni imunu ba: mu, be dilia da ilima imunu hamedei ba: mu. Fa: no, ilia da dilima ouligisu esalumu.
El îţi va împrumuta şi tu nu îi vei împrumuta, el va fi capul, iar tu vei fi coada.
45 Amo se nabasu huluane dilia ba: mu. Amo da mae fisili dialumu. Dilia da gugunufinisi dagoi ba: sea fawane fisimu. Bai dilia Hina Gode Ea sia: amola Ea sema hame nabasu.
Mai mult, toate aceste blesteme vor veni peste tine şi te vor urmări şi te vor ajunge, până vei fi nimicit, pentru că nu ai dat ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să păzeşti poruncile lui şi statutele lui, pe care ţi le-a poruncit.
46 Amo se nabasu da agoane olelemu. Gode Ea fofada: su amola Ea se iasu da dilima amola diligaga fi dilima hame fisimusa: doaga: i dagoi.
Şi ele vor fi peste tine şi peste sămânţa ta pentru totdeauna, ca un semn şi ca o minune.
47 Hina Gode da hou huluane amo ganodini dili hahawane dogolegelewane fidisu. Be dilia da Ema hahawane hawa: hamomu higasu.
Pentru că nu ai servit DOMNULUI Dumnezeul tău cu bucurie şi cu veselie a inimii, pentru abundenţa în toate;
48 Amaiba: le, dilima ha lai dunu amo Hina Gode da dilima gegemusa: asula ahoa, ilima dilia da hawa: hamomu. Dilia da hano hanai, ha: i amola da: i nabado ba: mu. Hina Gode da dilima banenesisu imunu amo mae fisili, dilia da gugunufinisi dagoi ba: mu.
De aceea vei servi pe duşmanii tăi, pe care îi va trimite DOMNUL împotriva ta, în foame şi în sete şi în goliciune şi în lipsă de toate, şi el va pune un jug de fier pe grumazul tău, până te va nimici.
49 Hina Gode da dilima doagala: musa: dunu fi sedade esala amo ilia sia: dilia hame dawa: , dili wadela: musa: oule misunu. Ilia da buhiba defele dilima doagala: musa: gogili sa: imu.
DOMNUL va aduce împotriva ta o naţiune de departe, de la marginea pământului, precum zboară acvila; o naţiune a cărei limbă nu o vei înţelege;
50 Ilia da gasa fi bagade hamomu. Ilia da dunu huluane gaheabolo amola da: i hamoi ilima defele hame asigimu.
O naţiune aspră la înfăţişare, care nu se uită la faţa bătrânilor, nici nu arată favoare tânărului,
51 Ilia da dilia ohe amola ha: i manu bugi huluane manu. Amasea, dilia da ha: beba: le bogogia: mu. Ilia da gagoma, waini hano, olife susuligi, ohe amola sibi huluane ebelemu. Amasea, dilia da bogomu.
Şi va mânca rodul vitelor tale şi rodul ţării tale, până vei fi nimicit, care nu îţi va lăsa nici grâu, nici vin, nici untdelemn, nici fătul vacilor tale, nici turmele oilor tale, până te va nimici.
52 Ilia da moilai huluane amo dilia Hina Gode da dilima iaha, amo huluane ilia da doagala: mu. Gagoi bagade amo da hame dafamu dilia dafawaneyale dawa: su, amo huluane ilia da mugulumu.
Şi te va asedia în toate porţile tale în toată ţara ta, până se vor prăbuşi zidurile tale înalte şi întărite, în care te-ai încrezut; şi te va asedia în toate porţile tale în toată ţara ta, pe care ţi-a dat-o DOMNUL Dumnezeul tău.
53 Dilima ha lai da dilia moilai amoga gegesea, dilia da bagadewane ha: beba: le, mano amo dilia Hina Gode da dilima i, amo dilia da medole manu.
Şi, în asediul şi în strâmtorarea cu care te vor chinui duşmanii tăi, vei mânca rodul propriului tău trup, carnea fiilor tăi şi a fiicelor tale pe care ţi-i va da DOMNUL Dumnezeul tău,
Astfel încât ochiul bărbatului plăpând şi foarte delicat printre voi, va fi rău faţă de fratele său şi faţă de soţia sânului său şi faţă de rămăşiţa copiilor săi, pe care îi va lăsa,
55 Dunu noga: i amo da ouligisu hamoma: ne lalelegei, e amola da gegesu ganodini se bagade nababeba: le, ha: i manu eno hameba: le, ea mano mogili medole manu. Bai e da ha: i manu eno hame ganumu. E da amo ha: i manu, yolalali o ea uda amoma e da asigisa, o ea mano enoma hame imunu.
Astfel încât nu va da niciunuia dintre ei din carnea copiilor săi, pe care o va mânca el, pentru că nu i-a rămas nimic în asediul şi în strâmtorarea cu care te vor chinui duşmanii tăi, în toate porţile tale.
Femeia plăpândă şi delicată dintre voi, care nu ar fi cutezat să pună talpa piciorului ei pe pământ, din delicateţe şi sensibilitate, ochiul ei va fi rău faţă de soţul sânului ei şi faţă de fiul ei şi faţă de fiica ei,
57 Amola uda noga: i musa: hahawane lalelegei, e da muni bagade gaguiba: le, emoga masunu gogolei, e amola da agoaiwane hamomu. Dilima ha lai dunu da dilia moilai doagala: sea, amo uda da wamowane mano gaheabolo lalelegei amo manu amola e da mano fisu amola manu. E da egoa ema e da asigisa amola ea mano eno amola ilima hame imunu.
Şi faţă de fătul ei, care iese dintre picioarele ei, şi faţă de copiii ei, pe care îi va naşte, pentru că în lipsă de toate îi va mânca în ascuns, în asediul şi în strâmtorarea cu care te va chinui dușmanul tău în porţile tale.
58 Dilia da Gode Ea olelesu amo buga ganodini dedei amoma noga: le hame fa: no bobogesea, amola dilia Hina Gode Ea noga: idafa amola beda: ma: ne Dio amoma hame nodosea,
Dacă nu vei lua seama să împlineşti toate cuvintele acestei legi, care sunt scrise în această carte, ca să te temi de numele acesta glorios şi înspăimântător, DOMNUL DUMNEZEUL TĂU,
59 E da dilia amola diligaga fi amoma olo uhimu hamedei imunu.
Atunci DOMNUL va face îngrozitoare plăgile tale şi plăgile seminţei tale, plăgi mari şi îndelungate, cu boli rele şi îndelungate.
60 Dilia da Idibidi soge ganodini olo wadela: idafa madelai. Amo huluane E da dilima bu imunu amola dilia da hamedafa bu uhimu.
Mai mult, el va aduce asupra ta toate bolile Egiptului, de care te-ai temut; şi ele se vor lipi de tine.
61 E da eno olo bagohame amo da Gode Ea sema amola olelesu buga amo ganodini hame dedei liligi amo dilima iasimu. Amola dilia da gugunufinisi dagoi ba: mu.
De asemenea, fiecare boală şi fiecare plagă, care nu este scrisă în cartea acestei legi, pe ele DOMNUL le va aduce asupra ta, până vei fi nimicit.
62 Dilia da gasumuni muagado gala amo ilia idi defele heda: sea, dilia da dilia Hina Godema nabasu hou hame hamobeba: le, huluane bogogia: mu. Afae afae fawane esalebe ba: mu.
Şi veţi fi lăsaţi puţini la număr, deşi eraţi mulţi ca stelele cerului, pentru că ai refuzat să asculţi de vocea DOMNULUI Dumnezeul tău.
63 Hina Gode da hahawane hamobeba: le, dilia hou da hahawane heda: i amola dilia idi da bagohame hamoi. Amo defele E da hahawane dili wadela: le, soge amo dilia da wali gesowale fimu amoga fadegamu.
Şi se va întâmpla, precum DOMNUL s-a bucurat de voi să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot astfel DOMNUL se va bucura de voi să vă nimicească şi să vă facă de nimic; şi veţi fi smulşi din ţara în care intri ca să o stăpâneşti.
64 Hina Gode da dili sefasili, afafane, fifi asi gala huluane amo ganodini fima: ne afagogomu. Amo ganodini dilia ogogosu ‘gode’ liligi ifaga amola igiga hamoi liligi amo dilia amola dilia aowalali da musa: hame sia: ne gadosu, amo liligi ilima hawa: hamomu.
Şi DOMNUL te va împrăştia printre toate popoarele, de la o margine a pământului până la cealaltă; şi acolo vei servi altor dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi, lemn şi piatră.
65 Dilia da hahawane helefisu hamedafa ba: mu. Dilisu gaguma: ne, dilia da soge hamedafa ba: mu. Hina Gode da hamobeba: le, dilia da bagadewane se nabimu amola hobea misunu hou dawa: beba: le baligili da: i dione heawiniwane esalumu.
Şi printre aceste naţiuni nu vei avea linişte, nici talpa piciorului tău nu va avea odihnă, ci DOMNUL îţi va da acolo o inimă cutremurată şi ochi care se topesc şi tristeţe a minţii,
66 Eso huluane, gugunufinisisu da dilima doaga: mu agoai ganumu. Dilia da eso huluane amola gasi huluane bogosa: besa: le, bagade beda: mu.
Şi viaţa ta va atârna în îndoială înaintea ta, şi te vei teme noaptea şi ziua şi nu vei avea siguranţă pentru viaţa ta,
67 Dilia da beda: iba: le, dilia dogo da gologolomu. Dilia da se bagade nabimu. Hahabe dilia da hedolo daeyagima: ne dawa: mu. Be daeya dilia da hahabe hedolo misa: ne dawa: mu.
Dimineaţa vei spune: De ar fi seară! Şi seara vei spune: De ar voi Dumnezeu să fie dimineaţă! De teama inimii tale, de care te vei teme, şi de priveliştea, pe care ochii tăi o vor vedea.
68 Hina Gode da musa: dilia Idibidi sogega hame buhagimu sia: i. Be E da dili dusagai bagade amo ganodini Idibidi sogega bu asunasimu. Amogawi dilisu da udigili hawa: hamomusa: gini, dilia da: i hodo dilia ha lai dunuma bidi lamusa: dawa: mu, be ilia da dili bidi lamu higamu.
Şi DOMNUL te va întoarce în Egipt cu corăbii, pe calea despre care ţi-am vorbit: Să nu o mai vezi; şi acolo veţi fi vânduţi duşmanilor voştri ca robi şi roabe şi nimeni nu vă va cumpăra.
