< Asunasi Dunu Ilia Hou 9 >

1 Amogalu, Solo da mae yolesili, Yesu Gelesu Ea fa: no bobogesu dunu medole legemusa: , nimiwane sia: nanu. E da gobele salasu hina dunuma doaga: le,
사울이 주의 제자들을 대하여 여전히 위협과 살기가 등등하여 대제사장에게 가서
2 amo da ema meloa dedene imunusa: sia: i. Amo meloa da Yu fi dunu Dama: sagase moilai bai bagade ganodini ilima Solo ea hou olelema: ne, e sia: i. E da amoga asili, Yesu Ea Logoga ahoasu dunu amola uda ba: loba, ili huluane gagulaligili, Yelusaleme moilai bai bagade amoga bu hiouginana misusa: dawa: i galu.
다메섹 여러 회당에 갈 공문을 청하니 이는 만일 그 도를 좇는 사람을 만나면 무론 남녀하고 결박하여 예루살렘으로 잡아오려 함이라
3 Solo da Dama: sagase moilai bai bagade gadenenewane doaga: loba: , hadigi bagade muagado ema misini, sogebi huluane ea da: i hodo sisiga: le, bagadewane hadigisu.
사울이 행하여 다메섹에 가까이 가더니 홀연히 하늘로서 빛이 저를 둘러 비추는지라
4 Solo da osoba dafane, ema sia: be nabi, “Solo! Solo! Di da abuliba: le nama se iahabela: ?”
땅에 엎드러져 들으매 소리 있어 가라사대 `사울아! 사울아! 네가 어찌하여 나를 핍박하느냐?' 하시거늘
5 Solo da amane sia: i, “Hina! Di da nowala: ?” Sia: eno e da nabi, “Na da Yesu! Di da nama se bagade iaha.
대답하되 `주여 뉘시오니이까?' 가라사대 `나는 네가 핍박하는 예수라
6 Be di wa: legadole, Dama: sagase moilai bai bagadega doaga: ma. Amo ganodini, dunu eno da dima dia hawa: hamomu olelemu!”
네가 일어나 성으로 들어가라 행할 것을 네게 이를 자가 있느니라' 하시니
7 Solo ea sigi ahoasu dunu da ouiya: le ouligi. Ilia da sia: nabi, be dunu ea da: i hodo hamedafa ba: su.
같이 가던 사람들은 소리만 듣고 아무도 보지 못하여 말을 못하고 섰더라
8 Solo da wa: legadole, si fadegale, be e da siga ba: mu gogolei galu. Amalalu, ea fidisu dunu, ea lobolele, Dama: sagase moilaiga oule asi.
사울이 땅에서 일어나 눈은 떴으나 아무 것도 보지 못하고 사람의 손에 끌려 다메섹으로 들어가서
9 E da eso udiana liligi mae ba: le, ha: i nasu amola hano mae nawane esalu.
사흘 동안을 보지 못하고 식음을 전폐하니라
10 Dama: sagase moilai ganodini, Yesu Ea fa: no bobogesu dunu afae esalu ea dio amo A: nanaia: se. E da esalawane ba: su, amo ganodini, Hina Yesu Gelesu da ea dio “A: nanaia: se!” sia: i e nabi. E bu adole i, “Hina! Na da wea.”
그 때에 다메섹에 아나니아라 하는 제자가 있더니 주께서 환상 중에 불러 가라사대 `아나니아야' 하시거늘 대답하되 `주여, 내가 여기 있나이다' 하니
11 Hina Gode da ema amane sia: i, “Wa: legadole, di da logo ea dio amo Moloi amoga asili, Yudase ea diasuga doaga: le, Dasase moilai bai bagade dunu ea dio amo Solo amo gousa: ma: ne, di adole ba: ma. E da sia: ne gadolala.
주께서 가라사대 `일어나 직가라 하는 거리로 가서 유다 집에서 다소 사람 사울이라 하는 자를 찾으라 저가 기도하는 중이다
12 E da esalebe ba: i. Amo ganodini, dunu ea dio amo A: nanaia: se e da ba: i dagoi. Amo dunu da ea esalebe diasu amo golili misini, ea si da bu ba: ma: ne ema ea lobo ligisi, e da amo hou ba: i,” Hina Gode da amane sia: i.
저가 아나니아라 하는 사람이 들어와서 자기에게 안수하여 다시 보게 하는 것을 보았느니라' 하시거늘
13 A: nanaia: se da bu adole i, “Hina Gode! Dunu bagohame da amo dunu ea hou nama olelei. E da Dia fi dunu Yelusaleme moilai bai bagade amoga esalebe, ilima se bagadedafa iasu, ilia sia: i.
아나니아가 대답하되 `주여, 이 사람에 대하여 내가 여러 사람에게 듣사온즉 그가 예루살렘에서 주의 성도에게 적지 않은 해를 끼쳤다 하더니
14 Gobele salasu fi dunu da ema gasa iabeba: le, e da Dima nodone sia: ne gadosu dunu huluane se dabe iasu diasu hawa: hamomusa: gaguma: ne, Dama: sagase moilaiga misi.”
여기서도 주의 이름을 부르는 모든 자를 결박할 권세를 대제사장들에게 받았나이다' 하거늘
15 Hina Yesu Gelesu da ema amane sia: i, “Di masa! Na da Na Dio Dienadaile hame nabasu dunu, hina bagade dunu amola Isala: ili dunu, amo ilima olelema: ne, amo dunuma ilegei dagoi.
주께서 가라사대 `가라, 이 사람은 내 이름을 이방인과 임금들과 이스라엘 자손들 앞에 전하기 위하여 택한 나의 그릇이라!
16 E da Na hawa: hamomuba: le, se nabimu. Amo Na Nisu ema olelemu!”
그가 내 이름을 위하여 해를 얼마나 받아야 할 것을 내가 그에게 보이리라' 하시니
17 Amaiba: le, A:nanaia: se asili, Solo ea esalebe diasu amo ganodini golili sa: ili, ea lobo ema ligisili, amane sia: i, “Naeya! Solo! Hina Gode da na dima asunasi. Di da logoga ahoanebe Yesu Hisu ba: i. E da na asunasi. Di da bu ba: ma: ne, amola Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da dia dogo nabama: ne, E da na asunasi.”
아나니아가 떠나 그 집에 들어가서 그에게 안수하여 가로되 `형제 사울아! 주 곧 네가 오는 길에서 나타나시던 예수께서 나를 보내어 너로 다시 보게 하시고 성령으로 충만하게 하신다' 하니
18 Amalalu, mae aligili, menabo ea aiya agoane liligi da Solo ea si amoga fadegale, Solo da bu ba: i. E wa: legadole, ba: bodaise hou hamoi.
즉시 사울의 눈에서 비늘 같은 것이 벗어져 다시 보게 된지라 일어나 세례를 받고
19 Ha: i nanu, e da bu gasa hamone uhi. Solo da eso afae afae Yesu Ea fa: no bobogesu fi dunu amola gilisili Dama: sagase moilai ganodini esalu.
음식을 먹으매 강건하여지니라 사울이 다메섹에 있는 제자들과 함께 며칠 있을새
20 E da sinagoge diasuga hedolowane asili, “Yesu da Gode Ea Manodafa,” e da olelei.
즉시로 각 회당에서 예수의 하나님의 아들이심을 전파하니
21 Dunu huluane ea sia: nababeba: le, bagadewane fofogadigi. Ilia amane sia: i, “Amo dunu da Yelusaleme moilai bai bagade amoga Yesuma sia: ne gadosu dunu amo bagadewane medole legesu. Dafawane! E da agoaiwane dunu la: gili, gobele salasu ouligisu dunuma hiouginana masa: ne, guiguda: misi dagoi!”
듣는 사람이 다 놀라 말하되 `이사람이 예루살렘에서 이 이름 부르는 사람을 잔해하던 자가 아니냐? 여기 온것도 저희를 결박하여 대제사장들에게 끌어 가고자 함이 아니냐?' 하더라
22 Be Solo ea olelesu da gasa bagade heda: i. E da Yesu da Gode Ea ilegei Mesaia gasa bagade amola moloiwane olelebeba: le, Yu dunu Dama: sagase moilai bai bagade ganodini da ea logo hedofamusa: , bu adole imunu gogolei.
사울은 힘을 더 얻어 예수를 그리스도라 증명하여 다메섹에 사는 유대인들을 굴복시키니라
23 Eso bagohame asili, Yu dunu da gilisili fofada: ne, ilia da Solo medole legemusa: ilegei galu.
여러 날이 지나매 유대인들이 사울 죽이기를 공모하더니
24 Be eno dunu da ilia hou Soloma olelei. Eso amola gasi, amoga, Yu dunu da Solo medole legemusa: , moilai logo holei huluane sosodolalu.
그 계교가 사울에게 알려지니라 저희가 그를 죽이려고 밤낮으로 성문까지 지키거늘
25 Be gasi afadafa amoga, Solo ea fidisu dunu da Solo daba bagade amo ganodini salawane, efega la: gili, moilai dobea fo misa: ne agenesi doawane amoga gadili osoboga sanasi.
그의 제자들이 밤에 광주리에 사울을 담아 성에서 달아 내리니라
26 Solo da Yelusaleme moilai bai bagade amoga asili, Yesu Ea fa: no bobogesu fi dunuma gilisimusa: dawa: i galu. Be ilia da ema beda: iba: le, e da Yesu Ea hou lalegagui dagoi dafawaneyale hame dawa: i.
사울이 예루살렘에 가서 제자들을 사귀고자 하나 다 두려워하여 그의 제자 됨을 믿지 아니하니
27 Amalalu, Banaba: se misini, fidili, e da Solo asunasi dunuma oule asi. Solo da logoga ahoanoba Hina Yesu Gelesu ba: i amola Hina da ema sia: i, amo hou Banaba: se da asunasi dunuma olelei. Eno da Solo da Yesu Ea Dioba: le, Dama: sagase moilaiga Gode Ea sia: gasawane olelesu, amo hou amola olelei dagoi.
바나바가 데리고 사도들에게 가서 그가 길에서 어떻게 주를 본 것과 주께서 그에게 말씀하신 일과 다메섹에서 그가 어떻게 예수의 이름으로 담대히 말하던 것을 말하니라
28 Amaiba: le, Solo da ilia gilisisu amo ganodini ouesalu. E da Yelusaleme moilai bai bagade amo ganodini lalu, amola Gode Ea Sia: ida: iwane Yesu Ea Dioba: le mae beda: iwane olelesu.
사울이 제자들과 함께 있어 예루살렘에 출입하며
29 E da Galigi sia: dawa: su Yu dunu ilima sia: olelei amola fofada: nanu. Be ilia Solo medole legemusa: dawa: i galu.
또 주 예수의 이름으로 담대히 말하고 헬라파 유대인들과 함께 말하며 변론하니 그 사람들이 죽이려고 힘쓰거늘
30 Amo hou nababeba: le, Yesu Ea fa: no bobogesu dunu ilia Solo Sesalia moilai bai bagadega oule asili, bu Dasase moilai bai bagadega asunasi.
형제들이 알고 가이사랴로 데리고 내려가서 다소로 보내니라
31 Amalalu, Yesu Ea fa: no bobogesu fi Yudia soge, Ga: lili soge amola Samelia soge, amo ganodini olofosu ba: i dagoi. Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da noga: le fidibiba: le, ilia Yesuma nodone beda: iwane esalebeba: le, sese da gasa bagade heda: le, dunu eno bagohame ilima gilisi.
그리하여 온 유대와 갈릴리와 사마리아 교회가 평안하여 든든히 서가고 주를 경외함과 성령의 위로로 진행하여 수가 더 많아지니라
32 Bida da soge huluane amoma fadalaga ahoasu. Eso afadafa e da Gode Ea fi dunu Lida moilai amoga esalu, amo ba: musa: asi.
때에 베드로가 사방으로 두루 행하다가 룻다에 사는 성도들에게도 내려갔더니
33 Amo moilaiga e da gadoi dunu ea dio amo Inia: se ba: i. E da ea diaheda: su ode godoyane amoga mae yolesili dialu.
거기서 애니아라 하는 사람을 만나매 그가 중풍병으로 상 위에 누운지 팔 년이라
34 Bida da ema amane sia: i, “Inia: se! Yesu Gelesu da di uhinisimusa: dawa: Di wa: legadole, dia diaheda: su hahamoma!” Amogaluwane, e da wa: legadoi.
베드로가 가로되 `애니아야, 예수 그리스도께서 너를 낫게 하시니 일어나 네 자리를 정돈하라' 한대 곧 일어나니
35 Dunu huluane Lida moilai amo ganodini amola Sia: la: ne umi soge amo ganodini, da amo hou dawa: beba: le, Yesu Gelesu Ea hou lalegagui dagoi.
룻다와 사론에 사는 사람들이 다 그를 보고 주께로 돌아가니라
36 Yoba moilaiga, Yesu Ea hou lalegagui uda afadafa ea dio amo Da: bidia esalu. Ea dio Galigi sia: amo ganodini da Doga: se, (dawa: loma: ne da ohe fi “dia”). E da eso huluane hou ida: iwane hamonanu amola hame gagui dunu fidilalu.
욥바에 다비다라 하는 여제자가 있으니 그 이름을 번역하면 도르가라 선행과 구제하는 일이 심히 많더니
37 Amo esoha e da olole bogoi dagoi. Ilia da ea da: i hodo hanoga dodofele, diasu gadodili sesei amo ganodini ligisi.
그 때에 병들어 죽으매 시체를 씻어 다락에 뉘우니라
38 Yoba da Lida moilaiga gadenene galu. Yesu Ea fa: no bobogesu dunu Yoba moilai ganodini ilia Bida da Lida moilaiga esalebe nababeba: le, ema sia: adole imunusa: , dunu aduna asunasi. “Hedolo! Ninima misa!” ilia sia: i.
룻다가 욥바에 가까운지라 제자들이 베드로가 거기 있음을 듣고 두 사람을 보내어 지체 말고 오라고 간청하니
39 Amaiba: le, Bida da wa: legadole, ela sigi asi. Doaga: beba: le, ilia diasu gadodili amoga Bida oule asi. Didalo huluane da dinanuwane ema gilisili, Doga: se ea musa: esala nodomei liligi, da: i salasu amola abula, ema olelei.
베드로가 일어나 저희와 함께 가서 이르매 저희가 데리고 다락에 올라가니 모든 과부가 베드로의 곁에 서서 울며 도르가가 저희와 함께 있을 때에 지은 속옷과 겉옷을 다 내어 보이거늘
40 Bida da amo didalo huluane gadili asunasili, muguni bugili, Godema sia: ne gadoi. Amalalu, Doga: se ea da: i hodo amoma sinidigili, “Da: bidia! Wa: legadoma!” e sia: i. Doga: se da ea si fadegale Bida ba: beba: le, wa: legadole fi.
베드로가 사람을 다 내어 보내고 무릎을 꿇고 기도하고 돌이켜 시체를 향하여 가로되 `다비다야, 일어나라' 하니 그가 눈을 떠 베드로를 보고 일어나 앉는지라
41 Bida da lobolele, e wa: legadoma: ne fidi. Amalalu, Yesu Ea fa: no bobogesu fi huluane, dunu, uda amola didalo, ilima misa: ne webeba: le, Doga: se da uhini dagoi ilima olelei.
베드로가 손을 내밀어 일으키고 성도들과 과부들을 불러들여 그의 산 것을 보이니
42 Yoba dunu huluane da amo hou nababeba: le, dunu bagohame da Hina Gode Ea hou lalegagui dagoi.
온 욥바 사람이 알고 많이 주를 믿더라
43 Eso bagohame, Bida da Yoba moilai ganodini esalu. E da bulamagau gadofo hahamosu dunu, ea dio amo Saimone amo ea diasuga esalu.
베드로가 욥바에 여러 날 있어 시몬이라 하는 피장의 집에서 유하니라

< Asunasi Dunu Ilia Hou 9 >