< 1 Hina 4 >
1 Soloumane da Isala: ili fi huluane ouligilalusu.
Salomon régnait donc sur Israël.
2 Amola ea eagene hawa: hamosu dunu bagade da amo: - Gobele salasu ouligisu-A: salaia (Sa: idoge egefe)
Et voici les chefs qui étaient avec lui: Azarias, fils de Sadoc;
3 Hina bagade ea dedesu dunu-Elihoulefe amola Ahaidia (ela da Siaisia ea mano) Dedene legei ouligisu dunu-Yihosiafa: de (Ahailade ea mano)
Eliaph et Achia, fils de Séba, scribes; Josaphath, fils d'Achilud, gardien des actes publics.
4 Dadi gagui wa: i ouligisu dunu-Bina: ia (Yihoida egefe) Gobele Salasu dunu-Sa: idoge amola A: baia: da
Banaïas, fils de Joïada, général de l'armée; Sadoc et Abiathar, prêtres;
5 Soge afae afae ouligisu dunu ilia bai ouligisu dunu-A: salaia (Na: ida: ne ea egefe) Hina bagade fada: i sia: fidisu dunu-gobele salasu dunu Sa: iba: de (Na: ida: ne ea egefe)
Ornia, fils de Nathan, chef de ceux qui se tenaient près du roi, et Zabuth, fils de Nathan, ami du roi.
6 Hina bagade diasu hawa: hamosu dunu ilia ouligisu dunu-Ahaisia Udigili hawa: hamosu dunu ilia ouligisu dunu-A: dounaila: me (A: bada egefe)
Achisar était économe; et Eliac économe; Eliab, fils de Saph, était chef des tribus, et Adoniram, fils d'Audon, intendant des impôts.
7 Soloumane da Isala: ili soge ganodini, sogebi ouligisu bai dunu fagoyale gala amo ilegei. Ilia hawa: hamosu da afae afae ode huluane ganodini, ilia oubi afaega hina bagade amola ea diasua esalebe dunu ilima ha: i manu, amo ilia dunu fi amoga lale iasu.
Et Salomon avait douze officiers sur tout Israël, pour approvisionner le roi et toute sa maison; chaque tribu faisait l'approvisionnement d'un mois par année.
8 Amo sogebi bai ouligisu dunu fagoyale amola ilia ouligi sogebi bai dio da haguduga dedei. Ouligisu Dunu Sogebi Bai Benehe - Ifala: ime agolo soge
Voici leurs noms: Béen, fils de Or, en la montagne d'Ephraïm; le premier.
9 Benedege - Ma: iga: se, Sia: ilibimi, Bede Simese, Ilone amola Bede Ha: ila: ne (huluane da moilai bai bagade).
Ben-Dacar, à Macès, à Salabin, à Bethsamys et à Elon, jusqu'à Géthanan; le second.
10 Benehisidi - Alubode amola Sougo (moilai bai bagade) amola Hife soge huluane.
Ben-Esdi en Araboth, Socho et tout le territoire d'Opher.
11 Benabinada: be (e da Soloumane ea uda mano Da: ifa: de lai dagoi) - Do soge huluane.
Ben-Aminadab avait tout Nephthador; il avait épousé Téphath, fille de Salomon; encore un.
12 Ba: iana (Ahailade egefe) - Da: ianage amola Megidou (moilale gagai bai bagade), Amola soge huluane amo da Bedesia: ne soge amola Sa: leda: ne moilaigadenene galu. Amo soge da Yeseliele moilai bai bagadega ga (south) asili, A:ibele Mihoula amola Yogomia: ime moilale gagai bai bagadega doaga: i.
Bana, fils d'Achilud, avait Ithaanach, Mageddo et toute la maison de Dan, vers Saséthan sous Esraé, et le territoire depuis Bethsan jusqu'à Sabelmaüla, et jusqu'à Maèber-Lucam; encore un.
13 Benegiba - La: imode moilai bai bagade (Gilia: de soge ganodini) amola moilai Gilia: de soge ganodini amo Ya: ie fi da gagui. (Ya: ie da Ma: na: se ea fi). Amola moilai huluane Agobe sogebi (Ba: isia: ne soge ganodini) amo ganodini e ouligi. Ea ouligibi huluane da moilai bagade 60 agoane. Ilia da gasa bagade gagili sali amola ilia logo ga: su da balasega hamoi galiamo agoai liligi amoga ga: i.
Ben-Naber était à Rhaboth-Galaad, et avait tout le territoire d'Ergab en Bitsan, soixante villes grandes et fortes avec des verrous d'airain; encore un.
14 Ahinada: be (Idou egefe) - Ma: ihana: ime soge
Achinadab, fils de Saddo, avait Manaïm.
15 Ahima: ia: se (e da Soloumane uda mano eno amo Ba: sema: de lai) - Na: fadalai soge
Achimaas était en Nephthali; celui-ci avait épousé Basemmath, fille de Salomon; encore un.
16 Ba: iana (Hiusiai egefe) - A: sie soge amola Bialode moilai
Baanan, fils de Chusi, était en Aser et en Baaloth; encore un.
17 Yihosiafa: de (Balua egefe) - Isaga soge
Josaphat, fils de Phuasud, en Issachar.
18 Simiai (Ila egefe) - Bediamini soge
Sémeï, fils d'Ela en Benjamin.
19 Giba (Ulai egefe) - Gilia: de soge (musa: A:moulaide hina bagade Saihone amola Ba: isia: ne hina bagade Ogo da Gilia: de soge ouligisu) Amo dunu fagoyale gala afae afae da Isala: ili sogebi bai huluane ouligisu. Amola ilia da ouligisudafa hina dunu afae eno gala. E da Isala: ili soge huluane ouligi.
Gaber, fils d'Adaï, en la terre de Gad, de Séhon, roi d'Esebon, et de Og, roi de Basan, et il était Naseph (Nasib) en la terre de Juda.
20 Yuda amola Isala: ili dunu ilia idi da sa: iboso gasei amo hano wayabo bagade bega: gala amo idi defele ba: su. Ilia da ha: i manu amola hano hahawane nanu, hahawane esalu.
21 Soloumane ea ouligisu ganodini, eno fi amo da Iufala: idisi Hano bega: asili Filisidini soge amola Idibidi alalo amoga doaga: le, amo fi huluane Soloumane da ouligi. Ilia da ema su ianu, ea esalusu huluane ganodini, ea sia: nabawane hamosu.
Ainsi, les officiers approvisionnaient le roi Stillemon, et chacun avait son mois pour subvenir à ce qui était demandé pour sa table; et ils n'intervertissaient jamais l'ordre établi. Ils faisaient transporter l'orge et la paille pour les chevaux de selle et les attelages du roi, en tout lieu où il se trouvait, chacun selon ce qui lui était prescrit.
Et voici ce qu'il fallait chaque jour à Salomon: trente mesures de fleur de farine, et soixante mesures de farine pétrie.
23 Eso huluane, eso afae afae amoga, Soloumane da ea diasua esalebe dunu ilia moma: ne, hagudu dedei liligi lai: - noga: idafa falaua- 5,000 lida agoane, gala: ine goudai-10,000 lida agoane, bulamagau (amo ilia da diasu ganodini alema: ne ha: i manu iasu)- 10, bulamagau amo da gisi bugi nana alei-20, sibi-100, amola ‘dia’ ohe, ‘gasele’, ‘lobage’ amola ‘gagala’.
Dix veaux choisis, vingt bœufs pris au pâturage, et cent brebis, et en outre des cerfs, des chevreuils parqués et engraissés.
24 Soloumane da soge huluane amo da Iufala: idisi Hano guma: dini gala amo huluane ouligi. Ea soge da Difisa (hano degesu) amogainini guma: dini asili Ga: isa moilai bai bagadega doaga: i. Hina bagade huluane Iufala: idisi Hano amo guma: dini esalu da eha esalu. E amola ea na: iyado fi da olofole esalu.
Car il était chef de toute la contrée en deçà de l'Euphrate, et la paix régnait tout alentour de ses territoires.
25 E da esaloba, dunu fi huluane Yuda soge amola Isala: ili soge amo ganodini esalu da gaga: iba: le, hahawane esalu. Sosogo fi higagale da ilila: waini efe amola figi ifa defe gagai.
Et le Seigneur avait doué Salomon d'une grande intelligence, d'une grande sagesse, et d'une richesse de cœur abondante comme le sable du rivage de la mer.
26 Soloumane da ‘sa: liode’ hosi ilia sesei 40,000 agoane galu, amola dadi gagui dunu ilia fila heda: ma: ne hosi 12,000 agoane galu.
Et le Seigneur avait doué Salomon d'une grande intelligence, d'une grande sagesse, et d'une richesse de cœur abondante comme le sable du rivage de la mer.
27 Ea sogebi bai ouligisu dunu fagoyale da higagale ea oubi ilegei amoga hina bagade amoma ha: i manu, e amola dunu huluane ea diasua esala defele moma: ne, ema i.
Et le Seigneur avait doué Salomon d'une grande intelligence, d'une grande sagesse, et d'une richesse de cœur abondante comme le sable du rivage de la mer.
28 Amola sogebi bai ouligisu dunu ilia da higagale, bali gala: ine amola gisi ilima ilegei defele, ‘sa: liode’ hosi amola hiougisu ohe ilia moma: ne iasu.
Et le Seigneur avait doué Salomon d'une grande intelligence, d'une grande sagesse, et d'une richesse de cœur abondante comme le sable du rivage de la mer.
29 Gode da Soloumanema asigi dawa: su bagadedafa amola ea dogo ganodini dawa: su bagade i. Ea asigi dawa: su da defemu hamedei ba: i.
Et le Seigneur avait doué Salomon d'une grande intelligence, d'une grande sagesse, et d'une richesse de cœur abondante comme le sable du rivage de la mer.
30 Soloumane ea asigi dawa: su da bagadedafaba: le, gusudili bagade dawa: su dunu amola Idibidi bagade dawa: su dunu ilia dawa: su baligi dagoi.
La sagesse de Salomon s'accrut et surpassa celle des anciens, celle de tous les sages de l'Égypte.
31 Ea asigi dawa: su da dunu huluanedafa ilia asigi dawa: su amo baligi dagoi. Ea asigi dawa: su da Ida: ne (Eselahaide dunu) amola Ma: ihole egefelali (Hima: ne, Galagole amola Dada: ), amo dunu huluane ilia asigi dawa: su baligi dagoi. Dunu huluane e beba: le fifi asi da ea bagade dawa: su hou amo lalaba asi.
Et il était le plus sage des hommes; il était plus sage que Géthan le Zarite, qu'Enan, que Chalcad et que Darala, fils de Mal.
32 E da malasu sia: 3,000 agoane hahamoi amola gesami 1,000 agoane baligili hahamoi.
Et il dit trois mille proverbes et cinq mille cantiques.
33 E da ifa amola ifalabo amoma gogosele sia: asi. E da Lebanone dolo ifa amola ‘hisobe’ amo da dobeaba: le heda: i amo ea hou gogosele sisa: asi. E da ohe fi, sio fi, hanome, goma: , sania enoenoi amola menabo fi huluane ilia hou gogosele sisa: asi.
Et il disserta sur tous les arbres, depuis le cèdre du Liban jusqu'à l'hysope qui sort des murailles; il parla de tous les quadrupèdes, de tous les oiseaux, de tous les reptiles et de tous les poissons.
34 Osobo bagade hina bagade ilia da ea hina bagade hou nababeba: le, amo sia: naba masa: ne, dunu ema asunasisi.
Et tous les peuples venaient pour entendre la sagesse de Salomon; et combien y eut-il de rois de la terre qui vinrent entendre la sagesse de Salomon!