< Da:niele 11 >
1 Gode da Maigele amo na fidima: ne amola gaga: ma: ne e ilegei dagoi.
Et moi, dans la première année de Darius le Mède, je me tenais auprès de lui pour l'aider et le fortifier.
2 Na da waha dima olelemu liligi da dafawane.” A: igele da nama amane sia: i, “Hina bagade eno udiana da Besia soge amo ouligimu. Amo fa: no, hina bagade eno, amo ea muni amola liligi gagui hou da huluane musa: hina bagade dunu bagadewane baligibi ba: mu, amo da misunu. Ea gasa amola gagui hou da bagadewane heda: lebeba: le, e da Galigi fi ilima gegemusa: logemu.
Maintenant je t'annoncerai la vérité: Voici, il y aura encore trois rois en Perse; puis le quatrième possédera de plus grandes richesses que tous les autres; et quand il sera devenu fort par ses richesses, il soulèvera tout contre le royaume de Javan.
3 Amalalu, hina bagade gesa: i gala eno da manebe ba: mu. E da fi bagadedafa amo ouligimu amola e da hi hanaiga hawa: hamonanumu.
Mais il s'élèvera un roi vaillant, qui dominera avec une grande puissance, et fera ce qu'il voudra.
4 Be ea gasa da bagadewane heda: i ba: lalu, ea fi da afafane, fi biyadu agoane ba: mu. Eno hina bagade (musa: gasa bagade hina bagade ea mano hame) ilia da ea sogebi lale, ouligimu. Be ea gasa ouligisu hou defele, ilia da hame lamu.
Et dès qu'il se sera élevé, son royaume se brisera et sera divisé vers les quatre vents des cieux, mais il ne passera point à sa postérité, et n'aura pas la même puissance qu'il a exercée; car son royaume sera déchiré et donné à d'autres qu'à ceux-là.
5 Idibidi hina bagade da gasa bagade ba: mu. Be ea dadi gagui ouligisu dunu afae, amo ea gasa da heda: le, Idibidi hina bagade amo ea gasa baligimu. E amola da fi bagade, Idibidi hina bagade ea fi amo baligisa, amo e da ouligimu.
Et le roi du midi deviendra fort, mais l'un de ses chefs deviendra plus fort que lui et dominera, et sa domination sera une grande domination.
6 Ode mogili da gidigili, Idibidi hina bagade da Silia hina bagadema gousa: su hamomu. E da ea idiwi amo Silia hina bagade lama: ne, ema imunu. Be amo gousa: su da fisi dagoi ba: mu. Amola Idibidi hina ea idiwi amola ea egoa amola ea mano amola hawa: hamosu dunu amo da e sigi asi, ilia da medole legei dagoi ba: mu.
Et au bout de quelques années ils s'allieront, et la fille du roi du midi viendra vers le roi du nord pour rétablir l'accord. Mais elle ne conservera pas la force du bras, et son bras ne subsistera point; et elle sera livrée, elle et ceux qui l'auront amenée, avec son père et celui qui l'aura soutenue dans ces temps-là.
7 Fa: no, amo uda ea fi dunu da Idibidi amoga hina bagade ba: mu. E da Silia hina bagade amo ea dadi gagui dunu ilima doagala: musa: masunu. E da ilia gasa bagade gagoi amo ganodini golili sa: ili, Silia dunu hasalasimu.
Mais un rejeton de ses racines s'élèvera pour le remplacer. Il viendra à l'armée, il entrera dans les forteresses du roi du nord, il agira contre eux, et il sera puissant.
8 Amalalu, e da loboga hamoi ogogole ‘gode’ liligi, gouli, silifa, amoga hamoi liligi amo ilia ogogosu ‘gode’ amoma nodomusa: ilegei, amo e da Idibidi sogega gaguli masunu. Amalalu, ode mogili amoga, olofosu da ba: mu.
Et même il transportera en Égypte leurs dieux, avec leurs images de fonte et avec leurs vases précieux d'or et d'argent; puis il se tiendra pendant quelques années éloigné du roi du nord.
9 Be amo ode da gidigisia, Silia hina bagade da Idibidi fi doagala: musa: masunu. Be Idibidi dadi gagui wa: i da bu gasawane dabe gegenanu, Silia hina bagade da ea sogega buhagimu.
Celui-ci marchera contre le royaume du midi, et il retournera dans son pays.
10 Silia hina bagade amo ea mano huluane mafia: le, dunu lidilalu dadi gagui dunu osea: idafa ba: mu. Amo dadi gagui dunu osea: idafa da hano leda: lala agoane osobo huluane dedeboiwane doagala: musa: asili, Idibidi hina bagade amo ea gasa bagade gagili sali amoga doaga: mu.
Mais ses fils entreront en guerre et rassembleront une grande multitude de troupes; l'un d'eux s'avancera et se répandra comme un torrent; il passera et reviendra, et il portera la guerre jusqu'à la forteresse du roi du midi.
11 Amo hou ba: beba: le, Idibidi hina bagade da ougi bagade heda: le, Silia hina bagade ema gegemusa: masunu. Amola ea dadi gagui wa: i bagade da asili, Silia dunu huluane gagulaliligi, huluane da udigili hawa: hamosu dunu hamoi dagoi ba: mu.
Et le roi du midi sera irrité; il sortira et combattra contre lui, contre le roi du nord. Et celui-ci mettra sur pied une grande multitude, mais la multitude sera livrée en sa main.
12 Amalalu, Idibidi hina bagade da hahawane ba: mu. Bai e da Silia dadi gagui dunu bagohamedafa medole legei dagoi. Be ea hasalasisu hou da hame dialumu.
Cette multitude s'enorgueillira, et le cœur du roi s'élèvera; il fera tomber des milliers, mais il n'en sera pas fortifié.
13 Silia hina bagade da sinidigili, dadi gagui osea: idafa, amo ea musa: gilisi bagadewane baligima: ne, e da gagadomu. Ode mogili da gidigisia, ea dadi gagui dunu gilisisu bagadedafa gegesu liligi noga: idafa gaguiwane, da bu Idibidi fi ilima doagala: musa: masunu.
Car le roi du nord reviendra et rassemblera une multitude plus nombreuse; et au bout de quelque temps, de quelques années, il viendra avec une grande armée et un grand appareil.
14 Amo esoga, dunu bagohame da sinidigili, Idibidi hina bagade ema odoga: mu. Amola dia fi dunu, Da: niele, mogili nimi bagade dunu da simasi eno ba: i dagoiba: le, da Idibidi hina bagadema odaga: ne gegemu. Be Idibidi hina bagade da ili hasalasimu.
En ce temps-là, plusieurs s'élèveront contre le roi du midi, et des hommes violents de ton peuple s'élèveront, afin d'accomplir la vision, mais ils succomberont.
15 Amalalu, Silia hina bagade da moilai bai bagade amo da gasawane gagili sali gala, amoga gegenanu lamu. Amola Idibidi dadi gagui dunu da bu gegemu hamedeiwane ba: mu. Bai ilia noga: i dadi gagui dunu ilia gasa huluane fisi dagoi ba: mu.
Et le roi du nord viendra, il élèvera des terrasses et prendra les villes fortes; et les bras du midi, ni son peuple d'élite ne pourront résister. Il n'y aura point de force pour résister.
16 Ilia bu gegemu da hamedeiba: le, Silia hina bagade da ilima ea hanaiga hamomu. E da soge amo Gode da Ea fi dunuma imunu ilegelesia: i, amo ganodini e da lelumu amola ea gasaga dafawane amo soge gagumu.
Et celui qui sera venu contre lui fera tout ce qu'il voudra, et il n'y aura personne qui lui résiste; et il s'arrêtera dans le pays de gloire, ayant la destruction dans sa main.
17 Amalalu, Silia hina bagade da bu gegemusa: dawa: mu. E da ea dadi gagui huludafa gilisimu. E da Idibidi hina bagade ema gousa: su hamoma: ne, ea idiwi amo Idibidi hina bagade amo lama: ne, ema imunusa: sia: mu. Be amo ilegesu da didili hame hamoi ba: mu.
Et il concevra le dessein de venir avec la force de tout son royaume, et fera un accord avec le roi du midi, et il lui donnera sa fille pour la perdre; mais cela ne lui réussira pas et ne sera pas pour lui.
18 Amo fa: no, Silia hina bagade da fifi asi gala amo hano bagade bega: esala, amo doagala: lalu, e da mogili hasalasimu. Be ga fi ouligisu dunu da ema gegenanu, e hasalimu. Amalalu, ea gasa fi hou hedofai dagoi ba: mu. Ga fi dunu da Silia hina bagade amo ea gasa fi hou hedofamu, amola e sefasimu.
Puis il tournera sa face vers les îles et en prendra plusieurs. Mais un capitaine mettra fin à l'opprobre qu'il lui attirait; il fera retomber sur lui son opprobre.
19 Silia hina bagade da hi soge ganodini, moilai bai bagade gagili sali dagoi, amoga buhagimu. Be e da enoga hasalasili, gugunufinisi dagoi ba: mu.
Et il tournera sa face vers les forteresses de son pays, mais il chancellera, il tombera, et on ne le trouvera plus.
20 Fa: no, hina bagade eno da Silia hina bagade ea sogebi lamu. E da eagene ouligisu dunu amo eagene su (da: gisi) muni lama: ne asunasimu. Amo hou da doaga: lalu, ea dunu fi da se bagade nabimu. Be e da ode bagahame fawane hina hou hamonanu, bogomu. Ea bogosu da gegesu ganodini hame, amola ea bogosu amo dunu huluane da hame ba: mu.”
Et un autre sera établi à sa place, qui fera passer l'exacteur dans l'ornement du royaume; et en peu de jours il sera brisé, et ce ne sera ni par la colère, ni dans la bataille.
21 A: igele dunu da eno amane sia: i, “Hina bagade eno da Silia soge ouligimusa: misunu. E da dunu wadela: idafa ba: mu. E da hina bagade hou hame hamomu galu, be e da eno ea sogebi lamu. Be e da ogogolewane, hedolowane hina bagade hamomusa: , gasa fiwane hina bagade hou gagumu.
A sa place il s'élèvera un homme méprisé, auquel on ne donnera pas l'honneur de la royauté; mais il viendra inopinément, et il s'emparera de la royauté par des flatteries.
22 Nowa da ema gegemusa: dawa: lalu, e da ilima hasalasili wadela: lesimu. Gode Ea gobele salasu Ouligisu dunu amola da ema sia: nanea, e da amo osa: la heda: mu.
Et les forces qui submergent seront submergées devant lui et seront brisées, aussi bien que le prince son allié.
23 E da eno fi dunuma ogogole gousa: su hou hamomu. E da fi fonobahadi fawane amo ganodini hina bagade esalebe ba: mu. Be e da ogogosu hou hamomuba: le, e da gasa bagade heda: lalebe ba: mu.
Et après l'accord fait avec lui, il usera de tromperie, et il montera, et il aura le dessus avec peu de gens.
24 E da sisasu mae iawane, muni bagade gagui soge fi amoga doagala: lalu, lamu. Amo soge ganodini e da hou amo ea aowalalia da hame hamoi, amo hamomu. Amalalu, e da liligi amola soge amo e da gegesu ganodini lai, amo fifili, ema fa: no bobogesu dunu ilima imunu. E da gasa bagade gagili sali moilaiga doagala: musa: , amo ilegemu. Be ea gasa fi hamosu da hedolo dagomu.
Il viendra à l'improviste dans les lieux les plus fertiles de la province, et il fera ce que n'avaient pas fait ses pères, ni les pères de ses pères; il leur distribuera le butin, les dépouilles et les richesses; et il formera des desseins contre les forteresses, et cela pour un temps.
25 E da mae beda: iwane, dadi gagui wa: i bagadedafa amo Idibidi hina bagadema doagala: musa: , gagadomu. Idibidi hina bagade amola da bu gegemusa: dadi gagui dunu bagohamedafa gagadomu. Be eno dunu da Idibidi hina bagade ema ogogobeba: le, e da dafamu.
Puis il réveillera sa force et son courage contre le roi du midi, avec une grande armée. Et le roi du midi s'engagera dans la guerre avec une grande et très forte armée, mais il ne subsistera pas, parce qu'on formera contre lui des complots.
26 Idibidi hina bagade ea eagene fidisu dunu (amo da e gadenene fidisu hou olelesa) ilia da hohonomuba: le, e da wadela: lesi dagoi ba: mu. Ea dadi gagui dunu bagohame da ilima ha lai dunu amoga medole legei dagoi ba: mu. Ea dadi gagui wa: i da wadela: lesi dagole, hamedafa ba: mu.
Et ceux qui mangent les mets de sa table le briseront; son armée s'écoulera comme un torrent, et beaucoup d'hommes tomberont blessés à mort.
27 Amalalu, amo hina bagade aduna ela da gilisili ha: i manusa: fimu. Be ela asigi dawa: su ganodini da wadela: i fawane ba: mu. Amola ela da sia: dalu, bagadewane ogogomu. Ela hanai amo ela da hame ba: mu. Bai Gode da amo eso hame ilegei.
Et les deux rois chercheront dans leur cœur à se nuire; et à la même table ils parleront avec fausseté. Mais cela ne réussira pas, car la fin ne viendra qu'au temps marqué.
28 Silia hina bagade da liligi huluane e da gegesu ganodini lai, amo gaguiwane hi sogega buhagimu. E da Gode Ea fi dunu amola uda ilia Godema nodone sia: ne gadosu hou amo wadela: musa: bagadewane dawa: lalumu. E da hi hanaiga hamonanu, hi sogega buhagimu.
Il retournera dans son pays avec de grandes richesses; son cœur se déclarera contre l'alliance sainte, et il agira contre elle, puis il retournera dans son pays.
29 Fa: no e da Idibidi amoma bu doagala: mu amola Idibidi soge ganodini golili sa: imu. Be amo esoga hou hisu da ba: mu.
Au temps marqué, il reviendra et marchera contre le midi; mais cette dernière fois ne sera pas comme la précédente.
30 Louma dadi gagui dunu da dusagai bagade amo ganodini ema doagala: musa: misunu. E da bagadewane beda: mu. Amalalu, e da ougi bagade ba: mu. E da sinidigili, Gode Ea fi dunu ilia Godema sia: ne gadosu hou wadela: lesimusa: gegemu. E da nowa dunu ilia Gode Ea hou lalegaguli yolesi, amo ilia sia: nabalu, Gode Ea fi wadela: musa: dawa: mu.
Des navires de Kittim viendront contre lui, et il perdra courage; il s'en retournera, et il sera irrité contre l'alliance sainte et il agira contre elle, il retournera et s'entendra avec ceux qui abandonnent l'alliance sainte.
31 Ea dadi gagui mogili ilia da Debolo diasu ganodini ledo liligi ligisili, wadela: lesimu. Ilia eso huluane gobele salasu hou, amo hedofamu. Amola ilia da liligi amo ea dio da Wadela: idafa Liligi, amo Debolo diasu ganodini sagasimu.
Et des forces se lèveront de sa part, elles profaneront le sanctuaire, la forteresse, et feront cesser le sacrifice continuel, et mettront l'abomination qui cause la désolation.
32 Silia hina bagade da ilima ogogobeba: le, dunu mogili ilia da Gode Ea hou lalegagui yolesili, amo ilia da ema fa: no bobogemu. Be Godema dafawane fa: no bobogesu dunu da ilima bu gegemu.
Il séduira par des flatteries les prévaricateurs de l'alliance; mais le peuple de ceux qui connaissent leur Dieu prendra courage et agira.
33 Gode Ea fi bagade dawa: su ouligisu dunu da ilia dawa: su amo ilia fi dunu eno ilima olelemu. Be mogili ilia medole legei dagoi ba: mu. Mogili ilia da laluga nei dagole, bogoi dagoi ba: mu. Mogili ilia liligi da enoga wamolai dagoi ba: mu amola mogili da udigili hawa: hamonanebe ba: mu.
Et ceux du peuple qui seront intelligents en instruiront plusieurs; mais il y en aura qui tomberont par l'épée et par la flamme, par la captivité et par le pillage, pendant un certain temps.
34 Amo medole legesu hou da hamonanoba, eno dunu da Gode Ea fi dunu fonobahadi fidimu. Be mogili da ilisu ilia hou fidima: ne da ogogolewane Gode Ea fi ilima gilisimu.
Et lorsqu'ils seront renversés, ils seront un peu secourus; et plusieurs se joindront à eux par hypocrisie.
35 Gode Ea fi bagade dawa: su ouligisu dunu amo mogili ilia da fane legei dagoi ba: mu. Be amo hou ganodini, Gode da Ea fi dunu adoba: lalu, fofoloamu. Amo hou da ba: lalu, Gode Ea ilegei eso amo doaga: lalu fawane yolesimu.
Et parmi les intelligents, quelques-uns seront renversés, afin qu'il y en ait qui soient éprouvés, purifiés et blanchis, jusqu'au temps de la fin, car elle ne viendra qu'au temps marqué.
36 Be Silia hina bagade da hi hanaiga hawa: hamonanumu. Amola e da gasa fi heda: le, hina: dio gaguia gadomusa: , e da ‘gode’ liligi huluane baligi dagoi, amane sia: mu. Amola e da Baligili Bagade Godedafa amo amola baligisa e da lasogole sia: mu. E da amo hou bagade hamomu. Be Gode Ea ilegei eso amoga, Gode da ema se imunu. Bai adiga Gode da hamomusa: dawa: lalu, E da dafawane hamomu.
Le roi fera tout ce qu'il voudra; et il s'enorgueillira et s'élèvera au-dessus de tout dieu; il proférera des choses étranges contre le Dieu des dieux; et il prospérera jusqu'à ce que la colère soit consommée, car ce qui est décrété sera exécuté.
37 Amo hina bagade da ‘gode’ liligi ilima ea aowalalia da hawa: hamosu, amo e da higamu. Amola ogogosu ‘gode’ ema uda da hanane ba: sa, amo amola e da higamu. E da ‘gode’ huluanedafa hame dawa: mu. Bai hi fawane da oda huluane amo baligisa dawa: mu galebe.
Il n'aura égard ni aux dieux de ses pères, ni à l'amour des femmes; il n'aura égard à aucun dieu; car il s'élèvera au-dessus de tout.
38 Be e da ‘gode’ afadafa ema bagade dawa: mu. Amo ‘gode’ da ea dunu osobo dogone fi amo gasa bagade gagili sali diasu amo ouligisa e da dawa: mu. Ea aowalalia da amo ‘gode’ ema hame nodone sia: ne gadosu. Be e da amo ‘gode’ma gouli, silifa, igi ida: iwane amola eno noga: idafa liligi, ema imunu.
Mais, à la place, il honorera le dieu des forteresses. Il honorera avec de l'or, de l'argent, des pierres précieuses et avec les choses les plus désirables, un dieu que n'ont pas connu ses pères.
39 E da ea moilai gagili sali amo gaga: musa: gini, ga fi hawa: hamosu dunu amo da ga fi ilia ogogosu ‘gode’ma sia: ne gadolala, amo lamu. E da nowa dunu da ea ouligisu hou hahawane lalegagusia, ilima e da ilia dio gaguia gadomu amola ouligisu hou amola soge ilima imunu.
Et il agira ainsi dans les remparts des forteresses avec un dieu étranger: à ceux qui le reconnaîtront, il multipliera la gloire; il les fera dominer sur plusieurs et leur partagera le pays en récompense.
40 Be Silia hina bagade dunu ea wadela: mu eso da gadenenana, Idibidi hina bagade da ema doagala: musa: misunu. Silia hina bagade da ema bu gasawane gegemu. E da sa: liode amola hosi amola dusagai bagade bagohame amoga bagade gegemu. E da fi soge bagohame amoga gegemusa: golili sa: imu. Amola gasa bagade gegemuba: le, ea dadi gagui da hano leda: lalebe defele osobo bagade dedebomu.
Et au temps de la fin, le roi du midi se heurtera contre lui; et le roi du nord fondra sur lui comme une tempête, avec des chars et des cavaliers et beaucoup de navires.
41 Amola e da soge amo Gode da Ea fi ilima imunu ilegele sia: i (Isala: ili soge) amoga gegene, dunu osea: idafa medole lelegemu. Be Idome soge, Moua: be soge amola A: mone soge la: idi diala amo soge ganodini e da gegemusa: hame golili sa: imu.
Il entrera dans les terres, se répandra comme un torrent et passera. Il entrera dans le pays de gloire; et plusieurs pays succomberont, mais ceux-ci échapperont de sa main: Édom et Moab et les principaux des enfants d'Ammon.
42 Amo esoga amola, e da Idibidi soge amoga gegenanu, golili sa: imu.
Il étendra sa main sur les pays, et le pays d'Égypte n'échappera point.
43 E da Idibidi fi ilia noga: i liligi wamolegei (silifa amola gouli amola eno noga: i liligi) amo lale hi sogega gaguli masunu. E da Libia soge amola Sudane soge amo hasalasimu.
Il se rendra maître des trésors d'or et d'argent et de toutes les choses précieuses de l'Égypte. Les Libyens et les Éthiopiens seront à sa suite.
44 Amalalu, sia: da eso mabedi heda: su amoga amola ga (north) amoga e da nabalu, e da bagadewane beda: mu. Beda: iba: le, e da bu gasa bagadewane ludulalu, dunu eno osea: idafa medole legemu.
Mais des nouvelles de l'orient et du nord viendront le troubler; et il sortira avec une grande fureur pour détruire et exterminer beaucoup de gens.
45 E da ea abula diasu bagadedafa amo sogebi da hano wayabo bagade la: idi amola eno la: idi da goumi amo da: iya Debolo diasu da gagui sogebi dogoa gala amoga ea da ea abula diasu gagumu. Be e da bogomu amola fidisu dunu afae hamedafa ba: mu.”
Il dressera les tentes de son palais entre les mers, vers la montagne glorieuse et sainte. Puis il viendra à sa fin, et personne ne lui donnera de secours.