1 Hina 15

1 Isala: ili fi ilia hina bagade Yelouboua: me da ode18 ouligilalu, Abaidia da Yuda fi ilia hina bagade hamoi.

Şi în anul al optsprezecelea al împăratului Ieroboam, fiul lui Nebat, Abiiam a domnit peste Iuda.

2 E da ode udiana Yelusaleme moilai bai bagadega esala, Yuda fi ouligilalu. Ea ame da Ma: iaga (A: basolome ea idiwi).

Trei ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.

3 E da ea ada ea wadela: i hou hamosu defele hamoi. Ea ada aowa Da: ibidi da mae fisili, Hina Godema fa: no bobogelalu. Be e da amo defele hame hamoi.

Şi el a umblat în toate păcatele tatălui său, pe care le făcuse înaintea lui; şi inima lui nu a fost împăcată cu DOMNUL Dumnezeul lui, ca inima lui David, tatăl său.

4 Be ea Hina Gode da Da: ibidima asigiba: le, Hina Gode da Abaidiama e bagia Yuda fi ilia hina dunu hamoma: ne amola Yelusaleme ganodini esaloma: ne amola gaga: ma: ne, Abaidiama mano i.

Totuşi, din cauza lui David, DOMNUL Dumnezeul său i-a dat o candelă în Ierusalim, pentru a înălţa pe fiul său după el şi pentru a întemeia Ierusalimul;

5 Hina Gode da agoane hamoi bai Da: ibidi da Ema nodoma: ne hamoi amola Ema Ea hamoma: ne sia: i amoga hame nabasu hou hame hamoi. E da hame nabasu hou afae fawane hamoi. Amo e da Iulaia (Hidaide dunu) ema fawane wadela: le hamoi.

Deoarece David făcuse ceea ce era drept în ochii DOMNULUI şi nu se abătuse de la niciun lucru pe care i-l poruncise el în toate zilele vieţii sale, în afară de fapta cu Urie hititul.

6 Gegesu mui amo da Lihouboua: me amola Yelouboua: me ela ouligibi ganodini ba: i, amo da Abaidia ea esalusu amo galu gebewane gegenanusu.

Şi a fost război între Roboam şi Ieroboam în toate zilele vieţii lui.

7 Amola Abaidia ea hamonanusu hou huluane da “Yuda hina bagade ilia Hamonanusu Meloa’ amo ganodini dedene legei.

Şi restul faptelor lui Abiiam şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Şi a fost război între Abiiam şi Ieroboam.

8 Abaidia da bogobeba: le, Da: ibidi Moilai Bai Bagade amo ganodini uli dogone sali. Amola, egefe A: isa da e bagia, Yuda fi ilia hina bagade hamoi.

Şi Abiiam a adormit cu părinţii săi; şi l-au îngropat în cetatea lui David; şi fiul său, Asa, a domnit în locul său.

9 Isala: ili hina bagade Yelouboua: me da ode 20 Isala: ili soge ouligilalu, A:isa da Yuda fi ilia hina bagade hamoi.

Şi în al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, Asa a domnit peste Iuda.

10 E da Yelusaleme moilai bai bagadega esala, ode 41agoanega, Isala: ili fi ouligilalu. Ea aya: da Ma: iga (A: basalome ea idiwi).

Şi patruzeci şi unu de ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.

11 A: isa da Hina Gode Ea nodoma: ne, ea aowa Da: ibidi ea hamoi amo defele hamoi.

Şi Asa a făcut ceea ce era drept în ochii DOMNULUI, precum a făcut David, tatăl său.

12 E da Yuda Soge ganodini hina: da: iga bidi lasu uda amola dunu huluane amo da ogogole ‘gode’ loboga hahamoi, ilima nodone sia: ne gadolalu, amo huluane gadili sefafasi. A: isa da ogogole loboga hamoi ‘gode’ ea adalalia hahamoi, amo huluane gadili fadegale fafasi.

Şi a alungat pe sodomiţi din ţară şi a îndepărtat toţi idolii pe care tatăl său îi făcuse.

13 A: isa da ea aya: Ma: iga (e da ‘uda hina bagade eme’, ilia da sia: su) ea sogebi amo fadegai. Bai Ma: iga da gogosiasu bagade liligi (mano lama: ne ogogole uda ‘gode’, Asila ema sia: ne gadosu-amo agoaila) amo hahamoi. A: isa da amo loboga hamoi liligi amo dadamuni sanawene, Gidalone Fago amoga ulagili sali.

Şi de asemenea pe Maaca, mama sa, chiar pe ea a îndepărtat-o de la a fi împărăteasă, pentru că făcuse un idol într-o dumbravă; şi Asa i-a distrus idolul şi l-a ars lângă pârâul Chedron.

14 A: isa da ogogole ‘gode’ma nodone sia: ne gadosu sogebi bagohame mugului. Be mogili hame wadela: lesi. Be e da Hina Godema mololewane fa: no bobogelalu.

Dar înălţimile nu au fost îndepărtate; totuşi inima lui Asa a fost împăcată cu DOMNUL în toate zilele sale.

15 E da Debolo diasu ganodini, liligi huluane ea ada da Godema ilegele i, amola gouli amola silifa liligi e da hisu Godema ilegele i, amo huluane Debolo diasu ganodini ligisi.

Şi el a adus lucrurile pe care tatăl său le dedicase şi lucrurile pe care el însuşi le dedicase, în casa DOMNULUI: argint şi aur şi vase.

16 Yuda hina bagade A: isa amola Isala: ili hina bagade Ba: iasia da ela ouligibi amo ganodini, gebewane gegenanusu.

Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.

17 Ba: iasia da Yuda soge doagala: le, golili sa: ili, e da Yuda gadili ahoasu logo ga: ma: ne, muni La: ima moilai gagili sali.

Şi Baaşa, împăratul lui Israel, s-a urcat împotriva lui Iuda şi a zidit Rama, ca să nu permită nimănui să iasă sau să intre la Asa, împăratul lui Iuda.

18 Amaiba: le, hina bagade A: isa da silifa amola gouli huluane Debolo amola hina bagade diasu amo ganodini hame lai dialebe ba: i, amo lale, ea eagene ouligisu dunu ilia Dama: saga: se moilai, Silia hina bagade Beneha: ida: de (Da: balimone egefe amola Hisione ea aowa) ema imunusa: gaguli masa: ne sia: i. Amola e da ilia ema amane sia: ma: ne sia: si,

Atunci Asa a luat tot argintul şi aurul care era rămas în tezaurele casei DOMNULUI şi în tezaurele casei împăratului şi le-a dat în mâna servitorilor săi şi împăratul Asa i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia în Damasc, spunând:

19 “Ani da anianini, ania adalali defele, dogolegemu da defea. Amo silifa amola gouli da digili hahawane udigili iasu. Wali di amola Isala: ili hina bagade Ba: iasia alialisu gousa: su hamoi amo damuma. Amasea, e da ea dadi gagui dunu na soge ganodini asunasili esala, amo fadegale fasima.”

Este alianţă între mine şi tine şi între tatăl meu şi tatăl tău: iată, ţi-am trimis un dar de argint şi aur; vino şi rupe înţelegerea ta cu Baaşa, împăratul lui Israel, ca să plece de la mine.

20 Hina bagade Beneha: ida: de da A: isa ea sia: i hahawane ba: i. Amaiba: le, e da ea dadi gagui wa: i ouligisu dunu amola dadi gagui dunu ilia Isala: ili moilale gagale fi amo ilima doagala: ma: ne, asunasi. Ilia da Aidione, Da: ne, A:ibele Bede Ma: iga moilale gagai, amola Ga: lili Hano Wayabo beba: le soge amola Na: fadalai soge huluane fefedele lai.

Astfel Ben-Hadad a dat ascultare împăratului Asa şi a trimis pe căpeteniile oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel şi au lovit Iionul şi Danul şi Abel-Bet-Maaca şi tot Chinerotul, împreună cu toată ţara lui Neftali.

21 Hina bagade Ba: iasia da amo hamoi sia: nababeba: le, La: ima moilai gagili salalu, amo yolesili, Desa moilai bai bagadega asi.

Şi s-a întâmplat, când Baaşa a auzit aceasta, că s-a oprit de la construirea Ramei şi a locuit în Tirţa.

22 Amalalu, hina bagade A: isa da Yuda soge ganodini amo dunu huluanedafa da igi amola gele amoga Ba: iasia da La: ima gagili sali, amo gaguli masa: ne sia: si. Amo liligi lale, A:isa da Bediamini soge moilai Giba amola Misiba moilai, amo gagili sali.

Atunci împăratul Asa a făcut o proclamaţie prin tot Iuda; nimeni nu a fost scutit; şi au îndepărtat pietrele de la Rama şi lemnăria ei, cu care Baaşa construise; şi împăratul Asa a zidit cu ele Gheba lui Beniamin şi Miţpa.

23 Hou huluane hina bagade A: isa hamoi, ea gesa: i hamonanu amola moilai bai bagade e da gagili sali, amo huluane da “Yuda hina bagade ilia Hamonanu Meloa” amo ganodini dedene legei. Be e da da: i hamobeba: le, e da olobeba: le, emo gasuga: igi.

Restul faptelor lui Asa şi toată puterea lui şi tot ce a făcut şi cetăţile pe care le-a construit, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Totuşi în timpul bătrâneţii sale a fost bolnav de picioare.

24 A: isa da bogobeba: le, ilia da e hina bagade uli dogosu sogebi, Da: ibidi Moilai Bai Bagade, amo ganodini dogone sali. Amola egefe Yihosiafa: de e da A: isa e bagia hina bagade hou lai.

Şi Asa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David, tatăl său; şi Iosafat, fiul său, a domnit în locul său.

25 Yuda hina bagade A: isa da ode ageyadu Yuda fi ouligilalu, Na: ida: be (hina bagade Yelouboua: me egefe) e da Isala: ili ouligisu hina bagade hamoi. E da ode aduna ouligilalu.

Şi Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi el a domnit peste Israel doi ani.

26 E da ea ada ea hou defele, Hina Godema wadela: le hamoi. Amola e da Isala: ili dunu wadela: le hamoma: ne, oule asi.

Şi a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea tatălui său şi în păcatul lui, prin care a făcut pe Israel să păcătuiască.

27 Ba: iasia (Isaga fi dunu amola Ahaidia egefe) e da Na: ida: be medomusa: , sadoga sia: dalu ilegei. Na: ida: be amola ea dadi gagui wa: i, ilia da Filisidini fi moilai bai bagade Gibidonega doagala: loba, Ba: iasia da Na: ida: be medole legei.

Şi Baaşa, fiul lui Ahiia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui; şi Baaşa l-a lovit la Ghibeton, care aparţinea filistenilor; fiindcă Nadab şi tot Israelul asediau Ghibetonul.

28 Amo hou da Yuda hina bagade A: isa ea ouligibi ode osodayale amoga ba: i. Amaiba: le, Ba: iasia da Na: ida: be bagia Yuda hina bagade hamoi.

Chiar în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Baaşa l-a ucis şi a domnit în locul său.

29 Ha amogalawane, e da muni Yelouboua: me ea sosogo fi medole lelegelalu. Hina Gode da Ea hawa: hamosu balofede dunu Ahaidia (Siailou moilai fi dunu) amo ea lafidili sia: i defele, Yelouboua: me ea sosogo fi dunu huluanedafa da medole legei dagoi ba: i.

Şi s-a întâmplat, când a domnit, că el a lovit toată casa lui Ieroboam; nu a lăsat lui Ieroboam pe vreunul care sufla, până când l-a nimicit, conform spusei DOMNULUI, pe care o vorbise prin servitorul său, Ahiia şilonitul;

30 Amo hou doaga: i ea bai da Yelouboua: me da Isala: ili Hina Gode ougima: ne, wadela: le bagade hamoi, amola Isala: ili fi wadela: le hamoma: ne oule asi.

Din cauza păcatelor lui Ieroboam cu care păcătuise şi prin care făcuse pe Israel să păcătuiască, prin provocarea cu care îl provocase pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie.

31 Na: ida: be ea hamoi huluane da “Isala: ili hina bagade ilia Hamonanusu Meloa” amo ganodini dedene legei.

Şi restul faptelor lui Nadab şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?

32 Yuda hina bagade A: isa amola Isala: ili hina bagade Ba: iasia ela da elawa ouligisu eso amoga gebewane gegenanusu.

Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.

33 Yuda hina bagade A: isa ea ouligibi ode osodayale ganodini, Ba: iasia (Ahaidia egefe) da Isala: ili ilia hina bagade hamoi. E da Desa amo ganodini esala, ode 24agoane ouligilalu.

În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească Baaşa, fiul lui Ahiia, peste tot Israelul în Tirţa, timp de douăzeci şi patru de ani.

34 E da hina bagade Yelouboua: me ea hidadea hamoi defele, Hina Godema wadela: le hamonanu, amola Isala: ili fi wadela: le hamoma: ne oule asi.

Şi el a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea lui Ieroboam şi în păcatul lui, prin care făcuse pe Israel să păcătuiască.