2 Sa:miuele 16
1 Da: ibidi da agolo da: iya heda: le, fonobahadi baligili, Mifibousiede ea hawa: hamosu dunu amo Saiba, da ema hedolowane doaga: i. E da dougi aduna oule misi. Amo da: iya da falaua ga: gi 200amola waini fage fofogai gagabu 100agoane amola gaheabolo ifa fage gagabu amola bulamagau gadofoga hamoi daba, waini hanoga nabai, amo dougi da: iya diafulubi ba: i.
Și după ce David trecuse puțin dincolo de vârful dealului, iată, Țiba, servitorul lui Mefiboșet l-a întâlnit, cu o pereche de măgari înșeuați, și pe ei două sute de pâini și o sută de mănunchiuri de stafide și o sută de fructe de vară și un burduf cu vin.
2 Hina bagade Da: ibidi da ema amane adole ba: i, “Dia da amo liligi huluane adi hamomusa: gaguli misibala: ?” Saiba da bu adole i, “Hina noga: idafa! Dougi da dia sosogo fi ili fila heda: le masa: ne oule misi. Falaua ga: gi amola ifa fage da dia dunu ilia moma: ne amola waini hano da ilia wadela: i sogega ahoana hele nabasea, amo moma: ne gaguli misi.”
Și împăratul a spus lui Țiba: Ce dorești să însemne acestea? Și Țiba a spus: Măgarii sunt pentru casa împăratului pentru a fi călăriți; și pâinile și fructele de vară pentru tineri să mănânce; și vinul pentru cei leșinați în pustiu, ca să îl bea.
3 Da: ibidi da amane adole ba: i, “Dia hina Solo amo ea aowa Mifibousiede da habila: ?” Saiba da bu adole i, “E da Yelusaleme amo ganodini ouesala. Bai Isala: ili dunu da ea aowa Solo ea hina bagade hou, amo ema bu imunu, amo e da dafawaneyale dawa: sa.”
Și împăratul a spus: Unde este fiul stăpânului tău? Și Țiba a spus împăratului: Iată, el rămâne la Ierusalim, fiindcă a spus: Astăzi casa lui Israel îmi va da înapoi împărăția tatălui meu.
4 Hina bagade da Saibama amane sia: i, “Na da Mifibousiede ea musa: gagui huluane dima iaha.” Saiba da bu adole i, “Hina noga: idafa! Na da dia hawa: hamosu dunu esala. Na da eso huluane di hahawane ba: ma: ne hamomu da defea.”
Atunci a spus împăratul lui Țiba: Iată, ale tale sunt toate câte au aparținut lui Mefiboșet. Și Țiba a spus: Cu umilință te implor să găsesc favoare înaintea ochilor tăi, împărate, domnul meu.
5 Da: ibidi da Bahiulimi moilaiga doaga: loba, Solo ea fi dunu afae, amo Simiai (Gila egefe) da ougiba: le misini, e da ilima gagabusu aligima: ne sia: sisia: asi.
Și când împăratul David a venit la Bahurim, iată, de acolo a ieșit un om din familia casei lui Saul, al cărui nume era Șimei, fiul lui Ghera; el a ieșit și a tot blestemat pe când ieșea,
6 Simiai da muni Da: ibidi amola ea eagene ouligisu ilima igiga gagala: lu. Da: ibidi ea dunu amola ea da: i sosodo aligisu dunu da Da: ibidi sisiga: le lelu, be e da amo mae dawa: le, igiga gagala: i.
Și a aruncat cu pietre spre David și spre toți servitorii împăratului David; și tot poporul și toți războinicii erau la dreapta lui și la stânga lui.
7 Simiai da gagabui aligima: ne ilegele, amane sia: i, “Gadili masa! Gadili masa! Di da fasu dunu! Di da wadela: i hamosu dunu!
Și astfel spunea Șimei, când blestema: Ieși afară, ieși afară, tu om sângeros și tu om al lui Belial;
8 Di da Solo ea hina bagade hou samogei. Amola, di da Solo ea sosogo fi bagohame fane legeiba: le, Hina Gode da dima se iaha. Hina Gode da hina bagade hou dima fadegale, dia mano A: basalome igili i dagoi. Di fane legesu dunu! Di da wadela: lesi dagoi ba: sa!”
DOMNUL a întors asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia ai domnit; și DOMNUL a dat împărăția în mâna lui Absalom, fiul tău; și, iată, tu ești prins în ticăloșia ta, pentru că ești un om sângeros.
9 Abisia: i (ea ame da Selouaia) da hina bagadema amane sia: i, “Hina noga: idafa! Di abuliba: le, amo wa: me dima gagabui aligisa, amo ea logo hame hedofasala: ? Dia na asili, ea dialuma damuni fasima: ne sia: ma!”
Atunci Abișai, fiul Țeruiei, a spus împăratului: De ce să blesteme acest câine mort pe domnul meu, împăratul? Lasă-mă să trec, te rog și să îi iau capul.
10 Hina bagade da Abisia: i amola ea ola Youa: be elama amane sia: i, “Amo da alia liligi hame! E da nama gagabusa galea, Hina Gode da ema amane hamoma: ne adoiba: le, amo hou ea bai ema adole ba: mu da hamedei.”
Și împăratul a spus: Ce am eu a face cu voi, fii ai Țeruiei? Lasă-l să blesteme, deoarece DOMNUL i-a spus: Blestemă pe David. Cine va spune atunci: Pentru ce ai făcut astfel?
11 Amola Da: ibidi da Abisia: i amola ea eagene ouligisu dunu huluane ilima amane sia: i, “Nagofedafa da na fane legemusa: logo hogolala. Amaiba: le, amo Bediamini dunu ea hou ba: beba: le, mae fofogadigima! Hina Gode da adobeba: le, e da nama gagabusu aligima: ne sia: sa. Amaiba: le, ema mae sia: ma. E da amo hou hamomu da defea.
Și David i-a spus lui Abișai și tuturor servitorilor săi: Iată, fiul meu, care a ieșit din adâncurile mele, îmi caută viața: cu cât mai mult acum poate acest beniamit să o facă? Lăsați-l în pace și lăsați-l să blesteme, fiindcă DOMNUL i-a cerut.
12 Amabela: ? Hina Gode da na da: i dioi bagade ba: ma: bela: ? Amasea, e da amo gagabusu aligima: ne fadegale, nama hahawane hou ima: bela: ?”
Poate că DOMNUL va privi la nenorocirea mea și DOMNUL îmi va răsplăti cu bine pentru blestemul lui de astăzi.
13 Amaiba: le, Da: ibidi amola ea dunu da bu logoga ahoanu. Simiai da ili galu agolo bega: ahoanu. E da ilima gagabusa amola, ilima igi amola osoboga gagala: sa ahoanu.
Și precum David și oamenii săi mergeau pe cale, Șimei mergea pe coasta dealului în dreptul lui și blestema în timp ce mergea și arunca pietre spre el și arunca praf.
14 Hina bagade amola ea dunu huluane da hele nabawane, Yoda: ne Hano amoga doaga: i. Amogawi ilia da helefi.
Și împăratul și tot poporul care era cu el, au ajuns obosiți și s-au răcorit acolo.
15 A: basalome amola ema fa: no bobogebe Isala: ili dunu huluane da Yelusaleme moilai bai bagadega golili sa: i. Ahidoufele da ili galuwane golili sa: i.
Și Absalom și tot poporul, bărbații lui Israel, au venit la Ierusalim și Ahitofel a venit cu el.
16 Hiusiai (Da: ibidi ea sama) da A: basalomema doaga: le, amane wele sia: i, “Hina bagade! Gebe esaloma: mu! Gebe esaloma: mu!”
Și s-a întâmplat, când Hușai architul, prietenul lui David, a venit la Absalom, că Hușai i-a spus lui Absalom: Trăiască împăratul! Trăiască împăratul!
17 A: basalome da ema amane sia: i, “Di da dia sama Da: ibidi fisiagabela: ? Di abuliba: le ali hame asibala: ?”
Și Absalom i-a spus lui Hușai: Este aceasta bunătatea ta față de prietenul tău? De ce nu ai mers cu prietenul tău?
18 Hiusiai da bu adole i, “Na da habodane e amola ahoabela: ? Na da dunu amo Hina Gode da ilegei amola Isala: ili dunu huluane ilimagale ahoa. Na da ani esalumu.
Și Hușai i-a spus lui Absalom: Nu; ci pe cine l-a ales DOMNUL și acest popor și toți bărbații lui Israel, al lui voi fi și cu el voi rămâne.
19 Na da na hina eagofe amo ea hawa: fawane hamomu da defea. Na da dia ada ea hawa: hamoi amo defele dia hawa: hamomu.”
Și din nou, cui să servesc? Să nu servesc în fața fiului său? Cum am servit în fața tatălui tău, astfel voi fi în fața ta.
20 Amalalu, A:basalome da delegili, Ahidoufelema amane sia: i, “Wali ninia huluane da guiguda: esalebe goea! Di da ninia hamoma: ne, adi fada: i sia: sia: sala: ?”
Atunci i-a spus Absalom lui Ahitofel: Sfătuiți-vă între voi ce să facem.
21 Ahidoufele da ema bu adole i, “Dia asili, dia ada ea gidisedagi uda amo e da hina bagade diasu ouligimusa: guiguda: yolesi, amo huluane adole lama. Amasea, Isala: ili dunu da dia ada da dia ha lai dunu, amo noga: le dawa: mu. Amola dima fa: no bobogesu dunu da dogo denesi ba: mu.”
Și Ahitofel i-a spus lui Absalom: Intră la concubinele tatălui tău, pe care el le-a lăsat pentru a păzi casa; și tot Israelul va auzi că ești detestat de tatăl tău; atunci mâinile tuturor celor care sunt cu tine vor fi tari.
22 Amaiba: le, ilia da hina bagade diasu gadodili fa: i amo da: iya abula diasu gagui. Amogawi, dunu huluane ba: ma: ne, A:basalome da ea ada ea gidisedagi uda huluane adole lai.
Astfel, i-au întins lui Absalom un cort pe acoperișul casei; și Absalom a intrat la concubinele tatălui său înaintea ochilor întregului Israel.
23 Amo esoga, nowa da Ahidoufele ea fada: i sia: nabaloba, ilia da amo sia: da Gode Ea sia: defele dafawaneyale dawa: su. Da: ibidi amola A: basalome da amo sia: fa: no bobogesu.
Și sfatul lui Ahitofel, pe care îl dădea în acele zile, era ca și cum un om ar fi întrebat oracolul lui Dumnezeu; astfel era întreg sfatul lui Ahitofel deopotrivă pentru David și pentru Absalom.
