Asunasi Dunu Ilia Hou 9
1 Amogalu, Solo da mae yolesili, Yesu Gelesu Ea fa: no bobogesu dunu medole legemusa: , nimiwane sia: nanu. E da gobele salasu hina dunuma doaga: le,
Dar Saul, care continua să arunce amenințări și să ucidă pe ucenicii Domnului, s-a dus la marele preot
2 amo da ema meloa dedene imunusa: sia: i. Amo meloa da Yu fi dunu Dama: sagase moilai bai bagade ganodini ilima Solo ea hou olelema: ne, e sia: i. E da amoga asili, Yesu Ea Logoga ahoasu dunu amola uda ba: loba, ili huluane gagulaligili, Yelusaleme moilai bai bagade amoga bu hiouginana misusa: dawa: i galu.
și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe vreunul din cei de pe Cale, fie bărbați, fie femei, să îl aducă legat la Ierusalim.
3 Solo da Dama: sagase moilai bai bagade gadenenewane doaga: loba: , hadigi bagade muagado ema misini, sogebi huluane ea da: i hodo sisiga: le, bagadewane hadigisu.
În timp ce călătorea, s-a apropiat de Damasc și, deodată, o lumină din cer a strălucit în jurul lui.
4 Solo da osoba dafane, ema sia: be nabi, “Solo! Solo! Di da abuliba: le nama se iahabela: ?”
A căzut la pământ și a auzit un glas care îi spunea: “Saul, Saul, de ce mă prigonești?”.
5 Solo da amane sia: i, “Hina! Di da nowala: ?” Sia: eno e da nabi, “Na da Yesu! Di da nama se bagade iaha.
El a zis: “Cine ești Tu, Doamne?” Domnul a spus: “Eu sunt Isus, pe care voi Îl prigoniți.
6 Be di wa: legadole, Dama: sagase moilai bai bagadega doaga: ma. Amo ganodini, dunu eno da dima dia hawa: hamomu olelemu!”
Dar, sculându-te, intră în cetate și atunci ți se va spune ce trebuie să faci.”
7 Solo ea sigi ahoasu dunu da ouiya: le ouligi. Ilia da sia: nabi, be dunu ea da: i hodo hamedafa ba: su.
Oamenii care călătoreau cu el au rămas muți, auzind zgomotul, dar nu vedeau pe nimeni.
8 Solo da wa: legadole, si fadegale, be e da siga ba: mu gogolei galu. Amalalu, ea fidisu dunu, ea lobolele, Dama: sagase moilaiga oule asi.
Saul s-a ridicat de la pământ și, când și-a deschis ochii, n-a văzut pe nimeni. L-au luat de mână și l-au dus în Damasc.
9 E da eso udiana liligi mae ba: le, ha: i nasu amola hano mae nawane esalu.
A stat fără vedere timp de trei zile și nu a mâncat și nu a băut.
10 Dama: sagase moilai ganodini, Yesu Ea fa: no bobogesu dunu afae esalu ea dio amo A: nanaia: se. E da esalawane ba: su, amo ganodini, Hina Yesu Gelesu da ea dio “A: nanaia: se!” sia: i e nabi. E bu adole i, “Hina! Na da wea.”
Și era în Damasc un ucenic, numit Anania. Domnul i-a spus într-o viziune: “Anania!” El a spus: “Iată, sunt eu, Doamne”.
11 Hina Gode da ema amane sia: i, “Wa: legadole, di da logo ea dio amo Moloi amoga asili, Yudase ea diasuga doaga: le, Dasase moilai bai bagade dunu ea dio amo Solo amo gousa: ma: ne, di adole ba: ma. E da sia: ne gadolala.
Domnul i-a zis: “Scoală-te și du-te pe strada care se cheamă Drept și caută în casa lui Iuda pe unul numit Saul, un om din Tars. Căci iată că el se roagă
12 E da esalebe ba: i. Amo ganodini, dunu ea dio amo A: nanaia: se e da ba: i dagoi. Amo dunu da ea esalebe diasu amo golili misini, ea si da bu ba: ma: ne ema ea lobo ligisi, e da amo hou ba: i,” Hina Gode da amane sia: i.
și a văzut în viziune pe un om numit Anania intrând și punându-și mâinile peste el, ca să-și recapete vederea.”
13 A: nanaia: se da bu adole i, “Hina Gode! Dunu bagohame da amo dunu ea hou nama olelei. E da Dia fi dunu Yelusaleme moilai bai bagade amoga esalebe, ilima se bagadedafa iasu, ilia sia: i.
Și Anania a răspuns: “Doamne, am auzit de la mulți despre omul acesta, cât rău a făcut sfinților Tăi din Ierusalim.
14 Gobele salasu fi dunu da ema gasa iabeba: le, e da Dima nodone sia: ne gadosu dunu huluane se dabe iasu diasu hawa: hamomusa: gaguma: ne, Dama: sagase moilaiga misi.”
Aici are putere de la preoții cei mai de seamă să lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău.”
15 Hina Yesu Gelesu da ema amane sia: i, “Di masa! Na da Na Dio Dienadaile hame nabasu dunu, hina bagade dunu amola Isala: ili dunu, amo ilima olelema: ne, amo dunuma ilegei dagoi.
Dar Domnul i-a zis: “Du-te, căci el este vasul Meu ales ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor, a împăraților și a copiilor lui Israel.
16 E da Na hawa: hamomuba: le, se nabimu. Amo Na Nisu ema olelemu!”
Căci îi voi arăta câte va trebui să sufere pentru Numele Meu.”
17 Amaiba: le, A:nanaia: se asili, Solo ea esalebe diasu amo ganodini golili sa: ili, ea lobo ema ligisili, amane sia: i, “Naeya! Solo! Hina Gode da na dima asunasi. Di da logoga ahoanebe Yesu Hisu ba: i. E da na asunasi. Di da bu ba: ma: ne, amola Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da dia dogo nabama: ne, E da na asunasi.”
Anania a plecat și a intrat în casă. Și, punându-și mâinile peste el, i-a zis: “Frate Saul, Domnul, care ți s-a arătat pe drumul pe care ai venit, m-a trimis ca să-ți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.”
18 Amalalu, mae aligili, menabo ea aiya agoane liligi da Solo ea si amoga fadegale, Solo da bu ba: i. E wa: legadole, ba: bodaise hou hamoi.
Imediat, ceva ca niște solzi au căzut de pe ochii lui și și-a recăpătat vederea. S-a sculat și a fost botezat.
19 Ha: i nanu, e da bu gasa hamone uhi. Solo da eso afae afae Yesu Ea fa: no bobogesu fi dunu amola gilisili Dama: sagase moilai ganodini esalu.
A luat mâncare și s-a întărit. Saul a stat câteva zile cu ucenicii care se aflau la Damasc.
20 E da sinagoge diasuga hedolowane asili, “Yesu da Gode Ea Manodafa,” e da olelei.
Îndată, în sinagogi, a propovăduit pe Hristos, că El este Fiul lui Dumnezeu.
21 Dunu huluane ea sia: nababeba: le, bagadewane fofogadigi. Ilia amane sia: i, “Amo dunu da Yelusaleme moilai bai bagade amoga Yesuma sia: ne gadosu dunu amo bagadewane medole legesu. Dafawane! E da agoaiwane dunu la: gili, gobele salasu ouligisu dunuma hiouginana masa: ne, guiguda: misi dagoi!”
Toți cei care îl auzeau erau uimiți și ziceau: “Nu cumva acesta este cel care, la Ierusalim, a făcut ravagii printre cei care invocau acest nume? Și venise aici cu intenția de a-i aduce legați în fața preoților de seamă!”.
22 Be Solo ea olelesu da gasa bagade heda: i. E da Yesu da Gode Ea ilegei Mesaia gasa bagade amola moloiwane olelebeba: le, Yu dunu Dama: sagase moilai bai bagade ganodini da ea logo hedofamusa: , bu adole imunu gogolei.
Dar Saul, care se întărea și mai mult, a zăpăcit pe iudeii care locuiau în Damasc și a dovedit că acesta este Hristosul.
23 Eso bagohame asili, Yu dunu da gilisili fofada: ne, ilia da Solo medole legemusa: ilegei galu.
După ce s-au împlinit multe zile, iudeii au uneltit împreună ca să-l ucidă,
24 Be eno dunu da ilia hou Soloma olelei. Eso amola gasi, amoga, Yu dunu da Solo medole legemusa: , moilai logo holei huluane sosodolalu.
dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Ei pândeau porțile zi și noapte ca să-l ucidă,
25 Be gasi afadafa amoga, Solo ea fidisu dunu da Solo daba bagade amo ganodini salawane, efega la: gili, moilai dobea fo misa: ne agenesi doawane amoga gadili osoboga sanasi.
dar discipolii lui l-au luat noaptea și l-au coborât prin zid, coborându-l într-un coș.
26 Solo da Yelusaleme moilai bai bagade amoga asili, Yesu Ea fa: no bobogesu fi dunuma gilisimusa: dawa: i galu. Be ilia da ema beda: iba: le, e da Yesu Ea hou lalegagui dagoi dafawaneyale hame dawa: i.
După ce a ajuns la Ierusalim, Saul a încercat să se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, nevenindu-le să creadă că este ucenic.
27 Amalalu, Banaba: se misini, fidili, e da Solo asunasi dunuma oule asi. Solo da logoga ahoanoba Hina Yesu Gelesu ba: i amola Hina da ema sia: i, amo hou Banaba: se da asunasi dunuma olelei. Eno da Solo da Yesu Ea Dioba: le, Dama: sagase moilaiga Gode Ea sia: gasawane olelesu, amo hou amola olelei dagoi.
Dar Barnaba l-a luat și l-a dus la apostoli și le-a povestit cum Îl văzuse pe Domnul pe drum, cum îi vorbise și cum la Damasc predicase cu îndrăzneală în numele lui Isus.
28 Amaiba: le, Solo da ilia gilisisu amo ganodini ouesalu. E da Yelusaleme moilai bai bagade amo ganodini lalu, amola Gode Ea Sia: ida: iwane Yesu Ea Dioba: le mae beda: iwane olelesu.
A intrat cu ei în Ierusalim,
29 E da Galigi sia: dawa: su Yu dunu ilima sia: olelei amola fofada: nanu. Be ilia Solo medole legemusa: dawa: i galu.
și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului Isus. El vorbea și se certa cu elenii, dar aceștia căutau să-l ucidă.
30 Amo hou nababeba: le, Yesu Ea fa: no bobogesu dunu ilia Solo Sesalia moilai bai bagadega oule asili, bu Dasase moilai bai bagadega asunasi.
Când au aflat frații, l-au coborât în Cezareea și l-au trimis la Tars.
31 Amalalu, Yesu Ea fa: no bobogesu fi Yudia soge, Ga: lili soge amola Samelia soge, amo ganodini olofosu ba: i dagoi. Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da noga: le fidibiba: le, ilia Yesuma nodone beda: iwane esalebeba: le, sese da gasa bagade heda: le, dunu eno bagohame ilima gilisi.
Și adunările din toată Iudeea, din Galileea și din Samaria au avut pace și s-au întărit. Ele s-au înmulțit, umblând în frica Domnului și în mângâierea Duhului Sfânt.
32 Bida da soge huluane amoma fadalaga ahoasu. Eso afadafa e da Gode Ea fi dunu Lida moilai amoga esalu, amo ba: musa: asi.
Petru a străbătut toate părțile acelea, și s-a pogorât și la sfinții care locuiau în Lida.
33 Amo moilaiga e da gadoi dunu ea dio amo Inia: se ba: i. E da ea diaheda: su ode godoyane amoga mae yolesili dialu.
Acolo a găsit un om numit Enea, care era țintuit la pat de opt ani, pentru că era paralizat.
34 Bida da ema amane sia: i, “Inia: se! Yesu Gelesu da di uhinisimusa: dawa: Di wa: legadole, dia diaheda: su hahamoma!” Amogaluwane, e da wa: legadoi.
Petru i-a zis: “Enea, Isus Hristos te vindecă. Ridică-te și fă-ți patul!” Imediat, el s-a sculat.
35 Dunu huluane Lida moilai amo ganodini amola Sia: la: ne umi soge amo ganodini, da amo hou dawa: beba: le, Yesu Gelesu Ea hou lalegagui dagoi.
Toți cei care locuiau la Lida și în Saron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
36 Yoba moilaiga, Yesu Ea hou lalegagui uda afadafa ea dio amo Da: bidia esalu. Ea dio Galigi sia: amo ganodini da Doga: se, (dawa: loma: ne da ohe fi “dia”). E da eso huluane hou ida: iwane hamonanu amola hame gagui dunu fidilalu.
În Iope era la Iope o ucenică cu numele Tabita, care în traducere înseamnă Dorcas. Această femeie era plină de fapte bune și de acte de milostenie pe care le făcea.
37 Amo esoha e da olole bogoi dagoi. Ilia da ea da: i hodo hanoga dodofele, diasu gadodili sesei amo ganodini ligisi.
În zilele acelea, ea s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au spălat-o, au așezat-o într-o cameră de sus.
38 Yoba da Lida moilaiga gadenene galu. Yesu Ea fa: no bobogesu dunu Yoba moilai ganodini ilia Bida da Lida moilaiga esalebe nababeba: le, ema sia: adole imunusa: , dunu aduna asunasi. “Hedolo! Ninima misa!” ilia sia: i.
Cum Lida era aproape de Iope, ucenicii, auzind că Petru era acolo, au trimis doi bărbați la el, rugându-l să nu întârzie să vină la ei.
39 Amaiba: le, Bida da wa: legadole, ela sigi asi. Doaga: beba: le, ilia diasu gadodili amoga Bida oule asi. Didalo huluane da dinanuwane ema gilisili, Doga: se ea musa: esala nodomei liligi, da: i salasu amola abula, ema olelei.
Petru s-a ridicat și a plecat cu ei. După ce a venit, l-au dus în camera de sus. Toate văduvele stăteau lângă el, plângând și arătând tunicile și celelalte haine pe care Dorcas le făcuse cât timp fusese cu ele.
40 Bida da amo didalo huluane gadili asunasili, muguni bugili, Godema sia: ne gadoi. Amalalu, Doga: se ea da: i hodo amoma sinidigili, “Da: bidia! Wa: legadoma!” e sia: i. Doga: se da ea si fadegale Bida ba: beba: le, wa: legadole fi.
Petru le-a trimis pe toate afară, a îngenuncheat și s-a rugat. Întorcându-se spre trup, a zis: “Tabita, ridică-te!”. Ea a deschis ochii și, când l-a văzut pe Petru, s-a așezat în picioare.
41 Bida da lobolele, e wa: legadoma: ne fidi. Amalalu, Yesu Ea fa: no bobogesu fi huluane, dunu, uda amola didalo, ilima misa: ne webeba: le, Doga: se da uhini dagoi ilima olelei.
El i-a dat mâna și a ridicat-o în picioare. Chemând sfinții și văduvele, a prezentat-o în viață.
42 Yoba dunu huluane da amo hou nababeba: le, dunu bagohame da Hina Gode Ea hou lalegagui dagoi.
Acest lucru s-a aflat în toată Ioppa și mulți au crezut în Domnul.
43 Eso bagohame, Bida da Yoba moilai ganodini esalu. E da bulamagau gadofo hahamosu dunu, ea dio amo Saimone amo ea diasuga esalu.
A stat multe zile în Iope la un tăbăcar cu numele Simon.
