1 Sa:miuele 12

1 Amalalu, Sa: miuele da Isala: ili dunuma amane sia: i, “Na da dilia hanai liligi nama adole ba: i amo na da dilima i. Na dili ouligima: ne hina bagade dilima i.

Și Samuel a spus întregului Israel: Iată, am dat ascultare vocii voastre în tot ce mi-ați spus și am pus un împărat peste voi.

2 Amola wali amo dunu da dili esala, amoea ouligimu. Be na da da: i hamone gago aligi, amola na mano da dili goyo. Na da goiga ganini dili ouligisa mana, waha wea da: i hamoi.

Și acum, iată, împăratul umblă înaintea voastră; și eu sunt bătrân și încărunțit; și, iată, fiii mei sunt cu voi și eu am umblat înaintea voastră din copilăria mea până în această zi.

3 Na da wea. Na da dilima adi liligi giadofale hamoi galea, Hina Gode Ea si da: iya amola hina bagade dunu ni ilegei dunu amo ea si da: iya nima adoma. Na da inia bulamagau o inia dougi wamolabala? Na da inia: liligi bidi fa: no imunusa: udigili labala: o inia liligi bagade amoane bidi fonobahadi ianu labala? Na da enoga hano suligi sia: nabibala: ? Na da adi liligi na afae giadofale hamoi galea, na da dabe imunu.”

Iată-mă, mărturisiți împotriva mea înaintea DOMNULUI și înaintea unsului său; al cui bou l-am luat? Sau al cui măgar l-am luat? Sau pe cine am escrocat? Sau pe cine am oprimat? Sau din mâna cui am primit vreo mită cu care să îmi orbesc ochii? Și vă voi da înapoi.

4 Dunu ilia da bu adole i, “Afae hamedafa, dia da ninima bidi fa: no imunusa: liligi hame lai, amola ninia liligi bidi fonobahadiga hame lai, amola dia da ninia liligi afae hame lai, amola dia da nini hamedafa igabosu.”

Și ei au spus: Nu ne-ai escrocat, nici nu ne-ai oprimat, nici nu ai luat ceva din mâna vreunui om.

5 Sa: miuele da adole i, “Hina Gode amola na ilegei hina bagade dunu, amo elea fawane da ba: le, dilia da na da moloidafa dunu sia: i dagoi.” Isala: ili dunu da bu adole i, “Dafawane! Hina Gode da ninima ba: su dunu esala.”

Iar el le-a zis: DOMNUL este martor împotriva voastră și unsul său este martor în această zi, că nu ați găsit ceva în mâna mea. Și ei au spus: El este martor.

6 Sa: miuele da gebe amanewane sisia: asi, “Hina Gode Hifawane da Mousesema amola Elanema ilegei. Hifawane da dilia aowalali Idibidi soge ganodini esalu amo fadegalesi.

Și Samuel a spus poporului: DOMNUL este cel care a rânduit pe Moise și pe Aaron și care a scos pe părinții voștri din țara Egiptului.

7 Waha dilia aligia gowane leloma, amola na da dilima Hina Gode Ea midadi diwaneya udidimu. Na da Hina Gode Ea liligi noga: i hamoi amo dilima amola dilia aowalalima hamoi amo olelemu.

De aceea acum, stați să mă judec cu voi înaintea DOMNULUI de toate faptele drepte ale DOMNULUI, pe care vi le-a făcut el, vouă și părinților voștri.

8 Ya: igobe amola ea sosogo ilia da Idibidi sogega ahoanoba, Idibidi dunu ilia da ilima bagadewane igaboi, amola dilia aowalalia da Gode Ea fidima: ne didigia: i. Amabeba: le, Gode da Mousese amo Elane asunasiagai. Elawa da dili Idibidi soge ganodini esalu amo oule misini sogebi gui ha: ini fima: ne asunasi dagoi.

Când Iacob a venit în Egipt și părinții voștri au strigat către DOMNUL, atunci DOMNUL a trimis pe Moise și pe Aaron, care au scos pe părinții voștri din Egipt și i-au făcut să locuiască în locul acesta.

9 Be Isala: ili dunu da ilia Hina Gode amo gogolei dagoi. Amaiba: le Gode da Filisidini dunu amola Moua: be hina bagade amola Ha: isou moilai bai bagade fi ilia dadi gagui dunu ouligisu dunu ea dio amo Sisela, amo dilia Isala: ili aowalali dunuma hasalasima: ne, logo doasi dagoi.

Și când ei au uitat pe DOMNUL Dumnezeul lor, el i-a vândut în mâna lui Sisera, căpetenie a oștirii Hațorului și în mâna filistenilor și în mâna împăratului Moabului și ei au luptat împotriva lor.

10 Amalu dilia aowalalia da Gode Ea fidima: ne dinana agoane sia: su, “Ninia da wadela: i hou hamoi, bai Hina Gode Dima baligifa: le, ogogole ‘gode’ Ba: ile amola A: siedalode elamama sia: ne gadosu. Ninima ha lai dunu ilia nini osa: la heda: sa: besa: le nini gaga: ma, amasea, ninia da Dima nodone sia: ne gadomu!

Și ei au strigat către DOMNUL și au spus: Am păcătuit, pentru că am părăsit pe DOMNUL și am servit Baalilor și Astarteelor; dar acum eliberează-ne din mâna dușmanilor noștri și îți vom servi.

11 Amabeba: le, Gode da Gidione dilima afugisiagai, amalu Bela: ge afugisi amalu Yefeda afugisi amalu fa: nodafa, na afugisi. Ninia fawane da defegagale dili ha lai dunuga osa: la hedasa: besa: le, dili gaga: i amoga dilia da hahawane esalusu.

Și DOMNUL a trimis pe Ierub-Baal și pe Bedan și pe Iefta și pe Samuel și v-a eliberat din mâna dușmanilor voștri, de fiecare parte, și voi ați locuit în siguranță.

12 Be dilia da ba: loba, A:mone fi ilia hina bagade dunu Na: ihase da gadenenewane dili doaga: la: muba: le, dilia Gode amo higale, dilia da nama hina bagade dunu eno dili ouligilaloma: ne lamusa: nama adole ba: i!

Și când ați văzut că Nahaș, împăratul copiilor lui Amon, a venit împotriva voastră, mi-ați spus: Nu; ci un împărat să domnească peste noi; când DOMNUL Dumnezeul vostru era împăratul vostru.

13 Be waha hina bagade dunu dili hanaiga lai amo goea, dili da amo adole ba: i, amo waha Hina Gode da e dilima i dagoi.

De aceea acum, iată, pe împăratul pe care l-ați ales și pe care l-ați dorit. Și, iată, DOMNUL a pus un împărat peste voi.

14 Dilia da Godema lalegaguli, Ea sia: nabasea, Ema sia: ne gadosea, Ea Sema dedei huluane fa: no bobogesea, amola dilia hina bagade dunu amola dilia da Hina Gode Ema fawane fa: no bobogesea, dilia da hahawane fifi ahoanumu.

Dacă vă veți teme de DOMNUL și îi veți servi și veți asculta de vocea lui și nu vă veți răzvrăti împotriva poruncii DOMNULUI, atunci atât voi cât și împăratul care domnește peste voi veți continua să urmați pe DOMNUL Dumnezeul vostru;

15 Be dilia da Hina Gode Ea sia: amo mae nabawene, amola Ea hamoma: ne sia: i amo hame hamosea, E da dilima amola dilia hina bagade dunuma, ha lai ganumu.

Dar dacă nu veți asculta de vocea DOMNULUI, ci vă veți răzvrăti împotriva poruncii DOMNULUI, atunci mâna DOMNULUI va fi împotriva voastră, precum era împotriva părinților voștri.

16 Amaiba: le moloiwane lelawane aligima. Amasea, Gode da dilima gasa bagade hou hamobe, dilia da ba: mu.

De aceea acum, stați în picioare și vedeți acest lucru mare, pe care îl va face DOMNUL înaintea ochilor voștri.

17 Waha da esoi bagade. Dafawanela: ? Be na da Hina Godema sia: ne gadomu, amola Hina Gode da gugelele amola gibu imunu. Amo liligi defele doaga: sea, dilia da hina bagade dunu lamusa: adole ba: beba: le, dilia da Hina Godema wadela: le hamoi amo dili dawa: digimu.”

Nu este astăzi secerișul grâului? Eu voi striga către DOMNUL și el va trimite tunete și ploaie; ca să pricepeți și să vedeți că stricăciunea voastră, pe care ați făcut-o în ochii DOMNULUI, cerând pentru voi un împărat, este mare.

18 Amalalu, Sa: miuele da Hina Godema sia: ne gadoi, amola, amogalawane Hina Gode da gugelele amola gibu i. Amaiba: le dunu ilia da Hina Godema amola Sa: miuelema bagadewane beda: i.

Astfel Samuel a strigat către DOMNUL; și DOMNUL a trimis tunete și ploaie în acea zi; și tot poporul s-a temut mult de DOMNUL și de Samuel.

19 Amola ilia da Sa: miuelema amane sia: i, “Dafawane, dia Hina Bagade Gode Ema nini fidima: ne sia: ne gadoma, amasea nini da mae bogoma: ne gaga: i dagoi ba: mu. Waha ninia da dawa: digisa, ninia da wadela: i hou bagade hamosu, amo hamosawane ninia da hina bagade dunu eno lamusa: adole ba: beba: le, wadela: i hou hamoi dagoi.”

Și tot poporul a spus lui Samuel: Roagă-te pentru servitorii tăi DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să nu murim, pentru că am adăugat la toate păcatele noastre acest rău, de a cere pentru noi un împărat.

20 Sa: miuele da bu adole i “Mae beda: ma! Be amomane dilia da wadela: i hou hamoi dagoi. Be Hina Gode ea hou lalegagui mae yolesima. Be dilia dogoga amola asigi dawa: suga, Hina Godema dafawaneyale dawa: ma.

Și Samuel a spus poporului: Nu vă temeți; ați făcut toată această stricăciune; numai nu vă abateți de la a-l urma pe DOMNUL, ci serviți DOMNULUI cu toată inima voastră;

21 Ogogole ‘gode’ ilima mae fa: no bobogema. Ilia da dili hame fidimu amola hame gaga: mu. Bai amo da dafawane Gode hame.

Și nu vă abateți, pentru că atunci ați merge după lucruri deșarte, care nu folosesc, nici nu eliberează, pentru că acestea sunt deșertăciune.

22 Hina Gode da noga: le dadawa: lu, Ea hamomusa: ilegei, amola E da dili fisiagamu hamedafa dawa: Bai E da dili Ea fidafa hamomusa: ilegei dagoi.

Pentru că DOMNUL nu va uita pe poporul său, pentru numele său cel mare; deoarece i-a plăcut DOMNULUI să vă facă poporul său.

23 Be na dili fidima: ne, Hina Godema hame sia: ne gadolala ganiaba, na da Hina Godema wadela: le hamona: noba. Hina Gode! Na da amo sia: ne gadosu fisimu higa: i gala mabu! Be amomane na da dilima hou ida: iwane olelemu da defea.

Mai mult, cât despre mine, nicidecum nu voi păcătui împotriva DOMNULUI, încetând să mă rog pentru voi; ci vă voi învăța calea cea bună și dreaptă;

24 Be dilia Hina Gode Ea sia: mae yolesili, nabawane hamoma. Dilia Ea gasa bagade hou dili fidima: ne hamoi amo bu dawa: ma.

Numai temeți-vă de DOMNUL și serviți-i în adevăr, cu toată inima voastră; luați aminte ce lucruri mari a făcut cu voi!

25 Be dilia da gebewane wadela: i hou hamonanea, Hina Gode da dilia amola dilia hina bagade dunu gugunufinisimu.”

Dar, dacă vă veți purta cu stricăciune, veți fi mistuiți, deopotrivă voi și împăratul vostru.