2 Hina 11
1 Hina bagade A: ihasaia ea ame A: dalaia da egefe da medole legei nababeba: le, e da hina bagade ea sosogo fi dunu huluane medole legema: ne sia: si.
Și când Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei a murit, s-a ridicat și a nimicit toată sămânța împărătească.
2 A: ihasaia egefe Youa: se e fawane da hame medole legei ba: i. Ilia da e amola eno sosogo fi dunu fane legemusa: misini, ea awa Yihosiba (hina bagade Yihoula: me ea idiwi amola A: ihasaia ea dalusi) e da Youa: se gei. E da Youa: se amola ea ouligisu uda amo dia ahoasu sesei Debolo ganodini amoga oule asili, amola A: dalaia ea mae ba: ma: ne, ela wamolegei. Amalalu, ilia da Youa: se hame medole legei.
Dar Ioșeba, fiica împăratului Ioram, sora lui Ahazia, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, și l-a furat din mijlocul fiilor uciși ai împăratului; și l-au ascuns dinaintea Ataliei, pe el și pe doica lui în camera de culcare, astfel încât el nu a fost ucis.
3 Yihosiba da ode gafeyale agoanega Youa: se ouligi. A: dalaia da Yuda fi ouligilaloba, Youa: se da Debolo diasu ganodini wamoaligili esalebe ba: i, amola Yihosiba da e ouligi.
Și el a fost ascuns cu ea în casa DOMNULUI șase ani. Și Atalia a domnit peste țară.
4 Be ode fesuga, gobele salasu dunu Yihoida da hina bagade uda ea da: igene sosodo aligisu dunu amola hina bagade diasu sosodo aligisu dunu ilia hina dunu, ilima Debolo diasua misa: ne sia: i. Amogawi, e da sia: beba: le, ilia da ea hamomu liligi amo fidima: ne dafawane ilegele sia: i. E da hina bagade A: ihasaia egefe Youa: se wamo esalu, amo ilima olei.
Și, în al șaptelea an Iehoiada a trimis și a luat pe conducătorii peste o sută, cu căpeteniile gărzii și i-a adus la el în casa DOMNULUI și a făcut un legământ cu ei și i-a pus să jure în casa DOMNULUI și le-a arătat pe fiul împăratului.
Și le-a poruncit, spunând: Acesta este lucrul pe care să îl faceți: O treime din voi care intră în sabat să facă de gardă la casa împărătească;
6 E da ilima amane hamoma: ne sia: i, “Dilia da Sa: bade eso hawa: hamomusa: masea, mogi udiana amoga eno da hina bagade uda ea diasu sosodo aligima: ne sia: ma! Mogi udiana amoga, eno da Se Logo Ga: suga sosodo aligima: ne sia: ma! Amola mogi udiana amoga, eno da logo ga: su sosodo aligisu dunu ilia baligia sosodo aligima: ne sia: ma!
Și o treime să fie la poarta Sur; și o treime la poarta din spatele gărzii; astfel să faceți de gardă la casă, pentru apărarea ei.
7 Be sosodo aligisu dunu gilisisu aduna amo da Sa: bade esoga helefisia, ilia da hina bagade Youa: se gemusa: , Debolo diasu sosodo aligima: ne sia: ma!
Și cele două părți dintre voi toți care ies în sabat, ei să facă de gardă la casa DOMNULUI lângă împărat.
8 Dilia da gegesu gobihei duga: le gadolewane, hina bagade Youa: se noga: le gema: mu! E da habidili ahoasea, dili e sigi masa. Nowa da dilima gadenena masea, medole legema!”
Și să înconjurați pe împărat de jur împrejur, fiecare bărbat cu armele sale în mână; și cel care se apropie de rânduri să fie omorât; și voi să fiți cu împăratul când iese și când intră.
9 Ouligisu dunu ilia da Yihoida ea hamoma: ne sia: i defele hamoi. Ilia da ilia dunu, gilisisu amo da Sa: bade esoga helefi amola gilisisu amo da Sa: bade esoga hawa: hamonanu, amo huluane Yihoidama oule asi.
Și căpeteniile peste o sută au făcut conform cu toate lucrurile pe care preotul Iehoiada le poruncise; și ei și-au luat fiecare oamenii lui care urmau să intre în sabat, cu cei care urmau să iasă în sabat și au venit la preotul Iehoiada.
10 Yihoida da musa: hina bagade Da: ibidi ea goge agei amola ludasa: besa: le gaga: su liligi huluane Debolo diasu ganodini modaligi, amo lale, ouligisu dunu ilima i.
Și preotul le-a dat căpeteniilor peste o sută sulițele și scuturile împăratului David, care erau în templul DOMNULUI.
11 Amola e da dunu ilia gegesu gobihei duga: le gadole, amo hina bagade Youa: se gemusa: , Debolo diasu midadi sisiga: le dadalema: ne asunasi.
Și garda a stat în picioare, fiecare bărbat cu armele sale în mână, de jur împrejurul împăratului, de la colțul drept al templului până la colțul stâng al templului, de-a lungul altarului și al templului.
12 Amalalu, Yihoida da Youa: se amo gadili oule asili, hina bagade habuga ea dialuma da: iya figisili, meloa amo ganodini da hina bagade ilia sema dedei ema i. Amalalu, e da Youa: se ea dialuma da: iya susuligi sogagala: le, e Yuda hina bagade hamoma: ne ilegei. Dunu huluane da lobo fane, amane wele sia: i, “Hina bagade da sedagili esalumu da defea!”
Și el a scos pe fiul împăratului și i-a pus coroana și i-a dat mărturia; și l-au făcut împărat și l-au uns; și au bătut din palme și au zis: Trăiască împăratul.
13 Hina bagade uda A: dalaia da sosodo aligisu dunu amola gilisi dialu dunu ilia nodosa gugulubi amo nababeba: le, e da hehenaia Debolo diasuga doaga: loba, dunu bagohame amogawi gilisi dialebe ba: i.
Și când Atalia a auzit zgomotul gărzii și al poporului, a venit la popor în templul DOMNULUI.
14 Amogawi, e da hina bagade gaheabolo, Yuda fi ilia hou defele, golasu ifa bagade Debolo Diasu logo holeiga dialu, amo dafulili lelebe ba: i. Ouligisu dunu huluane amola dalabede dusu dunu ilia da e sisiga: le lelefulu. Amola dunu huluane da hahawane wele sia: nanebe amola dalabede fulabolalebe ba: i. A: dalaia da bagadewane da: i dioiba: le, ea abula gadelale, ha: giwane amane wele sia: i, “Hohonosu! Hohonosu da doaga: i dagoi.”
Și când s-a uitat, iată, împăratul stătea în picioare lângă stâlp, precum era obiceiul, și prinții și trâmbițașii lângă împărat și tot poporul țării se bucura și suna din trâmbițe; și Atalia și-a sfâșiat hainele și a strigat: Trădare, trădare.
15 Yihoida da A: dalaia amo Debolo diasu sogebi ganodini medole legei ba: mu higa: i galu. Amaiba: le e da dadi gagui wa: i ouligisu dunu ilima amane hamoma: ne sia: i, “A: dalaia amo sosodo aligisu dunu ilia dadalei dogoa amoga gadili oule masa. Nowa da e gemusa: hamosea, amo medole legema!”
Dar preotul Iehoiada a poruncit căpeteniilor peste o sută și ofițerilor oștirii și le-a spus: Scoateți-o din rânduri; și pe cel care o urmează să îl ucideți cu sabia. Pentru că preotul spusese: Să nu fie ucisă în casa DOMNULUI.
16 Ilia da A: dalaia gagulaligili, hina bagade diasuga gaguli oule asili, Hosi Logo Ga: sua amogai, e medole legei dagoi.
Și au pus mâinile pe ea; și ea a mers pe calea pe care intră caii în casa împăratului; și acolo a fost ucisă.
17 Gobele salasu dunu Yihoida da amane hamoma: ne sia: beba: le, hina bagade Youa: se amola Yuda fi dunu da Hina Godema ilia da Ea fidafa fawane esaloma: ne, dafawane ilegele sia: su hamoi. Amola Yihoida da sia: beba: le, Yuda fi dunu da, ilia hina bagade noga: le fuli gala: ma: ne, dafawane ilegele sia: su.
Și Iehoiada a făcut un legământ între DOMNUL și împărat și popor, că vor fi poporul DOMNULUI; de asemenea între împărat și popor.
18 Amalalu, dunu huluane da ogogosu ‘gode’ Ba: ile ea debolo diasuga asili, amo mugululi, wadela: lesi. Ilia da oloda amola loboga hamoi ‘gode’ agoaila huluane gugunufinisi. Amola ilia da oloda amo ilia midadi, Ba: ile gobele salasu dunu Ma: da: ne, medole legei dagoi. Yihoida da sosodo aligisu dunu Debolo Diasu ouligima: ne asunasi.
Și tot poporul țării a intrat în casa lui Baal și au dărâmat-o; altarele lui și chipurile lui le-au spart în bucăți și l-au ucis pe Matan, preotul lui Baal, înaintea altarelor. Și preotul a rânduit ofițeri peste casa DOMNULUI.
19 Amalalu, e amola dadi gagui wa: i ouligisu dunu amola hina bagade da: i sosodo aligisu dunu, ilia da hina bagade amo Debolo diasu fisili, hina bagade diasuga oule asi. Dunu huluane da ili bobogei. Youa: se da Sosodo Aligisu Logo Ga: su amoga hina bagade diasu golili sa: ili, hina bagade fisu amoga fila heda: i.
Și a luat pe conducătorii peste o sută și pe căpetenii și garda și tot poporul țării; și l-au coborât pe împărat de la casa DOMNULUI și au venit pe calea porții gărzii casei împăratului. Și el a șezut pe tronul împăraților.
20 Dunu huluane da hahawane bagade ba: i. Moilai fi da ouiya: i dialebe ba: i. Bai A: dalaia da hina bagade diasu ganodini fane legei ba: i.
Și tot poporul țării s-a bucurat și cetatea era liniștită; și pe Atalia o uciseseră cu sabia lângă casa împăratului.
21 Youa: se da lalelegele, ode fesuale esalu, e da muni Yuda hina bagade hamoi.
Ioas era în vârstă de șapte ani când a început să domnească.
