1 Hina 20
1 Silia hina bagade Beneha: ida: de da ea dadi gagui dunu huluane gagadoi. Soge ouligisu dunu eno32 agoane ilia da fuligala: musa: dadi gagui dunu da ilia hosi da: iya fila heda: fia: i. Ilia da gusu ba: i mogodigili heda: fia: le, Samelia moilai bai bagadega doaga: i.
Şi Ben-Hadad, împăratul Siriei, şi-a adunat toată oştirea lui; şi erau treizeci şi doi de împăraţi cu el, şi cai şi care; şi s-a urcat şi a asediat Samaria şi s-a războit împotriva ei.
2 E da sia: adola ahoasu dunu ilia Isala: ili hina bagade A: iha: be moilai ganodini esalebe, ema adoma: ne asunasi. Ilia da ema amane sia: i, “Hina bagade Beneha: ida: de da dima amane hamoma: ne sia: sa,
Şi a trimis mesageri la Ahab, împăratul lui Israel, în cetate, şi i-a spus: Astfel spune Ben-Hadad:
3 ‘Dia silifa amola gouli huluane, amola dilia udalali amola baligili gasa bagade manolali amo huluane ema ima.’”
Argintul tău şi aurul tău sunt ale mele; soţiile tale de asemenea şi copiii tăi cei mai plăcuţi sunt ai mei.
4 A: iha: be da bu adole i, “Na hina Beneha: ida: dema amane adoma, ‘Defea mabu! E da na amola na gagui huluane fedelamu da defea.’”
Şi împăratul lui Israel a răspuns şi a zis: Domnul meu, împărate, conform spusei tale, eu, şi tot ceea ce am, sunt al tău.
5 Amalalu, Beneha: ida: de ea adola ahoasu dunu ilia da bu A: iha: bema misini, Beneha: ida: de ea adole iasu sia: amo eno amane sia: i, “Na da dima dia silifa amola gouli amola udalali amola manolali huluane nama ima: ne sia: i.
Şi mesagerii s-au întors şi au zis: Astfel vorbeşte Ben-Hadad, spunând: Deşi am trimis la tine, spunând: Să îmi dai argintul tău şi aurul tău şi soţiile tale şi copiii tăi;
6 Be wali na da na dadi gagui ouligisu dunu ili asunasimu. Ilia da dia hina bagade diasu amola dia eagene ouligisu dunu ilia diasu huluane amo ganodini hogole, liligi huluane da noga: i, amo ilia ba: sea, ladili ebelemu. Ilia da aya eso we waba, misunu.”
Totuşi voi trimite pe servitorii mei la tine mâine, cam în acest timp, şi ei vor cerceta casa ta şi casele servitorilor tăi; şi va fi astfel: că orice este plăcut în ochii tăi, ei vor pune în mâna lor şi vor lua.
7 Hina bagade A: iha: be da ea soge ouligisu dunu huluane ema misa: ne sia: ne, ilima amane sia: i, “Amo dunu da nini wadela: lesimusa: dawa: lebe, amo dilia da ba: sa. E da na udalali amola manolali amola na silifa amola gouli fefedelamusa: , nama sia: si. Amola na da amo igili imunu sia: i.”
Atunci împăratul lui Israel a chemat pe toţi bătrânii ţării şi a spus: Cunoaşteţi, vă rog, şi vedeţi cum acest om caută ticăloşie, pentru că a trimis la mine după soţiile mele şi după copiii mei şi după argintul meu şi după aurul meu şi nu l-am refuzat.
8 Ouligisu dunu ilia amola dunu huluane, da amane sia: i, “Ea sia: mae nabima! Ema agoane hamoma: ne mae sia: ma!”
Şi toţi bătrânii şi tot poporul i-au zis: Să nu îi dai ascultare, nici să nu consimţi.
9 Amaiba: le, A:iha: be da Beneha: ida: de ea sia: adosi dunu ilima amane sia: i, “Na hina Beneha: ida: de ema amane sia: ma, ‘Na da dia musa: adole ba: su hamoma: ne sia: i. Be dia hamoma: ne sia: i ageyadu amo na da hame hamomu.’” Adola ahoasu dunu ilia da fisili asili, amalalu sia: eno ema adola misi.
De aceea el a spus mesagerilor lui Ben-Hadad: Spuneţi domnului meu, împăratul: Pentru tot ce ai trimis la servitorul tău la început voi face; dar acest lucru nu pot să îl fac. Şi mesagerii au plecat şi i-au adus din nou cuvânt.
10 Beneha: ida: de da amane sia: si, “Na da dunu bagohamedafa amo dia moilai mugulumusa: oule misunuba: le, ilia da moilai mugului isu amo ilia loboa gaguli masunu defele ba: mu. Na da amane hame hamosea, ‘gode’ ilia da na fane legemu da defea.”
Şi Ben-Hadad a trimis la el şi a spus: Astfel să îmi facă dumnezeii şi încă mai mult, dacă ţărâna Samariei va fi suficientă să umple mâna întregului popor care mă urmează.
11 Hina bagade A: iha: be da bu adole i, “Hina bagade Beneha: ida: dema amane sia: sima, ‘Dadi gagui dunudafa da hidadea hasalasilalu amalu fa: no da hidale sia: sa, be bisili da hame sia: sa.’”
Şi împăratul lui Israel a răspuns şi a zis: Spuneţi-i: Să nu se fălească cel care îşi încinge armura ca cel care şi-o dă jos.
12 Beneha: ida: de amola ema fuligala: su dunu ilia ouligisu dunu, ilia da ilia abula diasu ganodini adini nanebe ba: loba, A:iha: be ea adole iasu nabi. Beneha: ida: de da ea dadi gagui dunu ilia da moilai bai bagade doagala: musa: momagema: ne sia: i. Amaiba: le, ilia da ilia doagala: mu sogebi amoga huluane asi.
Şi s-a întâmplat, când Ben-Hadad a auzit acest mesaj, pe când el bea, el şi împăraţii lui în corturi, că a spus servitorilor săi: Desfăşuraţi-vă de bătălie. Şi ei s-au desfăşurat de bătălie împotriva cetăţii.
13 Be amogalu, balofede dunu afae da hina bagade A: iha: bema asili, amane sia: i, “Hina Gode da amane sia: sa, ‘Silia dadi gagui wa: i bagadedafa, amoba: le mae beda: ma! Na da wali eso dima hasalasu hou imunu. Amasea, Na da Hina Godedafa, dia da dawa: mu.’”
Şi, iată, a venit un profet la Ahab, împăratul lui Israel, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai văzut tu toată această mare mulţime? Iată, o voi da în mâna ta în această zi; şi tu vei cunoaşte că eu sunt DOMNUL.
14 A: iha: be da amane adole ba: i, “Ilima doagala: sea, nowa da bisilua hamoma: bela: ?” Balofede dunu da bu adole i, “Hina Gode da amane sia: sa, ‘Ayeligi dadi gagui dunu ilia da bisili doagala: mu. Amola soge bai ouligisu dunu ilia da ayeligi ouligimu.’” Hina bagade da bu adole bai, “Be dadi gagui wa: i ouligisudafa da nowala: ?” Balofede dunu da bu adole i, “Difa!”
Şi Ahab a spus: Prin cine? Iar el a spus: Astfel spune DOMNUL: Prin tinerii prinţilor provinciilor. Apoi el a spus: Cine va începe bătălia? Iar el a răspuns: Tu.
15 Amaiba: le, hina bagade da ayeligi dadi gagui dunu amo da soge bai ouligisu dunu hagudu gala, amo huluane gilisimusa: wei. Ilia idi da 232 agoane. Amalalu, e da Isala: ili dadi gagui dunu huluane amo gilisima: ne wei. Ilia idi da dunu 7,000 agoane.
Atunci el a numărat pe tinerii prinţilor provinciilor, şi ei au fost două sute treizeci şi doi; şi, după ei a numărat tot poporul, pe toţi copiii lui Israel, şapte mii.
16 Doagala: su da esomogoa mui. Beneha: ida: de amola ea fuligala: su dunu (huluane ilia idi da 32 agoane) ilia da ilia abula diasu ganodini adini nanebeba: le, bai muni feloai agoai ba: i.
Şi au ieşit la amiază. Dar Ben-Hadad bea şi se îmbăta în corturi, el şi împăraţii, cei treizeci şi doi de împăraţi, care îl ajutau.
17 Isala: ili ayeligi dadi gagui dunu da bisili gusuba: le doagala: musa: asi. Beneha: ida: de da desega ahoasu dunu asunasi. Ilia da ema buhagili misini, ema ilia ba: i amo sia: ne i, “Isala: ili dadi gagui gilisisu da Samelia sogega manebe.”
Şi tinerii prinţilor provinciilor au ieşit cei dintâi; şi Ben-Hadad a trimis şi i-au spus, zicând: Au ieşit nişte bărbaţi din Samaria.
18 Beneha: ida: de da ilima amane sia: i, “Amo dunu da gegemusa: o olofoi adole ba: musa: maha. Be amo mae dawa: le, ili mae medoleawane, udigili gagulaliligima!”
Şi el a spus: Dacă au ieşit pentru pace, prindeţi-i vii; şi dacă au ieşit pentru război, prindeţi-i vii.
19 Isala: ili ayeligi dadi gagui dunu da doagala: musa: bisili asi. Isala: ili dadi gagui dunu wa: i da ilima fa: no bobogei.
Astfel, aceşti tineri ai prinţilor provinciilor au ieşit din cetate, ei şi armata care îi urma.
20 Dunu afae afae da ele dabele gegebe dunu amo afae afae fane legei. Silia dadi gagui dunu ilia da hobeabeba: le, Isala: ili dunu da ilima fa: no bobogele sefasi. Be Beneha: ida: de amola hosi da: iya fila heda: i dadi gagui dunu mogili, ilia da hosi da: iya fila heda: le, hobeahadafa hobea: i.
Şi au ucis, fiecare pe omul lui; şi sirienii au fugit; şi Israel i-a urmărit; şi Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal cu călăreţii.
21 Hina bagade A: iha: be da bisili gegesu amoga aligila misini, Silia hosi amola ‘sa: liode’ fefedelale, Silia dunu hasalasi.
Şi împăratul lui Israel a ieşit şi a lovit caii şi carele şi a ucis pe sirieni cu un mare măcel.
22 Amalalu, balofede dunu da hina bagade A: iha: bema asili, amane sia: i, “Di buhagili, dia dadi gagui wa: i amo gasa fima: ne wiwima. Amola dawa: iwane, Isala: ili soge gaga: musa: ilegema. Bai woufo galu, Silia hina bagade da dilima bu doagala: musa: misunu.
Şi profetul a venit la împăratul lui Israel şi i-a spus: Du-te, întăreşte-te şi însemnează şi vezi ce faci, pentru că la întoarcerea anului împăratul Siriei se va urca împotriva ta.
23 Hina bagade Beneha: ida: de ea eagene ouligisu dunu da ema amane sia: i, “Isala: ili dunu ilia da nini hasalasu amo ea bai da Isala: ili fi dunu ilia ‘gode’ huluane da goumi ‘gode’. Be ninia da umiga ilima gegesea, ninia da dafawane ili hasalisimu.
Şi servitorii împăratului Siriei i-au spus: Dumnezeii lor sunt dumnezei ai dealurilor; de aceea au fost mai tari decât noi; dar să luptăm împotriva lor în câmpie şi cu siguranţă noi vom fi mai tari decât ei.
24 Wali ninia fuligala: su ouligisu dunu 32 agoane, amo fadegama. Dadi gagui wa: i ouligisu dunu, ilia sogebi huluane lama: ne, hamoma.
Şi fă acest lucru: Scoate pe împăraţi, pe fiecare om din locul său, şi pune căpetenii în locul lor;
25 Amasea, dadi gagui wa: i (wa: i amo da di fisili hobea: i defele, amo hosi amola ‘sa: liode’ idi defele) amo gilisima: ma. Ninia da Isala: ili dunuma umiga gegemu, amola wali ili hasalasimu.” Hina bagade Beneha: ida: de da ilia sia: hahawane nabi, amola ilia fada: i sia: defele hamomusa: dawa: i.
Şi numără-ţi o armată, ca armata pe care ai pierdut-o, cal pentru cal şi car pentru car; şi vom lupta împotriva lor în câmpie şi cu siguranţă noi vom fi mai tari decât ei. Şi el a dat ascultare vocii lor şi a făcut astfel.
26 Asili, woufo amogalu, e da ea dadi gagui dunu gilisima: ne wei, amola ilia da ea hamoma: ne sia: beba: le, A:ifege moilaiga, Isala: ili dunu doagala: musa: , mogodigili asi.
Şi s-a întâmplat, la întoarcerea anului, că Ben-Hadad a numărat pe sirieni şi s-a urcat la Afec, pentru a lupta împotriva lui Israel.
27 A: iha: be da Isala: ili dadi gagui dunu gilisima: ne wele, ilima gegesu liligi i. Ilia da gadili mogodigili asili, ha wa: i diasu gilisisu aduna hamone, Silia dadi gagui wa: i ilima ba: le gusuli fi dialu. Isala: ili dadi gagui gilisisu da goudi wa: i aduna fonobahadidafa agoai ba: i. Bai Silia dadi gagui dunu wa: i da bagadedafa amo sogebi bagade amoga fiafiasa asi dialebe ba: i.
Şi copiii lui Israel au fost număraţi şi erau toţi prezenţi şi au mers împotriva lor; şi copiii lui Israel şi-au înălţat corturile în faţa lor ca două turme mici de iezi, dar sirienii umpleau ţara.
28 Balofede dunu afae da hina bagade A: iha: bema asili, amane sia: i, “Hina Gode da amane sia: sa, ‘Silia dunu da Na da agolo ouligisu ‘gode’ fawane, amola umi ouligimu hame dawa: Amaiba: le, Na da dili, ilia dadi gagui wa: i bagadedafa amo hasalasimusa: hamomu. Amasea, di amola dia fi dunu, dilia da Na da Hina Godedafa dawa: mu.’”
Şi a venit un om al lui Dumnezeu şi a vorbit împăratului lui Israel şi a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că sirienii au zis: DOMNUL este Dumnezeu al dealurilor dar nu este Dumnezeu al văilor, de aceea voi da toată această mare mulţime în mâna ta şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL.
29 Eso fesuale, Silia amola Isala: ili dunu da ilia ha wa: i diasu gilisisu ganodini ba: le gusuliwane esalu. Eso fesu ganodini, gegesu da mui. Isala: ili dadi gagui dunu ilia da Silia dunu 100,000 agoane medole legei.
Şi şi-au înălţat corturile unii în faţa altora şapte zile. Şi astfel a fost, că în ziua a şaptea bătălia a început; şi copiii lui Israel au ucis dintre sirieni o sută de mii de pedeştri într-o singură zi.
30 Silia dunu hame bogoi esalebe, da A: ifege moilaiga hobea: i. Be amogawi, moilai dobea fei sisiga: i da mugululi sa: ili, Silia dunu 27,000 agoane banei. Beneha: ida: de da moilai bai bagadega hobeale, diasu ganodini sesei amo ganodini wamoaligi.
Dar restul au fugit la Afec în cetate; şi acolo un zid a căzut peste douăzeci şi şapte de mii dintre bărbaţii care erau rămaşi. Şi Ben-Hadad a fugit şi a intrat în cetate într-o cameră dinăuntru.
31 Ea eagene ouligisu dunu da ema asili, amane sia: i, “Ninia nabi, amo Isala: ili hina bagade, ilia da asigili gogolema: ne olofosu hou dawa: Ninia da eboboi abula ninia bulualesisili, amola efe galoaga la: la: bololesisili, Isala: ili hina bagadema masa: ne di sia: ma. Amabela: ? E da di esaloma: ne yolesima: bela: ?”
Şi servitorii săi i-au spus: Iată acum, am auzit că împăraţii casei lui Israel sunt împăraţi milostivi; să ne punem, te rog, sac peste coapse şi funii pe capete şi să ieşim înaintea împăratului lui Israel; poate că te va lăsa cu viaţă.
32 Amaiba: le, ilia da eboboi abula bulualisisili, amola efe galoaga la: la: bololesisili A: iha: bema asili, amane sia: i, “Dia hawa: hamosu dunu Beneha: ida: de, e da ‘Na mae fama: ia’ hi segesa.” A: iha: be da bu adole i, “E da hame bogoi esalabala? Defea mabu! E da na fi dunu agoane ba: sa.”
Astfel s-au încins cu sac peste coapsele lor şi au pus funii pe capetele lor şi au venit la împăratul lui Israel şi au spus: Servitorul tău Ben-Hadad spune: Te rog, lasă-mă să trăiesc. Iar el a spus: Mai este încă în viaţă? El este fratele meu.
33 Beneha: ida: de da sia: noga: idafa hogobeba: le, A:iha: be da ‘na fi dunu’ sia: beba: le, ilia da hedolowane hahawane sia: i, “Dafawane! Dia sia: i defele, Beneha: ida: de da dia fi dunu agoane!” A: iha: be da amane hamoma: ne sia: i, “E nama oule misa!” Beneha: ida: de da ema doaga: loba, A:iha: be da ela gilisili ‘sa: liode’ amo da: iya fila heda: musa: , e hiougi.
Şi oamenii au căutat cu atenţie la cuvintele lui, dacă vreun lucru va ieşi de la el, şi au prins în grabă aceasta şi au zis: Fratele tău, Ben-Hadad. Atunci el a spus: Mergeţi, aduceţi-l. Atunci Ben-Hadad a ieşit la el, iar el l-a făcut să se urce în car.
34 Beneha: ida: de da A: iha: bema amane sia: i, “Na da moilai huluane amo na ada da dia adama fedele lai, amo dima bu imunu. Amola na ada da Samelia moilai bai bagade amo ganodini bidi lasu ouligisu bai hamoi, amo defele di da Dama: saga: se moilaiga agoane hamomu da defea.” A: iha: be da bu adole i, “Defea! Di da agoane ilegeiba: le, na da di masa: ne sesalimu.” Ela da gilisili bu mae gegema: ne ilegele sia: ne, A:iha: be da Beneha: ida: de udigili masa: ne sesali.
Şi Ben-Hadad i-a spus: Cetăţile, pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău, le voi înapoia; şi îţi vei face străzi în Damasc, precum tatăl meu a făcut în Samaria. Atunci, Ahab a spus: Eu te voi trimite cu acest legământ. Astfel el a făcut legământ cu el şi l-a trimis.
35 Hina Gode da amane hamoma: ne sia: beba: le, balofede dunu ilia gilisisu ganodini, balofede dunu afae da ea sama balofede dunu amo ea e fama: ne sia: i. Be ea sama da e famu higa: iba: le, hame fai.
Şi un anume bărbat dintre fiii profeţilor a spus aproapelui său în cuvântul DOMNULUI: Loveşte-mă, te rog. Şi bărbatul a refuzat să îl lovească.
36 Amaiba: le, balofede dunu da ea samama amane sia: i, “Di da Hina Gode Ea hamoma: ne sia: i hame nababeba: le, di da na yolesili, hedolowane laione wa: mega fane legei dagoi ba: mu.” Amalalu, amo balofede dunu da fisili, ahoabeba: le, laione wa: me da misini, e medole legei.
Atunci i-a spus: Pentru că nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, iată, imediat ce te vei fi depărtat de la mine, un leu te va ucide. Şi imediat ce s-a depărtat de la el, un leu l-a găsit şi l-a ucis.
37 Amalalu, balofede dunu (amo da ea samama e fama: ne sia: i), amo da eno dunuma amane sia: i, “Na fama!” Amo dunu da amane hamoi. E da balofede dunu ea odagia ha: gi fabeba: le, balofede da se nabi.
Apoi a găsit un alt bărbat şi i-a spus: Loveşte-mă, te rog. Şi bărbatul l-a lovit, astfel încât prin lovire l-a rănit.
38 Balofede dunu da ea odagia abula gadelai amoga la: la: gili (amo da ea ba: su afadenema: ne hamoi) asili, Isala: ili hina bagade baligili masa: ne, logo bega: ouesalu.
Astfel, profetul a plecat şi l-a aşteptat pe împărat pe cale şi s-a deghizat cu cenuşă pe faţa lui.
39 Hina bagade da e baligimusa: ahoanoba, balofede da ema amane wele sia: i, “Hina bagade! Na da gegesu ganodini gegenanoba, dadi gagui dunu afae da ha lai dunu gagulaligili, nama oule misini, amane sia: i, ‘Amo dunu noga: le sosodo aligima! Be di da noga: le hame sosodo aligisia amola e da dafawane hobeasea, di da dabe ima: ne, medole legei dagoi ba: mu. O amai hame galea, dabe silifa fage 3,000 agoane ima.’
Şi pe când trecea împăratul, a strigat către împărat şi a spus: Servitorul tău a ieşit în mijlocul luptei; şi, iată, un om s-a abătut şi a adus la mine un om şi a spus: Păzeşte pe acest om; dacă va lipsi cumva, atunci viaţa ta va fi pentru viaţa lui sau altfel îmi vei plăti un talant de argint.
40 Be na da eno hawa: hamosu hamobeba: le, amo dunu da hobeale asi.” Hina bagade da bu adole i, “Disu da dia dawa: ma: ne dabe se imunu sia: i dagoi. Di da dabe imunu galebe.”
Şi pe când servitorul tău era ocupat încoace şi încolo, el a dispărut. Şi împăratul lui Israel i-a spus: Aceasta îţi este judecata; tu însuţi ai hotărât-o.
41 Balofede dunu da ea odagia abula ga: i, amo gadelale fasibi ba: loba, hina bagade da e da balofede dunu afae dawa: i.
Şi el s-a grăbit şi şi-a luat cenuşa de pe faţa lui; şi împăratul lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeţi.
42 Amalalu, balofede da hina bagadema amane sia: i, “Hina Gode da amane sia: sa, ‘Na da di Beneha: ida: de medole legema: ne sia: i. Be di da e masa: ne, sesali. Amaiba: le, di da amo dabele, medole legei dagoi ba: mu. Amola dia dadi gagui wa: i da Silia dadi gagui wa: i hobeale masa: ne sesaliba: le, ilia da gugunufinisi dagoi ba: mu.’”
Iar el i-a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că ai dat drumul din mâna ta unui om pe care l-am rânduit în întregime nimicirii, de aceea viaţa ta va merge pentru viaţa lui şi poporul tău pentru poporul lui.
43 Hina bagade da da: i dioi bagadewane, Samelia sogega buhagi.
Şi împăratul lui Israel a mers la casa lui trist şi nemulţumit şi a venit în Samaria.
